132 matches
-
În traducerea în idiș a Sceptrului lui Iuda, căderea Ierusalimului și distrugerea Templului sunt direct legate de păcatele evreilor, și nu, ca în originalul ebraic, de revolta lor împotriva Romei și de asasinarea guvernatorului imperial al Ierusalimului. Cronica lui Ibn Verga trebuia să intre în tiparul tradițional de explicare, care făcea din dezastru în primul rând pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele lui Israel. De asemenea, o prezentare a autorului, în capitolul al doilea din original, relatează convertirea masivă a 30000 de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sperăm trecătoare. Am avut ocazia să semnalăm mai sus editarea și traducerea, la mijlocul secolului al XIX-lea, a unor opere istoriografice sefarde din secolul al XVI-lea, ca Valea plângerii de Iosif Ha-Cohen și Sceptrul lui Iuda de Solomon Ibn Verga. Aceste apariții se înscriau în valul de publicări ale surselor care însoțea atunci producerea în Europa, de către savanții așkenazi, a unei istorii evreiești moderne, care ținea, pe de altă parte, de un evident demers identitar. Istoria suferințelor evreiești scrisă de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Jewish Suffering in Bellow, Malamud and Philip Roth", Saul Bellow Journal 8 (2), vara 1989, pp. 47-58. Hornstein, Shelley, Levitt, Laura, și Silberstein, Laurence J. (ed.), Impossible Images. Contemporary Art after the Holocaust, New York University Press, New York/Londra, 2003. Ibn Verga, Solomon, Sceptrul lui Iuda, ed. de Ezriel Shohat, introducere de Yitzhak Baer, Mosad Bialik, Ierusalim, 1946 sau 1947 (în ebraică). Kaenel von, Jean-Marie (ed.), Souffrances, Autrement, Paris, 1994. Kaplan, Lawrence, "Suffering and Joy in the Thought of Hermann Cohen", Modern
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
194-195, 200-201 Hurban, 196 Hussein, Saddam, 224, 228 Iacov, 57, 106, 112, 222 Iacov, epistola lui, 35 Iancu, Marcel, 195 Ibd Daud, Abraham, 90 Iberică, Peninsula, 93, 99, 105, 107, 114 Ibn Ezra, Gabriel, 89 Ibn Gabirol, Solomon, 82 Ibn Verga, Solomon, 115-116, 141 Ieremia, 23, 28, 42, 48, 57, 92, 94, 102, 106 Ierusalim, 31, 32, 46, 50, 61, 63-64, 75, 87-88, 116, 139-140, 143, 191, 201-202, 232 Iezechia, 98 Iezechiel, 28, 47-48, 98, 102, 111 Iisus, 21-22, 30, 39
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Shim'u, 106 Sabra și Shatila, masacrele de la, 242 Said, Edward, 233 Salfeld, Sigmund, 134 Samuel Ha-Naghid, 127 Sardinia, 92 Sartre, Jean-Paul, 191 Satu-Mare, dinastia hasidică din, 168 Scandalum crucis (de Herbert Falken), 196 Sceptrul lui Iuda (de Solomon Ibn Verga), 115, 141 Schneerson, Menahem Mendel, 169-170 Scholem, Gershom, 275 Schorch, Ismar, 81 Schwab, Moïse, 144 Sée, Julien, 109, 147 Sefarzi, 59, 73, 75, 89, 90-93, 96, 98, 101, 103-104, 107, 114, 116-119, 141, 168, 190, 217, 260, 264-265 Sefer Yossipon
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
265-266 Sfințirea vieții, 166 Shahid, 40 Shamir, Yitzhak, 221-222 Shapira, Yisrael, 166 Shapiro, Kalonymus Kalmish, 164 Sharir, Avraham, 225 Sharon, Ariel, 229 Shas (partid politic israelian), 168 Shavuot (Sărbătoarea Săptămânilor), 25, 71-72, 204 Shema, 305 Shevet Yehuda (de Solomon Ibn Verga), 115 Shneur Zalman din Liadi, 168-169 Shoah (de Claude Lanzmann), 185-186, 196 Sicilia, 92 Simeon bar Yohai, Rabbi, 35 Simon Wiesenthal Center/ Museum of Tolerance, 267 Sinaï et Golgotha (de Heinrich Graetz), 142 Sinai, 181, 191, 214 Smirna, 39, 104
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al., Institutul Ben Zvi, Ierusalim, 1977, vol. II, p. 218 (în ebraică); vezi și Eliyahou Capsali, Chronique de l'Expulsion, prez. și trad. de S. Sultan Bohbot, Cerf, Paris, 1994. 53 Y. Yerushalmi, Zakhor, op. cit., pp. 71-75. 54 Solomon Ibn Verga, Shevet Yehuda, ed. de Azriel Shohat, intr. de Yitshak Baer, Mosad Bialik, Ierusalim, 1946 sau 1947 (în ebraică); Abraham A. Neuman, "Shebet Yehudah and Sixteenth Century Historiography", în Louis Ginzberg Jubilee Volume on the Occasion of His Seventieth Birthday, secțiunea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
