87 matches
-
Pe drum ele se întâlnesc cu undele ce se duc și interferează, dând naștere la noduri și ventre, după cum diferența de drum este egală cu un număr impar sau par de ? 2 . Într-un tub se formează mai multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre. În cazul prezentat, unda staționară are 4 noduri și 5 ventre. Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ventre, după cum diferența de drum este egală cu un număr impar sau par de ? 2 . Într-un tub se formează mai multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre. În cazul prezentat, unda staționară are 4 noduri și 5 ventre. Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sau par de ? 2 . Într-un tub se formează mai multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre. În cazul prezentat, unda staționară are 4 noduri și 5 ventre. Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă și dacă o undă staționară are un anumit număr mărit de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre. În cazul prezentat, unda staționară are 4 noduri și 5 ventre. Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă și dacă o undă staționară are un anumit număr mărit de ventre și noduri, atunci se numește armonică și frecvența ei este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă și dacă o undă staționară are un anumit număr mărit de ventre și noduri, atunci se numește armonică și frecvența ei este un multiplu întreg a frecvenței fundamentale. Un dispozitiv special construit poate produce un anumit sunet, poate avea un sunet fundamental de o anumită frecvență υ1 și mai multe sunete de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
viteza v de propagare a undelor longitudinale , unde E și ? sunt modulul de elasticitate a mediului elastic și densitatea acestuia. Când se suflă slab în tub, va lua naștere o undă staționară (sunet), formându-se la capete câte un ventru iar în interior un nod. Notând cu ? lungimea tubului, putem scrie, , unde υ - frecvența fundamentală a undei staționare (sunet). Cum în majoritatea tuburilor sonore se află aer, atunci viteza de propagare a sunetului v = 340 m/s, iar dacă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
iar ca viteză se consideră v? = ? ? , unde E și ? sunt modulul de elasticitate a gazului și ? densitatea acestuia. Dacă în tub se suflă mai tare s-ar putea ca unda staționară să fie formată din 3 ventre și 2 noduri, încât se poate scrie: - frecvența undei staționare (sunet). Când unda staționară se caracterizează prin 3 ventre și trei noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? densitatea acestuia. Dacă în tub se suflă mai tare s-ar putea ca unda staționară să fie formată din 3 ventre și 2 noduri, încât se poate scrie: - frecvența undei staționare (sunet). Când unda staționară se caracterizează prin 3 ventre și trei noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică în tub poate lua naștere
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică în tub poate lua naștere o undă staționară (sunet), caracterizat de exemplu prin 4 ventre și 3 noduri. Lungimea tubului→ frecvența undei staționare (a sunetului) numită și armoica a doua a sunetului. Cu cât un sunet produs de un instrument are pe lângă sunetul fundamental de o anumită frecvență, un număr mai mare de armonice de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
la celălalt capăt, pot lua naștere unde staționare (sunete) de anumite frecvențe și aceasta în funcție de tăria suflării în tub. La o suflare slabă în tub, ia naștere o undă staționară (sunet) caracterizată printr-un nod la capătul închis și un ventru la celălalt capăt deschis. Tuburile închise la un capăt și deschise la celălalt capăt au un ventru la extremitatea deschisă și nod la extremitatea închisă. Se formează astfel o undă staționară (sunet) fundamentală a cărei frecvență o aflăm punând condiția
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în tub. La o suflare slabă în tub, ia naștere o undă staționară (sunet) caracterizată printr-un nod la capătul închis și un ventru la celălalt capăt deschis. Tuburile închise la un capăt și deschise la celălalt capăt au un ventru la extremitatea deschisă și nod la extremitatea închisă. Se formează astfel o undă staționară (sunet) fundamentală a cărei frecvență o aflăm punând condiția ? = ?, unde v este viteza undei staționare (sunetului) în tub și ? lungimea tubului. Când în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de o anumită natură, viteza va fi , unde E și ? sunt modulul de elasticitate și densitatea acestuia. La o suflare mai tare în tub, va lua de exemplu o undă staționară (sunet) ce va avea 2 noduri și un ventru. În afară de nod și ventru de la extremități, se va forma un nod intermediar. În acest caz lungimea tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
viteza va fi , unde E și ? sunt modulul de elasticitate și densitatea acestuia. La o suflare mai tare în tub, va lua de exemplu o undă staționară (sunet) ce va avea 2 noduri și un ventru. În afară de nod și ventru de la extremități, se va forma un nod intermediar. În acest caz lungimea tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua naștere o undă staționară
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua naștere o undă staționară (sunet) care de exemplu va avea două noduri intermediare pe lângă nodul și ventru de la extremități și în acest caz se poate determina frecvența undei staționare (a sunetului), punând condiția:, unde n = 2. Cum avem: ?, frecvența undei staționare (sunet) sau frecvența armonicii de ordinul al doilea pentru n = 2. Semnificația lui n este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
anumite condiții de excitare. a) Ambele capete ale coardei sunt fixe. D unda incidentă unda reflectată De-a lungul coardei de lungime ? se formează o undă staționară (sunet) cu n fuse, iar distanța dintre două noduri consecutive sau două ventre tot consecutive este de ? 2 . Deci, între ?, n și ? 2 este relația: ? , frecvența undei staționare (sunetului) în funcție de n, v și ?. Dacă în coardă iau naștere unde staționare longitudinale, atunci viteza acestora se ia , iar dacă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
