2,422 matches
-
O studentă la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, care mergea să-și vadă iubitul. Nu știa mare lucru despre el. Doar că fusese fotbalist și că învârte niște afaceri prin împrejurimile venețiene. Să fi avut puțin peste 20 de ani. Un chip proaspăt, plăcut, sincer. O altă ingenuă copilă la cheremul șmecherilor români plecați peste hotare, gândeam în sinea mea. Și un fost profesor de sport, absolvent al Facultății de Educație fizică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_g%C3%AEfu/canal [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
O studentă la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, care mergea să-și vadă iubitul. Nu știa mare lucru despre el. Doar că fusese fotbalist și că învârte niște afaceri prin împrejurimile venețiene. Să fi avut puțin peste 20 de ani. Un chip proaspăt, plăcut, sincer. O altă ingenuă copilă la cheremul șmecherilor români plecați peste hotare, gândeam în sinea mea. Și un fost profesor de sport, absolvent al Facultății de Educație fizică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniela_g%C3%AEfu/canal [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
câteva zeci de minute ieși din apă, se uscă la instalația cu raze infraroșii, apoi se înfășură într-o pânză de in imaculată care i se mulă pe trupul zvelt. În drum către salonul de machiaj privi în superba oglindă venețiană de pe holul mic, își zâmbi, încântată de ce vedea și se opri pentru o clipă în fața tabloului ducesei Kristalla din rotonda aripii doamnelor. Din tablou o privea o femeie tânără, de o frumusețe ciudată, cu nimic ajutată de modernele noastre invenții
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
a lor suita I-au spus „Axaina”: „indigo”, se tălmăcește. Sintetiză Romanu - mpărătește: „Pontus Euxinus”- greu strunita , Cu geți viteji la Istru dăruita, Cu mari furtuni strângând în al ei clește. „Mare Maggiore”, zis-au genovezii Cu-ai lor rivali, venețieni gentili, Veniră apoi,prin secole, erezii Din turci ce-au exclamat, cei mai stabili: „Kara Deniz” în călduroase-amiezi Iar „Marea Neagră” îi zic românii-agili TOMIS Cu șase veacuri-nainte de Hristos, Vâslașii ahei din Milet acostară Să -nalte o Cetate legendară
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
trecând peste un pod arcuit, la Castelul Medieval Paphos, construit inițial în stil bizantin. Fusese inițial doar un fort bizantin construit pentru a proteja portul, apoi reconstruit de Lusignan - ctitorul recunoscut al castelului din Limassol -, în secolul al XIII-lea; venețienii, care au urmat la ocârmuire, nu au rezistat însă atacurilor turcești din 1570, turcii obținând o victorie zdrobitoare și invadând insula, iar după instaurarea noului regim, ei au fost cei care au restaurat și consolidat castelul. În fiecare an, în
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
ca într-o luptă. Lângă capătul patului de asemeni se găseau două noptiere la aceeași culoare ca și patul, culoarea paltinului, pe care luminau două veioze grele din bronz aurit. Mai exista o masă de toaletă cu oglindă din cristal venețian. Săndica nu prea a fost încântată că trebuia să doarmă în această încăpere. Parcă era un muzeu, care în afara valorii mobilierului îți transmitea senzația de răcoare. Ar fi preferat un dormitor simplu mobilat și intim, unde să te poți odihni
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
ce urmeaza) își manifestă admirația: “În Orfelinate și Biserici, unde nu se permit aplauzele, precum la operă, lumea tușește, isi drege glasul sau își sufla nasul în semn de apreciere.” Vivaldissimo prezintă doar câteva dintre sutele de concerte ale compozitorului venețian, dar aceste câteva au fost alese pentru a fi cât mai variate, stilistic și timbral. Două dintre ele sunt descriptive, redând prin efecte sonore marea sau ciripitul pasarelelor. Altele sunt capodopere ale scriituri baroce, prefigurând efecte folosite multe zeci de
