177 matches
-
sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii 3. Embriologia sistemului sangvin; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor 4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare 5. Fiziologia și fiziopatologia circulației: a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase) b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.). d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.). f. autoreglarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
vasele viscerale, cordul și plămânii 3. Embriologia sistemului sangvin; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor 4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare 5. Fiziologia și fiziopatologia circulației: a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase) b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.). d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.). f. autoreglarea. 6. Fiziopatologia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Hemostaza (gr. "haima" = sânge, "stazis" = a opri) reprezintă totalitatea mecanismelor care intervin în oprirea sângerării la nivelul vaselor mici (capilare) și mijlocii (arteriole, metaarteriole și venule). În funcție de modalitatea de oprire a hemoragiei, hemostaza poate fi: Hemostaza fiziologică implică un echilibru între două procese opuse care se desfășoară simultan: formarea cheagului sanguin și fibrinoliza. Formarea cheagului presupune interacțiunea dintre endoteliul vascular, plachete și factorii de coagulare și
Hemostază () [Corola-website/Science/322081_a_323410]
-
Există o zonă la nivelul ganglionului limfatic, denumită paracortex, care înconjoară imediat măduva. Spre deosebire de cortex, care conține în principal celule T imature sau timocite, paracortexul conține un amestec de celule T mature și imature. Limfocitele intră în ganglionul limfatic prin venule endoteliale înalt specializate, care se găsesc în paracortex. Un folicul limfatic este o colecție densă de limfocite, numărul, mărimea și configurația acestora modificându-se în concordanță cu starea funcțională a ganglionului limfatic. De exemplu, foliculii se extind semnificativ când întâlnesc
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
din acest strat. La bolnave de fibromialgie numărul unor terminații nervoase senzoriale din piele crește foarte mult în vecinătatea așa numitelor shunturi arteriolă-venulă AVS, fiind implicate în reglarea irigării țesutului conjunctiv subcutanat . Shunturile menționate sunt comunicări vasculare între arteriole și venule și permit reglarea temperaturii în stratul histologic respectiv. Se presupune că tulburările frecvente în sensibilitatea la rece sau la cald observate în fibromialgie este legată de aceste modificări în innervația țesutului conjunctiv subcutanat. Pacienți cu fibromialgie suferă mai frecvent în
Fibromialgie () [Corola-website/Science/334231_a_335560]
-
foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în plămâni printr-un loc numit hil, se ramifică și însoțesc bronhiile până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoară sacii, însoțesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele pulmonare (câte două de fiecare plămân) și ies din plămân tot prin hil. Ele se deschid în final, în atriul stâng. Un plămân este, deci, alcătuit dintr-un mare
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
mai groase decât cele din circulația sistemică au un diametru de 7-9 µm, dar lungimea lor este greu de apreciat din cauza numeroaselor anastomoze. Această dispoziție asigură un strat aproape continuu de sânge în jurul alveolelor favorizând schimburile respiratorii. Capilarele confluează în venule și vene care în final vor forma cele 4 vene pulmonare prin care sângele ajunge în atriul stâng. Timpul de circulație în circulația pulmonară este în repaus de 4-5 s din care aprox 0.7 s în teritoriul capilar. In
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
ale celulelor parenchimatoase. Aceste țesuturi dezvoltă treptat în jurul lor modificări vasculare, modificări celulare și modificări umorale, care vor constitui adevărate etape în evoluția procesului inflamator. Stimularea terminațiilor nervoase senzitive produce (prin reflex de axon) creșterea calibrului vaselor mici (arteriole și venule cu un diametru sub 30 microni) și capilare. La modificări ale calibrului vascular se adaugă și creșterea permeabilității vasculare. Acțiunea directă a agenților etiologici ai inflamației produce alterări ințiale ale țesutului interstițial și ale celulelor parenchimatoase. Ca urmare, mai ales
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
