132 matches
-
E.A. Poe), din cea franceză (Victor Hugo, Jules Verne, Ernest Renan, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Émile Zola, François Coppée, Catulle Mendès, Jules Richepin, Édouard Pailleron, Jules Clarétie, Sully Prudhomme ș.a.), germană (Lessing, Heine, M. G. Saphir), italiană (Leopardi, Giovanni Verga) și rusă (Gogol, Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski). R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289220_a_290549]
-
N. Boeriu, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1985; Din pragul frigului statornic, îngr. I. N. Boeriu, pref. Gh. Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Boccaccio, Decameronul, I-II, pref. Al. Balaci, București, 1957; Cesare Pavese, Tovarășul, pref. E. Schileru, București, 1960; Giovanni Verga, Mastro don Gesualdo, pref. Nina Façon, București, 1964; Alberto Moravia, Indiferenții, pref. Georgeta Horodincă, București, 1965; Dante, Divina Comedie, București, 1965; ed., I-III, îngr. și introd. Al. Balaci, București, 1982; Baldassare Castiglione, Curteanul, pref. trad., București, 1967; Petrarca, Rime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
poeme (1982), unde se produce o așezare în matcă a lirismului. Edenul (1980) și Via (1984) sunt romane cu substrat moral și autobiografic, cu multe elemente de senzațional, construite după normele prozei descompuse liric, cu puține personaje de reținut (Iane Verga, de pildă). Cea mai adecvată caracterizare a poeziei lui M. îi aparține lui Paul Georgescu: „Tonul e sever, semeț, aulic și trebuie să fi fost și o tentație (puțin izbutită) spre Anabase. Ce e frumos: poet al câmpiei și al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Sunt traduse scrieri de Horațiu, Benjamin Franklin, Schiller, Heinrich von Kleist, Wilhelm Hauff, Lamartine, Hugo, Al. Dumas, Lev Tolstoi, Dostoievski, Korolenko, Maupassant, Mark Twain, Bjørnstjerne Bjørnson, Théodore de Banville, Paul Bourget, François Coppée, Paul Féval, Hector Malot, Jules Verne, Giovanni Verga, Matilde Serao, Heinrich Zschokke. Articole de informație culturală, știri artistice și literare, portrete de scriitori, articole comemorative și necrologuri, note bibliografice și recenzii sumare apar mai în fiecare număr. În T.r. au debutat Zacharia Boiu (cu poezia Salutare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
persoana lui", face parte din același univers în care e necesară instituirea unui Conservator de Măsuri și Greutăți. Simbolurile negustoriei, comerțul ca însemn fundamental al civilizației umane sunt de asemenea coborâte în derizoriu. "Etaloanele șchioapei, al piciorului, al yardului, al vergei, al cablului, al ocalei, al merticului, al obrocului, al galonului, al dramului, al drahmei, al unciei și-al livrei englezești" se găsesc mai exact dispuse pe pereții unui chioșc, "ca niște arme din panoplia rațiunii". Codul Penal al Insulei Speranza
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
invizibile" se impune încă din anii '50 ca un declanșator de modernitate în epica italiană, nu numai ca povestitor, romancier și editor (la Einaudi, unde își tipărește aproape toate cărțile), ci și ca teoretician al narațiunii postromantice (Manzoni), post-veriste (Giovanni Verga) post-neo-realiste (Vasco Pratolini). Alături de Cesare Pavese și Alberto Moravia, Italo Calvino a fost poate cea mai la zi (în sensul permeabilității europene) conștiință critică, etică și estetică, dar și civică în orașul-capitală a unui Piemont conservator, dar paradoxal, aflat în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Papilian despre „istoria omului”, N. Leon despre probleme de economie, Virgil Bărbat despre sociologie etc. Î. este deschisă literaturii străine, oferind articole și eseuri despre Blasco Ibáñez, Maxim Gorki, Shelley, Johan Bojer, Anatole France, Théophile Gautier, Dante, Ivan Vazov, Giovanni Verga, Mahatma Gandhi, Rabindranath Tagore, Charles Baudelaire, Friedrich Nietzsche, Matilde Serao, Ady Endre, Eugene O’Neill, Petöfi, Maeterlinck, dar și eseuri despre literatura lui I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ion Scurtu (necrolog), G. Coșbuc (Pe urmele lui...), Andrei Bârseanu, Petru Maior, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