Chateau Bran Merlot. Lumânări. Orchestra de Barockeri. by http://www.zilesinopti.ro/articole/5684/chateau-bran-merlot-lumanari-orchestra-de-barockeri [Corola-blog/BlogPost/98073_a_99365]
-
ziua de azi. Stai puțin, ce caut eu pe youtube ? Trebuie să fie o greșeală. Mă uit mai atent, nu e. Cineva mi-a luat de pe agonia.ro un sonet, “Masca” și l-a inserat într-un videoclip cu măști venețiene și cu muzică “Rondo' Veneziano - Capriccio Veneziano”. Parcă e făcut special pentru tine. Cine s-o fi ascunzând sub numele Gaviota? Termin cu google și merg la culcare. Cu ochii fâlfâind de oboseală, întins în pat, pe întuneric, îmi reproșez
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408271342.html [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
sunet printr-o exprimare muzicală, o ”incantație subtilă”: ”Fulgerul amintirii, iubirii violente,/ eternitate în camera cealaltă,/ toate se scurg prin creierul meu/ precum ploaia în rigolele verzi... ascult gramofonul, tu te apropii/ desculță ca o fantomă de palat,/ de palat venețian în care ne-am/ iubit și ne-am trădat.(”Acolo”, pag. 11) sau ca în poemul ”Ave Maria”: Mă ghemuiesc lângă tâmpla pianului/ lângă inima icoanei/ ce faci acolo, întreabă sufletul/ când mă vede cu lacrimi de sânge/ pe față
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1493732215.html [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
ochii lucrurilor curgându-mi pe față/ încerc să găsesc un loc unde răutatea/ nu mai lovește, unde muzica nu e atât/ de sfâșietoare și întrebările atât de multe/ ascultă, îmi spune sufletul/ și oboiul începe să cânte/ într-o catedrală venețiană/ Ave Maria, grația plena, Dominus tecum... ”Poezia nu este decât muzică prin excelență” susține și Mallarme*, făcând parte și el din ”Școala decadentă”. S-ar putea aminti și de Charles Baudelaire. Dar și de Arthur Rimbaud, adolescentul de geniu, care
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1493732215.html [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
dar și prin muzicalitatea interioară a versurilor percepții sinestezice: Se preling cuvintele cum sângele, ard/ lumânările crinilor, miroase a înger/ și a apă, viață, câtă a mai rămas,/ începe într-un ibric de cafea. Ce tablou fastuos, pictat de un venețian/ din secolul cincisprezece, eu și cuvintele,/ față în față, în salonul de zi,/ cuvintele ca niște câini albi de vânătoare/ întinși la picioarele mele. (”Tu” pag. 91) sau ca în poemul ”Conviețuim ”, pag. 85: ”Ascult Caruso la gramofon,/ moartea e
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1493732215.html [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
Asasinilor! Îmi ucideți sufletul! Mi-ați furat prietenul cel mai drag: aparatul de fotografiat... Mi-ați luat bicicleta. Ieri ați luat mașina de cusut, radioul, telefonul, aspiratorul, aparatul electric de prăjit, mașina de scris, argintăria cea scumpă, covoarele vechi, oglinda venețiană... Mama mea are dreptate când afirmă că oamenii cinstiți au trebuit mereu să se refugieze din aceasta țară, Ungaria, căci altfel erau întemnițați ori asasinați... Nenea Béla îmi spune mereu că toți trebuie acum să ne procurăm documente false și
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
Dorind ca sentimental cândva să se întoarcă, Mă irosesc în focul iubirii ce topește Că-n mâinile-i sunt astăzi numai prilej de joacă. “ Prin versurile ei latente ce puteau fi adevărate cândva asemeni toamnei pastelată-n flamand, prusac sau venețian, poeta Emilia Dănescu, mai speră la taina care ne învăluie spiritual. “Dar de va fi să ne-aruncăm nebuni În clocot de dorințe ne-nplinite, Vom ști că-n lumea asta sunt minuni Și veșnicii in doi ne-au fost sortite
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Paleta_de_poezii_toamnei_constanta_abalasei_donosa_1332701159.html [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
