159 matches
-
procedez și acum făcându-l cunoscut pe poetul român, stabilit în Ragusa, Italia, de câțiva ani, Ioan Berghian, poet pe care îl citesc admirativ de vreo 10 ani și care, iată, debutează cu un volum de poezie așteptat: “ Mireasmă de verbină”, Editura ArtBook, 2014. Citesc această carte cu poezii postate pe internet de ani și ani de zile ca pe un întreg alcătuit necesar întru vedere panoramică, de profunzime, întru descoperirea esențelor lirismului poetului, un lirism cu parfum boem, de demult
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
Este beznă pe câmp și mi-e noapte în tot. Vezi? Statistică-i moartea-n tranșee. Tu mă știi. Sunt soldat. Am să-ți scriu, dacă pot, Preț de-o stea, cea dintâi epopee.” Preț de-o stea “Mireasma de verbină” este un volum de acumulare poetică, poate chiar epopeea unei gândiri, un volum de debut în sensul tipăririi doar, pentru că poetul Ioan Berghian scrie de mult timp, este cunoscut în mediile literare on line, apreciat, recunoscut ca valoare lirică prezentă
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
care trece pe lângă tine... număr anii și oglinda îmi arată dorințele... am dat totul, dar am nimerit în capitala otrăvii! greșind mereu numărul ciupercilor venețiene, murind de-atâta romantism care și-a pierdut perechea... singură, în rochie din petale de verbină, în așteptare și vis... în chemare și vis... numărând viețile care mă cumpără mereu! ele sunt mai încăpățânate decât mine... și-mi pescuiesc negurile, timpurile amare. mă fac să zâmbesc și-mi dăruiesc imaginea ta... prin grădina Afroditei, cu usturoiul
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
ea suflet fierbinte, Îndrăgostită de Melinte. Părinții ei, oameni cu stare, Se-mpotriveau la-nsurătoare, Asta vă spune Bjornstjerne Bjornson, Prieten fiind cu Churchill Winston. Prudhomme a fost și el un om, Cu goluri, calități, vezi bine, El aprecia ierburi, verbine și nu vorbea în somn. Rănit de un cristal verzui, s-a adresa chiar nu știu cui, că s-a trezit cu un cucui, lovit de-un băutor de rom. Astfel rămase el umflat Doar într-o parte, fără scuze, Bău și
CĂUTAREA PROPRIULUI CORP de BORIS MEHR în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347388_a_348717]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PE FLORI DE VERBINĂ Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 760 din 29 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Mă ninge tot cerul cu flori de verbină, Copaci, grei de dor, v- așteaptă-n grădină Cu muguri tăcuți, prolog de-nflorire, Să faceți un
PE FLORI DE VERBINĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348893_a_350222]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PE FLORI DE VERBINĂ Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 760 din 29 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Mă ninge tot cerul cu flori de verbină, Copaci, grei de dor, v- așteaptă-n grădină Cu muguri tăcuți, prolog de-nflorire, Să faceți un semn, spre-a lor împlinire. Străpung depărtarea cu palma întinsă, Alerg după voi, ca-ntr-o horă încinsă Și vreau să vă chem
PE FLORI DE VERBINĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348893_a_350222]
-
că blânda caldură, Topește ce-i vrajă, nervura ei pură. Topește în mine ce-i fibră și gând, Sărutu-i sigiliu pe chipu-mi plăpând Și lacrima-mi curge, ca miez de lumină, Iubirea-mi ce-o scriu pe foi de verbină!... Referință Bibliografică: Pe flori de verbină / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 760, Anul III, 29 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PE FLORI DE VERBINĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348893_a_350222]
-
vrajă, nervura ei pură. Topește în mine ce-i fibră și gând, Sărutu-i sigiliu pe chipu-mi plăpând Și lacrima-mi curge, ca miez de lumină, Iubirea-mi ce-o scriu pe foi de verbină!... Referință Bibliografică: Pe flori de verbină / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 760, Anul III, 29 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PE FLORI DE VERBINĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348893_a_350222]
-
toamnă ca într-un palat de cristal și să lustruiesc luciul lunii pe care alunecă noaptea șerpii și șopârlele argintii printre stolurile de nori bătând aripi de vis spre plopii care cântă rondelul frunzelor călătoare seară barbară cu miros de verbină ce ucizi ultimul trandafir care se zbate sub brume de acum timpul va curge răstignit pe calea lactee și apele vor duce la vale amintirile noastre înecându-le în marea de amar a singurătății cad în mine aripi de vocale
POEMUL TIMPULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346881_a_348210]
-
