109 matches
-
inflamația în conjunctivă și cornee . Ce documentație a prezentat societatea în sprijinul cererii sale adresate CHMP ? Deoarece ciclosporina se utilizează de mulți ani , solicitantul a prezentat date privind modele experimentale din literatura stiințifică . Pentru a sprijini utilizarea Vekacia în keratoconjunctivita vernală , societatea a prezentat rezultatele unui studiu realizat pe 118 copii ( cu vârsta de peste patru ani ) și adolescenți . Pacienții au fost tratați cu Vekacia în concentrație de 0, 05 % ( 0, 5 mg ciclosporină per mililitru ) sau de 0, 1 % ( 1 mg
Ro_1118 () [Corola-website/Science/291877_a_293206]
-
respectiv ? Pe baza analizării informațiilor și a răspunsurilor societății la lista de întrebări a CHMP în momentul retragerii cererii , CHMP avea unele motive de îngrijorare și a formulat un aviz provizoriu conform căruia Vekacia nu putea fi aprobat pentru keratoconjunctivita vernală . Care erau principalele motive de îngrijorare ale CHMP ? CHMP era îngrijorat că eficacitatea Vekacia nu fusese dovedită când a fost comparat cu vehiculul . Îngrijorările Comitetului erau legate de conceperea studiului , în ceea ce privește alegerea pacienților tratați , modul de măsurare a simptomelor și
Ro_1118 () [Corola-website/Science/291877_a_293206]
-
heliocentric, când Pământul se situează pe aceste puncte ale orbitei sale). În acele momente ziua și noaptea durează fiecare aproximativ 12 ore, iar acest lucru este valabil pentru orice loc de pe globul pământesc. Una dintre aceste intersecții se numește punct vernal. El corespunde poziției Pământului pe orbita sa la echinocțiul de primăvară și constituie punctul de plecare a măsurărilor unghiulare ale punctelor eclipticii. Cealaltă intersecție este punctul autumnal. Punctul de pe ecliptică care este cel mai la nord de ecuatorul ceresc se
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
și 2500 nu sunt. Prin această regulă, numărul mediu de zile pe an este de 365 + − + = 365,2425. Regula se poate aplica și la anii dinaintea reformei gregoriene (), dacă se utilizează . Calendarul gregorian a fost proiectat pentru a ține echinocțiul vernal în preajma datei de 21 martie, astfel că ziua de Paști (sărbătorită în duminica după prima lună plină {calculată după un calendar lunar} care cade în ziua de 21 martie sau după ea) să rămână aproape de acest echinocțiu. Următorul pseudocod determină
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
adăugarea unei zile la luna februarie a anilor multipli de 4 datează din anul 8 e.n. Regula dă o medie de circa 365,25 zile pe an, cu 11 minute mai mult ca un an tropic. Aceasta înseamnă că echinocțiul vernal se deplasează cu o zi mai devreme în calendar o dată la 131 de ani. adaugă o zi suplimentară lunii februarie în anii care sunt multipli de patru, cu excepția anilor multipli de 100 care nu sunt echivalenți modulo 900 cu 200
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
acesta va fi an bisect în calendarul gregorian, dar nu și în cel iulian revizuit. Regula dă o durată medie a anului de 365,242222 zile, o aproximație foarte bună a anului tropic "mediu", dar, întrucât anul de la un echinocțiu vernal la altul este puțin mai mare, calendarul iulian revizuit nu are o performanță atât de bună ca cel gregorian la păstrarea echinocțiului vernal în ziua sau în preajma zilei de 21 martie. este , deci anul modificat are o întreagă lună suplimentară
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
365,242222 zile, o aproximație foarte bună a anului tropic "mediu", dar, întrucât anul de la un echinocțiu vernal la altul este puțin mai mare, calendarul iulian revizuit nu are o performanță atât de bună ca cel gregorian la păstrarea echinocțiului vernal în ziua sau în preajma zilei de 21 martie. este , deci anul modificat are o întreagă lună suplimentară, denumită adesea lună "embolismică" după termenul grecesc. În calendarul chinezesc, luna suplimentară se adaugă după o regulă care asigură că luna a 11
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
catolici, ortodocși și protestanți, Paștile sunt sărbătoarea care comemorează Învierea lui Hristos, a treia zi după Patimi, care este situată în a paisprezecea zi a lunii Nisan a calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
lunii Nisan a calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al XIII-lea a suprimat zece zile din luna octombrie
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al XIII-lea a suprimat zece zile din luna octombrie 1582 în așa fel
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
Coordonatelor Cerești Ecuatoriale ale căror coordonate servesc de referință. Cand se dau coordonatele unui astru, este teoretic necesar să se specifice epoca ca urmare a precesiei și a nutației Pământului, pe care se știe perfect calcula astăzi, schimbând poziția punctului vernal, care servește drept punct de referință.