când turn cu turn se leagă, C-un jucător de bacara, ruinat Dacă-l vedeți trecând pe-aproape Cu cearcănele timpului pe chip Închideți ochii. Vuietul de ape L-ascunde-ntr-o clepsidră cu nisip Dar lumea trece zgâriind pereții Și spărgând oglinzi venețiene Așa-s făcute valurile vieții Cu paraziți și unde herțiene Și-asistă umilit la sacrilegiu Și nu-și mai pune nici o întrebare Zadarnic s-a născut c-un privilegiu Că are aripi, neputând să zboare Referință Bibliografică: Castelul / Ion Untaru
CASTELUL de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Castelul_.html [Corola-blog/BlogPost/351138_a_352467]
-
logofăt Ștefan Cantacuzino, la Varșovia era ceaușul David Corbea, pe lângă țarul rus erau Gheorghe Castriotul din Castoria, Panaiot Radu, Pătru Damian, David Corbea și Toader Corbea, iar pe lângă austrieci Ladislau Teodor Dindar, medicul Iacob Pylarino din Cefalonia, Peter Grienner și venețianul Bussi. Domnitorul și-a organizat și o cancelarie cu traducători pentru negocieri și corespondență din care făceau parte - pentru limbile italiană și latină: medicul Bartolomeo Ferrati și Giovanni Candido Romano; pentru germană: Ladislau Teodor Dindar, Peter Griennen și Nicolae Folos
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
nu numai cu suveranii vremii (împărații de la Viena, țarul Rusiei, regele Frantei, al Poloniei s.a.), dar și cu oameni de stat și generali imperiali, poloni și țariști, conducători ai răscoalei curuților (1703-1711), ambasadori ai marilor puteri (englez, olandez, habsburgic și venețian) la Constantinopol, Suveranul Pontif, cardinali, înalti ierarhi ai bisericii Răsăritului, cărturari greci s .a”. De asemenea, a realizat legături cu diplomați streini influenți care-l informau, pe care îi informa dar care l-au și ajutat mult, ca lordul William
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
cântat mari artiști din lumea muzicii. Aici a concertat, încă din 1935, Solon Michaelidis, importantă personalitate muzicală a Ciprului, numele său purtându-l azi Muzeul muzicii, inaugurat în anul 2005 în prezența președintelui Ciprului. Carnavalul de la Limassol - o moștenire de la venețieni? Dar oare cum ar fi viața culturală a orașului acestuia fără renumitul Carnaval de la Limassol? „Probabil nu ne-am aminti că odată, demult, în vremurile vechi, venețienii au fost stăpânii noștri”- îmi spunea zâmbind Fiorentina Poulli, o tânără profesoară care
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_6_limassol_georgeta_resteman_1337943577.html [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
în anul 2005 în prezența președintelui Ciprului. Carnavalul de la Limassol - o moștenire de la venețieni? Dar oare cum ar fi viața culturală a orașului acestuia fără renumitul Carnaval de la Limassol? „Probabil nu ne-am aminti că odată, demult, în vremurile vechi, venețienii au fost stăpânii noștri”- îmi spunea zâmbind Fiorentina Poulli, o tânără profesoară care mi-a servit drept ghid în multe din peregrinările mele limassoniene. Am răsfoit împreună un pliant editat de municipalitate, carnavalul desfășurându-se an de an, în luna
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_6_limassol_georgeta_resteman_1337943577.html [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
limassoniene. Am răsfoit împreună un pliant editat de municipalitate, carnavalul desfășurându-se an de an, în luna februarie, pe parcursul a zece zile, spectacolinedit de lumină, tradiție și culoare care umple orașul de voie bună. Dacă, moștenirea Carnavalului poate veni de la venețieni, cu siguranță, buna dispoziție și felul autentic în care ciprioții știu să se distreze, provine de la greci. Manifestările culturale de toate felurile - expoziții de artă, concerte, piese de teatru, manifestări sportive - au început cu câteva zile înainte, de pe 13 februarie
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_6_limassol_georgeta_resteman_1337943577.html [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