proporția dintre colagenul de tip I și III rămâne neafectată. Se asociază celule epitelioide, histiocite și gigante. Apariția tardivă a celulelor încărcate cu grăsime explică histologic desemnarea „lipoidică”. Vasele sangvine sunt întotdeauna implicate cu proliferarea endotelială, ocluzia arteriolelor și a venulelor și îngroșarea pereților capilari (18). Deși patogenia acestei maladii nu este încă clar elucidată, modificările vaselor sangvine, care sunt întotdeauna prezente, ne fac să o clasificăm aici împreună cu alte tulburări angiopate. Se găsește de obicei la partea anterioară a gambei
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
putut fi stăpînită cu mare greutate datorită cauzei care o generase. Se știe, vena portă, care trece pe fața dorsală a capului pancreasului, poate, uneori, să fie „îngropată” în parenchimul glandular. La acest nivel, vena portă primește unele colaterale, niște venule scurte, aproape fără traiect, care se varsă direct în venă. Aceste vene pot fi foarte ușor lezate, „smulse” în timpul disecției, smulgere care duce la mari hemoragii, generate de „decuparea” unor „pastile” din peretele magistralei. Hemostaza se realizează cu dificultate, prin
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Eliberarea venei porte. Acest timp operator este cel mai delicat, din mai multe puncte de vedere, printre care amintim: - vena portă poate fi „îngropată” parțial sau total în parenchimul pancreasului; - vena portă, la acest nivel, primește cel puțin 2 - 4 venule, care ies din parenchimul pancreasului și, după un traseu scurt sau deloc, se varsă perpendicular în trunchiul venei; - posibilele aderențe, laxe sau chiar solide, între perivenă și parenchimul pancreasului. Dacă cunoaștem acum greutățile de degajare a venei porte, iată cum
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
venoase se pun ușor sub tensiune prin ridicarea pancreasului denudat în această zonă; se pun pense, din cele cu vîrf, pensele Moschitto, la distanță convenabilă de trunchiul venos și se secționează; se ligaturează apoi pediculul venos format, capătul periferic al venulelor, se prind cu pense hemostatice obișnuite și se ligaturează, deoarece acestea sîngerează abundent. Detașarea venei porte de parenchimul pancreasului, care o poate încorpora complet, se face prin căutarea unui plan de clivaj dintre venă și pancreas și încercarea de disecție
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
infiltrarea zonei cu xilină 0,50 la sută (I. Juvara). Posibilele aderențe ale venei cu pancreasul se vor desface de o manieră simplă, dar întotdeauna utilizînd foarfecele, care secționează, la distanță, bridele, ușurînd degajarea venei. Atenție, ca posibilă, existența unor venule colaterale accesorii, care, neobservate, fie pot fi rupte (ele, venulele, sînt foarte friabile), fie, mai grav, smulgerea cu ajutorul acestor vene a unor „pastile” de diverse mărimi din peretele magistralei venoase. Acest timp operator este foarte dificil și va trebui tratat
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
caz din practica noastră. Obs.: Unui bolnav în vîrstă de 65 de ani, avînd neoplasm de cap de pancreas, i se indică și practică pancreatectomia dreaptă. în timpul disecției feței dorsale a capului pancreasului, am găsit vena portă ce avea trei venule accesorii care mergeau din parenchimul pancreasului și se vărsau la trei nivele diferite în portă. De asemenea, vena portă împreună cu vena mezenterică superioară erau incluse în parenchimul pancreatic, cam o treime din circumferința sa. A început dezinclavarea venei, care s-
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
portă. De asemenea, vena portă împreună cu vena mezenterică superioară erau incluse în parenchimul pancreatic, cam o treime din circumferința sa. A început dezinclavarea venei, care s-a făcut relativ ușor; de asemenea, s-au putut diseca și ligatura primele două venule accesorii; disecția celei de-a treia venule, care era și mai groasă, dar mai scurtă, a dus la decuparea unei pastile din peretele venei porte, care avea un diametru de circa 4 mm. S-a prins vena portă cu pensa
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
mezenterică superioară erau incluse în parenchimul pancreatic, cam o treime din circumferința sa. A început dezinclavarea venei, care s-a făcut relativ ușor; de asemenea, s-au putut diseca și ligatura primele două venule accesorii; disecția celei de-a treia venule, care era și mai groasă, dar mai scurtă, a dus la decuparea unei pastile din peretele venei porte, care avea un diametru de circa 4 mm. S-a prins vena portă cu pensa Satinschi. Greu de montat această pensă, dar
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancresului. Leziunile portei se pot produce, fie prin leziunea directă a venei, fie prin decuparea unei „pastile” din peretele venei, în momentul cînd se pune sub tensiune glanda pentru disecție. întinderea glandei duce implicit la punerea sub tensiune a unor venule scurte și friabile, care vin din parenchimul glandular și după un scurt traiect se varsă în vena portă. O observație de a noastră ilustrează un asemenea accident nedorit, dar posibil. Obs.: Bolnava B.B., de 58 de ani, a fost operată