J2000.0 () [Corola-website/Science/332222_a_333551]
-
cu viteză constantă pe ecliptică și coincide cu soarele adevărat în momentul trecerii Pământului prin periheliul orbitei sale. Se definește apoi un al doilea Soare fictiv, numit Soarele mediu, care parcurge ecuatorul ceresc cu viteză constantă și trece prin punctul vernal simultan cu primul Soare fictiv. "Timpul solar mediu" este definit ca fiind unghiul orar al soarelui mediu. Diferența dintre timpul solar adevărat și timpul solar mediu se numește ecuația timpului. Ca și în cazul timpului solar adevărat, timpul solar mediu
Timp solar () [Corola-website/Science/309607_a_310936]
-
numesc "punctul est" și "punctul vest". Planul ce trece prin observator și este paralel cu planul orbitei Pământului taie sfera cerească după un cerc mare numit "ecliptică". Ecliptica taie ecuatorul ceresc în două puncte diametral opuse, numite "puncte echinoxiale": "punctul vernal" și "punctul autumnal". În descrierea poziției sau mișcării aparente a unui corp pe sfera cerească se utilizează două categorii de sisteme de referință: Reperarea punctelor pe sfera cerească se realizează cu ajutorul unuia dintre mai multe sisteme de coordonate definite de
Sferă cerească () [Corola-website/Science/299928_a_301257]
-
Calendarul oficial al Republicii Islamice Iran ("Solar Hijra", Persană: کلیز),) este unul solar, bazat pe observații astronomice mult mai precise, în comparație cu omologul său european mai tânăr, calendarul gregorian. Acesta începe în noaptea cea mai apropiată de echinocțiul vernal determinat de calculele astronomice pentru meridianul - Iran Standard Time (52.5°E sau ). Chiar dacă există o percepție generală că Iranul utilizează calendarul islamic (Hijri), în fapt cele două calendare au foarte puține lucruri în comun. Calendarele iraniene ( "Gâhshomâriye Irâni") s-
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
decât atât, celebrarea "Nowruz" (Anul Nou Iranian), cu o simbolistică deosebită pentru persani, alunecase în mijlocul semnului Pești, ca urmare a neglijării intercalațiilor, iar potrivit unor istorici, scopul real al reformei calendaristice a fost acela de a stabili Nowruz la echinocțiul vernal. Astfel, vizirul și figura politică strălucitoare Nezam-ol-Molk l-a convins pe șahul Malek să reformeze calendarul iranian. El a numit un grup de astronomi condus de Omar Khayyam, care a organizat un observator astronomic în capitala Isfahan. În urma observațiilor și
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
zi în 3236 de ani. Numărătoarea anilor din calendarul Solar Hjiri începe odată cu ajungerea profetului Mahomed ("Hegira") în Medina, asemănător calendarului islamic ("Hjiri"), aceasta fiind și singura legătură dintre cele două calendare. Prima zi din an, "Nowruz", coincide cu echinocțiul vernal, iar fiecare dintre cele douăsprezece luni corespunde unui semn zodiacal. Denumirile celor 12 luni se regăsesc în tabelul următor. Astfel, spre deosebire de calendarul islamic, care se bazează pe sistemul lunar de 354 de zile, anul iranian este împărțit în 12 luni
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
În mecanica cerească, longitudinea nodului ascendent este un element orbital care permite definirea orbitei unui corp în jurul unui alt corp. Pentru un corp aflat pe orbită în jurul Soarelui (sau în jurul Pământului), este vorba de unghiul dintre direcția punctului vernal (notat cu "γ" în figură) și linia nodurilor, măsurat în planul de referință (în general planul eclipticii) și în sens direct. Această valoare mai este denumită și ascensia dreaptă a nodului ascendent. În mod curent este notată cu litera grecească
Longitudinea nodului ascendent () [Corola-website/Science/336497_a_337826]
-
aproximativ 5 zile. Se regăsesc cei trei decani corespunzători fiecărui semn (6x5 zile). De acest cerc este fix legată o steluță aurită (aflată în prelungirea separației dintre semnele Peștilor și Berbecului, corespunzând datei de 21 martie); ea reprezintă poziția punctului vernal în raport cu Soarele la data considerată. Timpul sideral poate fi citit pe scara timpului fiind marcat cu cifre romane aurite. Acest timp sideral are un decalaj de patru minute pe zi față de timpul local. Cercul exterior prezintă niște numere gotice aurite