magnetice este inversat. Oscilațiile câmpului electromagnetic se propagă în mediul înconjurător sub forma undelor electromagnetice. a) antenă cu ambele capete libere: În timpul funcționării antenei, la capătul liber A se va forma un nod de intensitate efectivă de curent și un ventru de tensiune efectivă, respectiv un potențial electric, iar la capătul B va lua naștere în mod analog, un nod de intensitatea de curent și un ventru de potențial electric. Intensitatea curentului i de-a lungul antenei și tensiunea electrică u
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
liber A se va forma un nod de intensitate efectivă de curent și un ventru de tensiune efectivă, respectiv un potențial electric, iar la capătul B va lua naștere în mod analog, un nod de intensitatea de curent și un ventru de potențial electric. Intensitatea curentului i de-a lungul antenei și tensiunea electrică u sunt defazate cu ? 2 sau ? 4 . Pentru unda electromagnetică fundamentală putem scrie: , unde v este viteza undei electromagnetice sau a undei staționare fundamentale. Dacă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
armonice a undei electromagnetice și așa mai departe. b) antena cu un capăt legat la pământ, iar cu celălalt liber în aer: În timpul funcționării antenei, la capătul A se va forma un nod de intensitate efectivă de curent și un ventru de potențial electric, iar la capătul B se va obține un ventru de intensitate efectivă de curent electric și nod de potențial electric. Pentru unda electromagnetică fundamentală, adică pentru unda staționară vom scrie: frecvența undei electromagnetice fundamentală, unda v - viteza
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
capăt legat la pământ, iar cu celălalt liber în aer: În timpul funcționării antenei, la capătul A se va forma un nod de intensitate efectivă de curent și un ventru de potențial electric, iar la capătul B se va obține un ventru de intensitate efectivă de curent electric și nod de potențial electric. Pentru unda electromagnetică fundamentală, adică pentru unda staționară vom scrie: frecvența undei electromagnetice fundamentală, unda v - viteza undei electromagnetice și ? - lungimea antenei. Când se formează mai multe noduri
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
intensitate efectivă de curent electric și nod de potențial electric. Pentru unda electromagnetică fundamentală, adică pentru unda staționară vom scrie: frecvența undei electromagnetice fundamentală, unda v - viteza undei electromagnetice și ? - lungimea antenei. Când se formează mai multe noduri și ventre de intensitate, respectiv de potențial electric, atunci avem relația: ?. Pentru n = 0 se obține frecvența undei electromagnetice fundamentale Pentru n = 1 se obține frecvența primei armonice a undei Pentru n = 2 se obține frecvența celei de a doua armonice
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a doua jumătate produce o imagine mai puțin poetica. Pariziana din jumătatea a doua nu mai poate fi comparată cu acea femeie, necunoscută firava și tandra cu pălărie roz, moartă pe străzile Parisului, al cărei sânge revoluționarul Florent în Le Ventre de Paris de Zola îl va resimți tot timpul pe mâinile sale. Această apariție, despre care el nu știe și nici nu va afla nimic concret, va rămâne pentru el simbolul libertății. Astfel de imagini ale femeilor pariziene care vin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu norme sociale și culturale. Pentru Maupassant, parizienii constituie multe clase diverse, Parisul este alcătuit din lumi diferite, iar fiecare cartier este un fel de provincie. Zola a făcut române asupra tuturor stărilor: La Curée este român al burgheziei, Le Ventre de Paris român despre negustori, Germinal român despre muncitori. Predomina însă românele mixte; astfel, în românul Nana se vede cum microbul a cărui purtător este Nana se extinde și asupra societății înalte. A adopta un anumit mod de viață și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ZOLA, Emile, L'Assomoir, Fasquelle, Paris, 1981 ZOLA, Emile, L'Œuvre, Fasquelle, Paris, 1975 ZOLA, Emile, La Bête humaine, Fasquelle, Paris, 1977 ZOLA, Emile, La Curée, Fasquelle, Paris, 1978 ZOLA, Emile, Le Român expérimental, Garnier-Flammarion, Paris, 1971 ZOLA, Emile, Le Ventre de Paris, Fasquelle, Paris, 1966 ZOLA, Emile, Nana, Librairie Générale Française, Paris, 1984 ZOLA, Emile, Pot-Bouille, Fasquelle, Paris, 1957 ZOLA, Emile, Son Excellence Eugène Rougon, Gallimard, Paris, 1982 ZOLA, Emile, Thérèse Raquin, Fasquelle, Paris, 1966 * * *, La vengeance d'une femme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o oră-două cele câteva fraze cu care tânărul își lăuda marfa pe dinaintea clienților: "à la vanille pour les jolies filles", "à la framboise pour une gentille chinoise", "chaude et sans caleçon pour les charmants garçons", "au chocolat vous rend le ventre plat", "aux myrtilles pour jouir de votre vie"5. Copleșit de febra afacerilor cel puțin tot pe-atât pe cât amețit de insolație și inaniție, Rică se trase într-un târziu la umbră să pună lucrurile la cale pentru a doua
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
japoneze, ce-și ascundea sub o perucă platinată lipsa părului smuls de naționaliștii chinezi în violentele dispute stradale asupra insulelor Senkaku, îi căzuse la sorți rima "à la framboise pour une gentille chinoise"; fără milă, "au chocolat vous rend le ventre plat" îi tăiase și pofta de mâncare, și cheful de vacanță unui contribuabil la revitalizarea obscurei industrii a prelungitoarelor de curele. Lovitura care precipită animozitatea stârnită veni însă abia spre sfârșitul după-amiezii, când oboseala și frustrarea începură să strecoare nesiguranțe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]