folosindu-se pe de o parte de legătura dintre cele din urmă și poezia romantică și decadenta, iar pe de altă parte de relația dintre poezia romantică și cea a lui Quasimodo. Este binecunoscut faptul că unii veriști, chiar Giovanni Verga, au beneficiat de înrâurirea lui Leopardi, a cărui viziune cu privire la natură că mama vitregă are un corespondent în natură ostilă verghiană.53 În românul Familia Malavoglia progresul este asemuit cu un mecanism care îi zdrobește și îi macină pe cei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
La Scuola, Brescia, 1978. Valsecchi, Adelio, În lotta con Dio. La ricerca, îl rifiuto, la fede în alcuni scrittori e poeți del XXȘ secolo, Mimep-Docete, Pessano, 2007. Varzi, Achille, Parole, oggetti, eventi e altri argomenti di metafisica, Carocci, Romă, 2001. Verga, Giovanni, Novelle, a cură di Francesco Speră, con un'introduzione di Vincenzo Consolo, Feltrinelli, Milano, 2002. Vossler, Karl, Leopardi, Ricciardi, Napoli, 1925. Weiss, Gerolamo, Saggi critici intorno a Giacomo Leopardi, e saggi morali, Dumolard, Milano, 1882. Zagarrio, Giuseppe, Quasimodo, Francolini
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
inno a Satana alla Laus vitae, Torino, 1948 (Ia ediție: 1910). 50 Renzo Negri, op. cît., p. 85. 51 Gilberto Lonardi, op. cît., p. 24. 52 Silvio Ramat, L'ermetismo, La Nuova Italia, Florența, 1969, pp. 290-291. 53 Cfr. Giovanni Verga, Novelle, îngrijit de Francesco Speră, cu o introducere de Vincenzo Consolo, Feltrinelli, Milano, 2002, p. 5. 54 Giovanni Verga, I Malavoglia, Treves, Milano, 1881. Cfr. și Giovanni Mestica, "Îl verismo nella poesia di Giacomo Leopardi", Nuova antologia, vol. 22, 1880
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Gilberto Lonardi, op. cît., p. 24. 52 Silvio Ramat, L'ermetismo, La Nuova Italia, Florența, 1969, pp. 290-291. 53 Cfr. Giovanni Verga, Novelle, îngrijit de Francesco Speră, cu o introducere de Vincenzo Consolo, Feltrinelli, Milano, 2002, p. 5. 54 Giovanni Verga, I Malavoglia, Treves, Milano, 1881. Cfr. și Giovanni Mestica, "Îl verismo nella poesia di Giacomo Leopardi", Nuova antologia, vol. 22, 1880, pp. 3-25. 55 Tripartiția lui Gilberto Lonardi, op. cît., p. 4, a fost preluată și dezvoltată de Diana Cristadoro
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un mediu rudimentar; nu atât misterioși (ca taciturnii lui Mihail Sadoveanu), cât refractari, netransparenți, păstrând sub măștile lor neutre gânduri ascunse. Nimic poetizat în comportamentul lor; reacțiile aspre, gestica violentă, limbajul stâncos, instinctele fruste - acestea par comentate de către un Giovanni Verga transilvan, vădit ostil idealizării, „crud” în verismul său. Tangențele cu Ioan Slavici, cu Liviu Rebreanu, mai puțin cu Ion Agârbiceanu (invocate de mai toți exegeții), se opresc pe versantul realismului dur, dincolo de care la D. apar inserții în magic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
259)"/>. Câteodată, imaginea românului În ochii evreului este supusă aceluiași tip de anamorfoză : „Elogiu Întors, spontan, În caricatură”, constată Norman Manea. „Inteligența adversarului nu Înseamnă decât șiretenie” <endnote id="(828, p. 107)"/>. „Atunci când Își urmărește profitul - scria cronicarul spaniol Ibn Verga la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și cumpătat : „Prin muncă și economie și deci prin galbeni, [ovreiul] a ajuns la un fel de egalitate cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scriere din literatura catalana, datorată lui Joan Maragall (Laude, 1922). A transpus din Ricardo León, Cămilo Castelo Branco, Calderón de la Barcă, Lope de Vega, Dolores Medio, Miguel de Unamuno, Juan Ramón Jiménez, Manuel Machado, Vicente Blasco-Ibáñez ș.a. precum și din Giovanni Verga și Francis Cârco. SCRIERI: Din viața și opera lui Unamuno, Craiova, 1923; Cervantes. Viață și opera, București, 1924; Lirica portugheză de azi, Craiova, 1926; Rătăcirea lui Ion Vancea, Craiova, 1926; Asemănări și analogii în folclorul român și iberic, București, 1927
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
românește, București, 1942; Pe urmele lui Don Quijote, București, 1942; Romancero, București, 1947. Traduceri: Ricardo León, Iubirea iubirilor, București, 1922; Joan Maragall, Laude, București, 1922; Prozatorii spanioli contemporani, pref. trad., București, 1923; Cămilo Castelo Branco, Iubire de pierzanie, București, 1927; Giovanni Verga, Povestea unei pitulici, Râmnicu Vâlcea, 1939; Armando Palacio Valdés, Sora Sân Sulpicio, București, 1940; Pedro Calderón de la Barcă, Viața este vis, București, 1942, Doamna Spiriduș, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1966; Lope de Vega, Teatru ales, pref. trad., București, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