înzestrată de generoasele ursitoare, sosite în trombă atunci când pruncul MDP și-a trâmbițat venirea pe lume. Îi urez să aibe parte de cât mai multe succese și împliniri meritate. Ion Măldărescu ALIZEELE MELANCOLIEI Prin ocheanele toamnei târzii, amirosind a leandri venețieni și a codri voievodali, te văd sub risipire de galbene frunze de aur, pe sub mesteceni subțiri, îngândurat precum corăbierul scăpat din furtună, cu fața biciuită de vânturi sălcii, de brize sărate, de doruri sfărâmate în larg. Pletele mele de coaptă
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
de mai sus, cu care este în mod obișnuit creditat. Să începem cu începutul, căci cu el vom și sfârși - setea de îmbogățire. Genovezul Columb provine dintr-o țară aș al comerțului maritim. Citită cu interes, cartea de călătorii a venețianului Marco Polo, incită la visare... animale nemaivăzute, orașe aglomerate, pietre prețioase, prințese dornice de aventură, ochi oblici, vesminte de mătase, hârtie, tipar. Încă din anul 1300, de când își face apartia, cartea lui Marco Polo intrigă, stârnește polemici, generează hărți noi
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1486480701.html [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
când turn cu turn se leagă, C-un jucător de bacara, ruinat Dacă-l vedeți trecând pe-aproape Cu cearcănele timpului pe chip Închideți ochii. Vuietul de ape L-ascunde-ntr-o clepsidră cu nisip Dar lumea trece zgâriind pereții Și spărgând oglinzi venețiene Așa-s făcute valurile vieții Cu paraziți și unde herțiene Și-asistă umilit la sacrilegiu Și nu-și mai pune nici o întrebare Zadarnic s-a născut c-un privilegiu Că are aripi, neputând să zboare Referință Bibliografică: Frumosul castel / Ion
FRUMOSUL CASTEL de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Frumosul_castel_ion_untaru_1327319614.html [Corola-blog/BlogPost/360468_a_361797]
-
Sultan, în împrejurările actuale, când raporturile dintre poloni și turci se înrăutățiseră. Principele Radu învățase la școlile superioare din Veneția, cunoscând limbile greacă, italiană și turcă. Se remarcase ca un tânăr dotat cu o inteligență ce uimise pe profesorii Universității Venețiene. Împins de împrejurări, mazilise pe Alexandru, fiul răposatului voievod al Moldovei, Eremia Movilă. Când se întâmpla să treacă pe lângă carul celui ce fusese Domn al Moldovei, privirile nu și le ridica din pământ, iar inima simțea cum îi zvâcnește puternic
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
atât de rar nici pe atât de timid, ca românii, de decenii. Evenimentul un „tribut”al americanilor, străfulgerat în ceremonial, intră în construcția unei manifestări aniversare pentru Virginia Zeani. E o înmănunchiere într-o Gală organizată la Cinema Paradiso, de Venețian Arts Society din Fort Lauderdale, Florida. În cadrul acestei gale, Arts Society va prezenta un film document și documentar, produs de William Riddle Productions, LLC, care cuprinde evocări ale ilustrei cariere a marii soprane a lumii, Virginia Zeani, oglindite dintr-o
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_o_voce_luminoa_aurel_v_zgheran_1378746153.html [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
proprii, de scăldat în propria stare. De ce? Nu știu. Nu-mi priesc. Mi-e și groază de ele, mai ales atunci când se apropie. Apoi, pe toată durata lor, (uneori nesfîrșită) - și puțin după ce a trecut nebunia sărbătorilor. Că în carnavalurile venețiene sau de la Rio, unde toată lumea pare foarte fericită, dar de fapt, orașul ascunde, sub straiele scumpe și luminile puzderie - nefericiri și drame adânci, incomensurabile. Festivalul măștilor. Foarte bine sunt ascunse durerile, ca să nu răzbată sub mască. Arlechinii sunt personajele cele
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_un_arlechin_tableta_meditativa_cezarina_adamescu_1335774264.html [Corola-blog/BlogPost/359231_a_360560]