2013 Toate Articolele Autorului ție, floarea mea Purtăm miresmele în noi Și le vărsăm încet spre lume Ca pe un cântec făurit anume, Ca pe balsamul unei calde ploi. Și-nfiorați de vara cu parfumuri, De-al primăverii farmec de verbine, Nici nu visăm la iarna care vine Să troienească ale noastre drumuri. Ci iartă-mă tu, floarea mea de tei, Ce-ai înflorit la mine-n grădină, Că nu-ți pot da atâta căldură și lumină Cât de la mine poți
ŢIE, FLOAREA MEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345285_a_346614]
-
pășește pentru prima dată Să-ți fie dor de glasul cald al tatei, De brațele mamei, ocrotitoare Cu prieteni și prietene tu râzi Și -l iubești pe cel ce te iubește Când fricile dispar, să te destinzi Mirosi foi de verbina și Calèche* Cu gem de vișine te delectezi Când gusti un fruct tu simți Cum suc îți lasă gură, Să se prelingă Versuri înșiri, care vin Din străfunduri Pe scena să fii mereu altă În sala în tranșă să fii
FERICIRE/ BONHEUR/אושר-VERSIUNE TRILINGVĂ EBRAICĂ, ROMÂNĂ, FRANCEZĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377936_a_379265]
-
aștrii cărunteții Cununi de crini trăiri provocatoare Au fost gândite-amvon al împlinirii Pe streșini țurțuri ai redobândirii Doar gânduri rouă pe mărgăritare Sub umerii totemici mă răsfață Vezi tu, în mine trupul tău se-mbină Violă albă-n formă de verbină De ce te miri că-s plină de speranță Iubitul meu din toată omenirea Ne prinse viața curgerea-n fațete Și minunate vise fără ghete Cu zi și-apoi cu noaptea-s fericirea Referință Bibliografică: Gânduri rouă pe mărgăritare / Carmen Popescu
GÂNDURI ROUĂ PE MĂRGĂRITARE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375939_a_377268]
-
aștrii cărunteții Cununi de crini trăiri provocatoare Au fost gândite-amvon al împlinirii Pe streșini țurțuri ai redobândirii Doar gânduri rouă pe mărgăritare Sub umerii totemici mă răsfață Vezi tu, în mine trupul tău se-mbină Violă albă-n formă de verbină De ce te miri că-s plină de speranță Iubitul meu din toată omenirea Ne prinse viața curgerea-n fațete Și minunate vise fără ghete Cu zi și-apoi cu noaptea-s fericirea ... Citește mai mult Iubitul meu din omenirea toatăTe-alese
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
lui... Primăvara este anotimpul în care poeta renaște, un anotimp care se așterne și peste cuvinte, ele devenind astfel „corolă de lumină”: „Ne-mbată noaptea cu miresme fine Plesnet de verde-n trup și rădăcină Sărutul lunii-n nurii de verbine Cuvintele-corola de lumină”. (E primăvară-n muguri și-n cuvânt) Un tablou feeric al lunii mai se împletește din imagini create în culori sublime. Un concert de greieri întregește tabloul armonios, nelipsită fiind grațioasa lebădă, imagine a purității și eleganței
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
dor Și fără să poată să spun-un cuvânt Un înger ce cândva pe cer plutea-n zbor. * Se spune ca Raiul i-a iubirii grădină Dar iubirea ce-avu îi fu blestemată Și din cer coborând printre flori de verbină Trupul lui deveni chiar o stană de piatră.. * Plutea peste vieți notând a lor fapte Cu aripi de foc și strai argintat Veghind cum un suflet încearcă să scape Făcând numai bine și fugind de păcat. * Doar odată văzu ochii
ÎNGER DE PIATRĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377759_a_379088]
-
scriitorului ardelean, afirmând că „nicăieri că aici în Ardeal literatura n-a apărut că o soluție, ca o modalitate existențiala”. Rubrică de informare asupra noilor apariții comentează pe larg cărți de literatură sau de lingvistică (Iosif Pervain, sub pseudonimul I. Verbina, despre primul volum al lucrării lui Sextil Pușcariu Limba română; Ovidiu Drimba despre românul lui Ionel Teodoreanu Tudor Ceaur Alcaz și despre Amintirile lui I. Agârbiceanu). În cele aproape 150 pagini, cât însumează cele două caiete, C.d. reprezintă un model
CURŢILE DORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]
-
și imitațiuni românești după literatura engleză, DR, 1922-1923; Alexandru Marcu, Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Alexandru Marcu, Torquato Tasso în romantica românească, I, București, 1937; Ciorănescu, Lit. comp., 154-155; I. Verbină [I. Pervain], Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, SL, 1948; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 75; Cornea, Originile, 250-251, 559-561; Mihai Vornicu, Despre poezia ruinelor, STRS, 66-67; Sasu, Retorica, 150-163; Mircea Frânculescu, Cursul de retorică al lui Simeon Marcovici
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
rumânilor și a mai multor neamuri, I, Buda, 1844. Repere bibliografice: I. Lupaș, Cea mai veche revistă literară românească, AIN, 1921-1922; Teodor Botiș, Istoria Școalei Normale (Preparandiei) și a Institutului Teologic Ortodox Român din Arad, Arad, 1922, 391-393; G. I. Verbină [I. Pervain], De la Șincai la Gavra, SL, 1948; Anca Costa-Foru, Două piese de teatru originale din prima jumătate a secolului al XIX-lea, SCIA, 1960, 2; Massoff, Teatr. rom., I, 338-340; Seche, Schiță, I, 79-80; Ideologia 1848, 121-127; Carol Göllner