Margareta Feraru, București, 2001. Antologii: Să ne cunoaștem neamul și țara, cu ilustrații de Magdalena Iorga, București, 1933 (în colaborare cu Mihail Sadoveanu și Ion Simionescu). Traduceri: Grazia Deledda, Valurile vieții, București, 1909; Matilde Serao, Mama vitregă, București, [1910]; Giovanni Verga, Fire de tigroaică, București, [1923]. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 119-122; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 109-111; Călinescu, Cronici, II, 274-278; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 152; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 35; Călinescu, Ist. lit. (1941), 591
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
din cea orientală. V. a scris și versuri, în românește (în „Revista contimporană”) și în franceză („Revista orientală”, „L’Indépendance roumaine”). Poliglot, traduce din germană, franceză, italiană piese ca Sappho de Franz Grillparzer (împreună cu Vasile Leonescu), Cinstea țărănească de Giovanni Verga, Alexandra de Richard Voss, Greva de Ludwig Fulda ș.a. Minate de un strident convenționalism, cu o compoziție dezlânată, piesele sale, în care se practică o conversație așa-numită de salon, sunt produse livrești (nu tocmai străine de repertoriul franțuzesc), cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
cataclismul expulzării. Dacă unele dintre aceste opere conțin accente mesianice la înălțimea deznădejdii provocate de expulzare și de multiplele ei repercusiuni, stârnind teama unui eventual abandon al lui Dumnezeu, care ar însemna sfârșitul poporului evreu, un cronicar ca Solomon Ibn Verga abordează fără patimă nenorocirea și supraviețuirea evreilor. El elaborează Sceptrul lui Iudazzz lucrare publicată prima dată după moartea sa, de către fiul său, la Adrianopol, în Turcia, în 1554, ca pe o antologie istorică și un studiu sociologic precoce al chestiunii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
În traducerea în idiș a Sceptrului lui Iuda, căderea Ierusalimului și distrugerea Templului sunt direct legate de păcatele evreilor, și nu, ca în originalul ebraic, de revolta lor împotriva Romei și de asasinarea guvernatorului imperial al Ierusalimului. Cronica lui Ibn Verga trebuia să intre în tiparul tradițional de explicare, care făcea din dezastru în primul rând pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele lui Israel. De asemenea, o prezentare a autorului, în capitolul al doilea din original, relatează convertirea masivă a 30000 de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sperăm trecătoare. Am avut ocazia să semnalăm mai sus editarea și traducerea, la mijlocul secolului al XIX-lea, a unor opere istoriografice sefarde din secolul al XVI-lea, ca Valea plângerii de Iosif Ha-Cohen și Sceptrul lui Iuda de Solomon Ibn Verga. Aceste apariții se înscriau în valul de publicări ale surselor care însoțea atunci producerea în Europa, de către savanții așkenazi, a unei istorii evreiești moderne, care ținea, pe de altă parte, de un evident demers identitar. Istoria suferințelor evreiești scrisă de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Jewish Suffering in Bellow, Malamud and Philip Roth", Saul Bellow Journal 8 (2), vara 1989, pp. 47-58. Hornstein, Shelley, Levitt, Laura, și Silberstein, Laurence J. (ed.), Impossible Images. Contemporary Art after the Holocaust, New York University Press, New York/Londra, 2003. Ibn Verga, Solomon, Sceptrul lui Iuda, ed. de Ezriel Shohat, introducere de Yitzhak Baer, Mosad Bialik, Ierusalim, 1946 sau 1947 (în ebraică). Kaenel von, Jean-Marie (ed.), Souffrances, Autrement, Paris, 1994. Kaplan, Lawrence, "Suffering and Joy in the Thought of Hermann Cohen", Modern
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
194-195, 200-201 Hurban, 196 Hussein, Saddam, 224, 228 Iacov, 57, 106, 112, 222 Iacov, epistola lui, 35 Iancu, Marcel, 195 Ibd Daud, Abraham, 90 Iberică, Peninsula, 93, 99, 105, 107, 114 Ibn Ezra, Gabriel, 89 Ibn Gabirol, Solomon, 82 Ibn Verga, Solomon, 115-116, 141 Ieremia, 23, 28, 42, 48, 57, 92, 94, 102, 106 Ierusalim, 31, 32, 46, 50, 61, 63-64, 75, 87-88, 116, 139-140, 143, 191, 201-202, 232 Iezechia, 98 Iezechiel, 28, 47-48, 98, 102, 111 Iisus, 21-22, 30, 39
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]