invizibile" se impune încă din anii '50 ca un declanșator de modernitate în epica italiană, nu numai ca povestitor, romancier și editor (la Einaudi, unde își tipărește aproape toate cărțile), ci și ca teoretician al narațiunii postromantice (Manzoni), post-veriste (Giovanni Verga) post-neo-realiste (Vasco Pratolini). Alături de Cesare Pavese și Alberto Moravia, Italo Calvino a fost poate cea mai la zi (în sensul permeabilității europene) conștiință critică, etică și estetică, dar și civică în orașul-capitală a unui Piemont conservator, dar paradoxal, aflat în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
folosindu-se pe de o parte de legătura dintre cele din urmă și poezia romantică și decadenta, iar pe de altă parte de relația dintre poezia romantică și cea a lui Quasimodo. Este binecunoscut faptul că unii veriști, chiar Giovanni Verga, au beneficiat de înrâurirea lui Leopardi, a cărui viziune cu privire la natură că mama vitregă are un corespondent în natură ostilă verghiană.53 În românul Familia Malavoglia progresul este asemuit cu un mecanism care îi zdrobește și îi macină pe cei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
La Scuola, Brescia, 1978. Valsecchi, Adelio, În lotta con Dio. La ricerca, îl rifiuto, la fede în alcuni scrittori e poeți del XXȘ secolo, Mimep-Docete, Pessano, 2007. Varzi, Achille, Parole, oggetti, eventi e altri argomenti di metafisica, Carocci, Romă, 2001. Verga, Giovanni, Novelle, a cură di Francesco Speră, con un'introduzione di Vincenzo Consolo, Feltrinelli, Milano, 2002. Vossler, Karl, Leopardi, Ricciardi, Napoli, 1925. Weiss, Gerolamo, Saggi critici intorno a Giacomo Leopardi, e saggi morali, Dumolard, Milano, 1882. Zagarrio, Giuseppe, Quasimodo, Francolini
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
inno a Satana alla Laus vitae, Torino, 1948 (Ia ediție: 1910). 50 Renzo Negri, op. cît., p. 85. 51 Gilberto Lonardi, op. cît., p. 24. 52 Silvio Ramat, L'ermetismo, La Nuova Italia, Florența, 1969, pp. 290-291. 53 Cfr. Giovanni Verga, Novelle, îngrijit de Francesco Speră, cu o introducere de Vincenzo Consolo, Feltrinelli, Milano, 2002, p. 5. 54 Giovanni Verga, I Malavoglia, Treves, Milano, 1881. Cfr. și Giovanni Mestica, "Îl verismo nella poesia di Giacomo Leopardi", Nuova antologia, vol. 22, 1880
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Gilberto Lonardi, op. cît., p. 24. 52 Silvio Ramat, L'ermetismo, La Nuova Italia, Florența, 1969, pp. 290-291. 53 Cfr. Giovanni Verga, Novelle, îngrijit de Francesco Speră, cu o introducere de Vincenzo Consolo, Feltrinelli, Milano, 2002, p. 5. 54 Giovanni Verga, I Malavoglia, Treves, Milano, 1881. Cfr. și Giovanni Mestica, "Îl verismo nella poesia di Giacomo Leopardi", Nuova antologia, vol. 22, 1880, pp. 3-25. 55 Tripartiția lui Gilberto Lonardi, op. cît., p. 4, a fost preluată și dezvoltată de Diana Cristadoro
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
care refac armonia cosmică. Ceea ce conferă Frizei un caracter de sinteză ține și de eclectismul stilistic, dar și de alegerea de către pictor a două citate din Oda bucuriei a lui Schiller pentru ultimul panel al Frizei. În opinia lui Peter Vergo "pare plauzibil să interpretezi întreaga lucrare ca o parafrază vizuală a ideilor și emoțiilor exprimate la final, prin partea corală a Simfoniei a IX a lui Beethoven, în care compozitorul folosește cuvintele poemului lui Schiller"400. Mai mult chiar, Klimt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din absența unui program, a unei estetici bine definite care să facă școală, singura în măsură să ofere o coeziune fiind arta academică, de care artiștii secesiunii tind să se distanțeze. Un critic avizat al Secession-ului vienez, precum Peter Vergo, este de părere că tocmai acest eclectism reprezintă punctul forte al mișcării. "Dar în realitate, puterea Secession-ului stă, mai precis, în absența oricărui astfel de program. De la început, aduce împreună "Impresioniști" și "Naturaliști", "Moderniști" și "Stiliști" precum și artiști lucrând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Jugendstil-ul, similar Art Nouveau-ului și emancipării noului val de pictori francezi, posedă ca numitor comun o marcată componentă antinaturalistă. "Alți comentatori au înțeles Secession-ul ca fiind "coordonatorul" unei reacții împotriva naturalismului predominant al picturii academice"478. Peter Vergo refuză