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
sînge. Hemostaza provizorie prin compresiune a pus în evidență o soluție de continuitate pe marginea dreaptă a trunchiului venei porte, leziune care avea un diametru de circa 2 mm; în același timp, s-a observat și cauza acestei leziuni: o venulă din parenchimul pancreatic din zonă sîngera abundent, fiind afectată. Hemostaza s-a obținut prin coaserea soluției de continuitate a venei porte cu un fir de ață continuă și ligatura colateralei. - leziunea venelor splenice, a mezentericei superioare, înaintea vărsării lor în
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru crește de la periferie spre pompa centrală cardiacă. La nivel periferic, ele rezultă din confluarea segmentului venos al capilarelor în venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase funcționează cu intermitență, ca o cale derivată, numai în anumite condiții fiziopatologice. Ca și arterele, venele mici sunt bogate în fibre musculare, în timp ce venele mari conțin mai ales fibre elastice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
determinant al presiunii arteriale. Depinzând de diametrul vaselor și de elasticitatea și vasomotricitatea acestora, forța oponentă a aortei și vaselor mari este neglijabilă. Rezistența crește considerabil la nivelul arterelor terminale, arteriolelor și, într-o măsură mai mică, în capilare și venule. Ansamblul acestora constituie vasele de rezistență. Cea mai mare rezistență la flux o prezintă însă regiunea precapilară, cu lumen arteriolar mic și perete muscular bine reprezentat. Aceasta conferă aproape 50% din rezistența întregului arbore vascular, datorită suprafeței mari de contact
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de bronhiole respiratorii parțial alveolizate (generațiile 17-19), canale alveolare și saci alveolari complet alveolizați (generațiile 20-23) (fig. 91). De aceeași manieră se pot împărți și vasele: - vasele zonei de conducere (vase extraalveolare), cu un sistem de curgere rapidă (artere, arteriole, venule, vene); - vasele zonei alveolare (precapilare, capilare), cu viteză de circulație foarte lentă, favorizând schimburile gazoase. Plămânul este sediul procesului de ventilație pulmonară. Funcția sa se realizează, pe de o parte, datorită legăturilor morfo-funcționale cu toracele, justificând noțiunea de sistem toraco-pulmonar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
enorm interfața celule insulare / celule acinare, fapt care sugerează o intervenție trofică a hormonilor insulari asupra celulelor acinare. Acest lucru este sugerat de faptul că aproape totdeauna sângele care pătrunde în insulă prin mici arteriole este drenat în capilare și venule care trec prin celulele acinare, înainte de a se vărsa în venele mai mari (un fel de sistem port insulo-acinar) (14). Interesul pentru insulele pancreatice mari (corpi Brockmann) de la pești a fost trezit inițial imediat după descoperirea insulinei de către Paulescu și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
în insulă în zonele unde celulele periferice (A, C, D) lipsesc. În insulele mai mari, arteriolele se desfac în câteva ramuri mici care șerpuiesc prin insulă, realizând o structură vasculară de tip glomerular. Din rețeaua capilară, sângele este colectat în venule, care drenează apoi către vena pancreatică, și ulterior în vena portă. Deși s-a descris o influență paracrină între celulele învecinate din insulă, precum și o influență „endocrină” (în funcție de poziția celulelor în sistemul vaselor de tip port), se presupune că glucagonul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
arteriole, care apoi se desfac într-o rețea de capilare și drenează în final în sistemul venos, format la extremitatea opusă a insulei. O parte din venulele ce părăsesc insulele trec prin țesutul acinar înainte de a se vărsa într-o venulă mai mare. Acest fapt permite acțiunea hormonilor pancreatici insulari asupra țesutului acinar; (c) Bogăția patului capilar insular permite celulei β să fie adeseori în contact cu două sau mai multe capilare care prezintă, în endoteliu, fenestrări de 95 nm, închise
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
calea biliară principală (hepato-coledocul) (fig. 119). Colecistul (calea biliară accesorie) Este situat pe fața inferioară a lobului drept, în patul veziculei biliare, sau foseta veziculară, fiind conectat de ficat cu un țesut celular lax, care poate conține canalicule biliare aberante, venule și limfatice Fundul colecistului corespunde scobiturii cistice a marginii inferioare hepatice, proiectându-se pe peretele abdominal anterior, în unghiul format de limita rebordului costal cu marginea laterală a mușchiului drept abdominal - punctul vezicular, unde devine accesibil palpării. Fața inferioară a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]