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
în coloanele noastre”. Se publică versuri de Octav Sargețiu, N. Carpen ș.a., poeme în proză de George Lotru, proză de V. Oprescu. M. mai cuprinde cronici literare la romanul Oraș patriarhal de Cezar Petrescu și la volumul de versuri Punct vernal de Simion Stolnicu, un eseu despre scriitorul Thomas Carlyle (Marele tăcut) și necrologul Jean Bart. Una dintre rubrici este „Cronica științifică”. Sunt inserate, de asemenea, cugetări, epigrame, anecdote, noutăți radiofonice, poșta redacției. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
cultivând fragmentarul și fulgurația, P. dă despre Lautréamont și despre Creangă două micromonografii sub forma unor eseuri. Despre cel referitor la Creangă, inclus în Naveta esențială - cu titlul Adaos humuleștenesc -, reluat, cu unele modificări, sub titlul generic Exerciții de recitire vernală, în Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie (1992), vorbesc titlurile textelor componente, în sine edificatoare: Vânătorul de ciori merită o prefață cinegetică, Fragmente dintr-un discurs ornitologic, Întrebarea leneșului, Soacra cu ochi pineal și semnificantul transcendental, Excurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
legăturile noastre cu ființe din alte lumi. Și semne ale acestor legături sunt pretutindeni. Imnele vedice, Biblia, cronicile mayașe amintesc despre timpurile de demult. Varuna, Osiris și Uranus simbolizează constelația Orion și miturile lor se referă la vremea când echinoxul vernal avea loc în această constelație. Precesiunea echinocțiilor întâlnită în Death of Gods in Egiptul antic 613 era cunoscută și de islandezi, scandinavi, nativi americani, hawaiani, japonezi, chinezi, perși, romani, greci și hinduși. Ea se numește moara lui Hamlet de la Amlodhi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noastre galaxii adânci, prin cratere strecoară nume și chip, Universala stare din care să coboare o altă zămislire de oameni neînvinși 903. The International Astronomical Union din 1928 a fixat limitele celeste ale constelațiilor zodiacale. S-au definitivat astfel punctele vernale ale echinocțiilor, punctele în care soarele trece aparent ecuatorul ceresc al pământului. Cel al primăverii a fost stabilit la marginea imperiului Peștilor și se preconizează că în 2600 el va fi în plin Vărsător. Câte ere au trecut și nimic
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sirenă urlă cu spaimă pe mare și parcă din ea izbucnește „întreaga tristețe a lumii” (Balada ploilor marine). În poeziile lui C. se repetă imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se extind asupra întregii naturi (Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.). Cele paisprezece Meditații din ciclul Dintr-un oraș de munte alcătuiesc o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce pune stăpânire pe existența poetului; imagini cu o ușoară tușă bacoviană stau alături de propria-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
Bombasticismul liric caracterizează, în astfel de cazuri, unele enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de coloritul fascinant al poeziei, care corespunde sevelor telurice pulsând în ospitaliera geometrie vegetală.” Alteori, ostentația erudiției lexicale conduce la stridențe: „nucleu uberos”, „vânt vernal”, „verb domptat”, „sicitate ironică”, „luciditate elansată”, „sublim flamboaiant” etc. Pregnanța discursului critic scade considerabil în atare circumstanțe, sufocată fie de umbra densă a călinescianismului, fie de o irepresibilă ispită narcisistă. „Meditația pe marginea statutului teoretic al disciplinei” nu se constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
te sfătuiesc, nu te apuca de cheltuieli, numai în caz de poți veni cu vreo mașină, adică Dumnezeu să ți-o scoată în cale. De altfel, tu scrii că e posibil să te concentreze. Îmi spunea Gigi că fratele vitreg Vernal, care a fost concentrat aproape doi ani, îl desconcentrase și acum e chemat din nou, să mai facă școală. El făcuse numai câteva luni școală. Tu tot acum ai făcut sau de când ai făcut armata ? probabil vă știe că nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]