însă să reducă mișcarea secesionistă la această dimensiune antinaturalistă, fapt valabil și pentru fenomenul secesionist francez (un alt exemplu fiind Salonul rozacrucianist al lui Péladan). Prima expoziție a secesiunii vieneze are loc pe data de 26 martie 1898, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gustului public nu poate fi vorba, desigur și datorită faptului că nu afirma o doctrină artistică particulară, că nu constituia o revoluție artistică, ci mai curând o revoltă în numele unor principii libertare"487. Cum am văzut, în opinia lui Peter Vergo cu privire la secession-ul vienez, tocmai absența unui program unificator a asigurat o spațiere avantajoasă în arta plastică a unor direcții diferite, difuzând creator, reunind pictori, graficieni, designeri, tipografi, arhitecți etc. Următoarea "Expoziție a artiștilor independenți" va avea loc peste doi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2004. Tzigara-Samurcaș, Alexandru: "Esquisse sur l'Art Roumain", în Les Annales des Nationalités, Bulletin de l'Union des nationalités, Numéros consacrés à l'étude de la Nation Roumaine; édition; Paris, 1914. Vătășianu, Virgil: Pictorul Octavian Smigelschi, Krafft & Drotleff S.A./Sibiu, 1936. Vergo, Peter: Art in Vienna 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001. Vernant, Jean-Pierre: La morte dans les yeux. Figure de l'Autre en Grèce ancienne. Artémis, Gorgô, Hachette Littératures, 1998. Vârban, Liliana; Ioniță, Ionel; Vasiliu, Dan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la 30 noiembrie) 1910, Țăranu et Co. București. 371 Noua Revistă Română, nr. 8, vol. XVII, 10-17 mai 1915, p. 98. 372 Tudor Arghezi, Opere, vol. IV, p. 1261. 373 Ibidem, pp. 1261-1262. 374 Lucrarea este reprodusă și în Peter Vergo, Art in Vienna 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001, p. 36. 375 "Eu sunt imperiul de la capătul decadenței, / Mă uit cum trec uriașii barbari blonzi, / Compunând acrostihuri indolente, / Într-un stil poleit de melancolia soarelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Transylvanie", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XLIV, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 40. 396 Ibidem, p. 238. 397 Carl E. Schorske, op. cit., p. 238. 398 Ibidem, p. 244. 399 Ibidem, p. 245. 400 Peter Vergo, Art in Viena 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phiadon Press Limited, 2001, p. 71. 401 "Klingers Beethoven und die moderne Raum-Kunst", apud. Peter Vergo, Art in Viena 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phiadon Press Limited, 2001
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Schorske, op. cit., p. 238. 398 Ibidem, p. 244. 399 Ibidem, p. 245. 400 Peter Vergo, Art in Viena 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phiadon Press Limited, 2001, p. 71. 401 "Klingers Beethoven und die moderne Raum-Kunst", apud. Peter Vergo, Art in Viena 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phiadon Press Limited, 2001, p. 69. 402 Gottfried Fliedl, Gustav Klimt (1862-1918). The World in Female Form, Taschen, 1997, p. 48. 403 Veac nou, Anul I, nr. 31-32, duminică, 8
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pp. 153-154. 455 Ibidem, p. 66. 456 Hans H. Hofstätter, "Symbolism in Germany and Europe", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 20. 457 Peter Vergo, Art in Viena 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001, p. 75. 458 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 183. 459 Adevărul literar și artistic, An II. nr. 51, duminică, 13 noiembrie 1921, p. 3. 460 Serafina Brukner
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Wiksell Stockholm, Uppsala 1959, p. 36. 475 Philippe Roberts-Jones, "Belgium as a Crossroads", în Belgian Art: 1880-1914, The Brooklyn Museum, 1980, pp. 12-13. 476 Jane Block, "Les XX: Forum of the Avant-Garde", în Belgian Art: 1880-191, p. 28. 477 Peter Vergo, Art in Vienna 1898-1918. Klimt, Kokoschka Schiele ant their contemporaries, Phaidon Press Inc., 2001, pp. 24-25. 478 Ibidem, p. 24. 479 Золотое Руно, nr. 1, январъ 1906. 480 Este vorba despre poetul simbolist Gheorghi Ciulkov (1879-1939) implicat în mișcarea anarhistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]