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
Proza lui Pavel Dan), Ștefan Aug. Doinaș (Ultimul vagabond: Panait Istrati), G. C. Nicolescu (Traduceri din literatura română - Caragiale, Sadoveanu), Victor Felea (Poezie și artificialitate), Al. Dima, I. Negoițescu. Mai semnează publicistică literară Ilie Dăianu, Grigore Popa, V. Gionea, I. Verbină (Iosif Pervain), D. Gherghinescu-Vania, George Popa, Victor Papilian, Petre Pascu, N. Albu, I. Domșa, N. Lascu, Ion Apostol Popescu, V. Copilu-Cheatră, Marcel Romanescu, Grigorie T. Marcu ș.a. Având rezerve față de E. Lovinescu, redacția consideră că scrisoarea-manifest adresată acestuia de Cercul
LUCEAFARUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
în rubricile „Studii”, „Note și documente”, „Recenzii”; ultima rubrică nu mai apare în 1944 și în 1948. Autorii celor mai multe lucrări incluse în sumar sunt cadre didactice de la Facultatea de Litere și Filosofie: D. Popovici, Iosif Pervain (semnează cu pseudonimul I. Verbină), Ion Breazu, Nicolae Lascu, Umberto Cianciòlo, Petre Grimm ș.a. Se consacră studii evoluției literaturii române, cu unele contribuții la cunoașterea biografiei unor scriitori români: Ion Breazu, Contribuții la biografia lui Ion Codru Drăgușanu, Duiliu Zamfirescu și Transilvania, Olimpiu Boitoș, Memoriile
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Văcărescu și cronica mondenă a timpului, Din începuturile literare ale lui Duiliu Zamfirescu, cât și la aprofundarea studierii unor opere literare: D. Popovici, Doctrina literară a „Țiganiadei” lui I. Budai Deleanu, Umberto Cianciòlo, Il simbolismo grottesco di Tudor Arghezi, I. Verbină (Iosif Pervain), Vasile Fabian Bob: „Suplement la geografie”. Alte studii semnalează preocupări diverse de teorie și istorie literară: D. Popovici, Primele manifestări de teorie literară în cultura română, Ion Breazu, Temeiurile populare ale literaturii române în Transilvania, Olimpiu Boitoș, O
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Alte studii semnalează preocupări diverse de teorie și istorie literară: D. Popovici, Primele manifestări de teorie literară în cultura română, Ion Breazu, Temeiurile populare ale literaturii române în Transilvania, Olimpiu Boitoș, O teorie a romanului datorată lui Ion Ghica, I. Verbină, Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, relevă importanța folclorului ca sursă de inspirație pentru literatura cultă (I. Breazu, Izvorul folcloric al baladei „Crăiasa zânelor” de Coșbuc) sau evocă atmosfera și condițiile în care au apărut și
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
mișcări culturale (D. M. Pippidi, În jurul clasicismului, D. Popovici, Un precursor al Academiei Române, Difuzarea ideilor „luminării” în Țările Române). Un spațiu important revine aspectelor legate de activitatea literară a membrilor societății Junimea și de receptarea ideologiei junimiste în Transilvania (I. Verbină, Aspecte din lupta junimistă în Transilvania, G. Panu și T. Maiorescu, Iacob Negruzzi și „Revista contimporană”, I. Breazu, Noi contribuții privitoare la pătrunderea junimismului în Transilvania). Altă categorie de studii și articole examinează raporturile literaturii române cu literaturile străine, fiind
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Transilvania, G. Panu și T. Maiorescu, Iacob Negruzzi și „Revista contimporană”, I. Breazu, Noi contribuții privitoare la pătrunderea junimismului în Transilvania). Altă categorie de studii și articole examinează raporturile literaturii române cu literaturile străine, fiind vorba fie de traduceri (I. Verbină, O dare de seamă germană despre traducerile lui Iordache Slătineanu, N. Lascu, Vasile Aaron și Ovidiu, Alecu Beldiman, traducător al „Odiseei”, Petre Grimm, Cele dintâi traduceri englezești din literatura românească, Umberto Cianciòlo, Per una traduzione di Eminescu, I. Breazu, Turgheniev
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Prin versurile din Viorele și din Zări albastre (1913) P.-P. ilustrează în registru minor orientările simboliste ale lirismului românesc de la începutul secolului al XX-lea. Realizările sale poetice sunt modeste („auzi tu vântul cum suspină/ prin frunze moarte de verbină”), autorul mizând mai degrabă pe declamarea emoției decât pe transpunerea cât de cât originală a unei trăiri. Florile ocupă prim-planul celor mai multe poezii, sufletul e devastat de tot felul de melancolii, iar ftizia care înroșește batiste este invocată obsesiv. Arareori
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]