637 matches
-
asupra moaștelor. De secole, capul Sfântului Gheorghe se află în Biserica Mănăstirii Sfântul Gheorghe sau Mănăstirea Despotului Brancovici din satul Bîrda, comuna Gătaia, județul Timiș. „În 2002, de la un specialist în istoria religiilor, am primit o informație care nu părea verosimilă. În județul Timiș, se găsește craniul Sfântului Gheorghe. Mănăstirea Sfântul Gheorghe, care îl adăpostește, este una din cele cinci mănăstiri ortodoxe sârbești de pe teritoriul României. Nicăieri în toată istoriografia bisericească, în miile de cărți despre ortodoxie, nu este menționat acest
Ce cărţi grele scriu şefii de la Libertatea când nu se ocupă de pagina 5 - Florian Bichir: Vânătorul de minuni, la Bookfest () [Corola-journal/Journalistic/69902_a_71227]
-
n-o găsești decît în textele inaugurale, ce țin de începutul unei științe. E acel răstimp nebulos cînd disciplina, nefiind închegată, seamănă cu un șantier în care fizicianul, ros de îndoieli, începe să filosofeze din neputința de a da explicații verosimile. Și chiar asta face Bohr, cade pe gînduri și ajunge să accepte că fizica atomică e posibilă doar cu prețul renunțării la trei condiții: cauzalitate, individualitate și continuitate. Lumea cuantică e un monstru în al cărui metabolism cele trei condiții
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
unuia condamnat la moarte, despre terapii și relații, fără să fii patetic, fără să te sprijini pe clișee și pe vorbe de duh epuizate, mereu la îndemână. Autorul mizează pe tinerețea personajului lui și îi atribuie o schemă psihologică permanent verosimilă. Soni (Sonia Vlad) află la douăzeci și șase de ani că are cancer la stomac în fază avansată și, din acel moment, tot restul vieții ei devine o cursă contra timp. Evoluția unor trăiri naturale de la disperare la acceptarea cu
În sfârșit, un roman by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4301_a_5626]
-
găsească, să putem pleca. Cineva a luat o ceașcă de cafea, a așezat-o cu fața la pământ în sens invers -. La întoarcere, am găsit cheile acolo unde le căutasem. Suntem toți frustrați, încât simțim nevoia unui suport, să aparțină unei lumi verosimile. Priveam de sus, de la fereastră, la copacul bântuit de furtuni, a rămas cu rădăcinile înfipte axis mundi Pe bufetul lung și vechi, ornamentat, adus de la bunica mea, priveau cheile din metal strălucitor; în lanțul lor, răsucit, martori ai unei bizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
straniu, de către "iraționalitatea" naturii, așa cum s-a întâmplat cu Hölderlin, Eminescu, Nietzsche. Natura jertfește? Dar oare "nebunia" unor asemenea genii este chiar închidere ? Explicații medicale s-au imaginat și se mai pot imagina multe, mai largi ori mai strâmte, mai verosimile, mai aberante. Se poate însă gândi și altfel, plecând de la o realitate fundamentală: Hölderlin, Eminescu, Nietzsche s-au mișcat în zona extremă a simțirii și cugetării in extasis mentis. Tensiunea nemăsurată a unui intelect eroic, de care vorbea Giordano Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fel; de mare efect dramatic este intrarea în scenă, chiar în acest moment, a bătrânului preceptor care descrie cu o extraordinară putere intuitivă concursul de la Delfi, la care Oreste și-ar fi pierdut viața. Relatarea este cât se poate de verosimilă. Regina triumfă, disperarea Electrei nu mai cunoaște margini. Hotărârea ei este luată: în lipsa fratelui, va face singură dreptate; este neînduplecată, nu poate lăsa nerăzbunată moartea tatălui, deși aceasta înseamnă uciderea mamei. Personajul nu se zbate între stări contradictorii, nu are
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cel mai mare poet și critic literar, e omul cel mai inteligent." (apud Anton Adămuț, p. 16) De altfel, primul capitol din cartea lui Anton Adămuț oferă un eșantion pitoresc din aceste mărturii, pe cît de corozive pe atît de verosimile, privitoare la expansivul și neconvenționalul Camil. Oricum, judecînd după destinul cultural pe care l-a avut ulterior, dramaturgul s-a răzbunat postum asupra contemporanilor: luminile batjocoritoare în care a fost înfățișat nu s-au răsfrînt dăunător asupra cotei literare. Faima
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
expresie a luptei zoologice pentru a obține grațiile puterii bărbătești. Lumea rurală intră în modelul tematic balzacian, supus subzistenței economice. Prozatoarea știe să observe și să analizeze, dozează cu atenție realismul critic și naturalist cu psihologismul, într-un discurs epic verosimil, controlat de o matură adecvare. În Steaua robilor, 1934, romanciera realizează o explorare singulară, puternică, adâncă și inconcesivă în (in)conștientul feminin din mediul burghez. Ea izbutește să îndepărteze orice ispită a literaturizării ori a schemelor paraliterare. Între noapte și
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
atît istoricilor, cît și criticilor literari. Cu alte cuvinte, deși nu conține deloc literatură de ficțiune, ci memorialistică curată, Vărul Alexandru și alte povești adevărate este o carte literară. Adrian Oprescu este un povestitor remarcabil. Mai mult, este un povestitor verosimil, pe care nu-l bănuiești o clipă că nu relatează adevărul. Spun asta fiindcă, citindu-i cartea, am comparat-o mereu în minte cu memorialistica lui Petre Pandrea și cu cartea lui Dumitru Bordeianu, Mărturisiri din mlaștina disperării. Acești doi
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
reușit să aflu dacă filmul a circulat la noi (cu acest titlu sau cu altul); se pare că a fost destul de popular, oricum, în spațiul balcanic. Evoluția semantică (petrecută în argoul grecesc, bulgăresc ori românesc, între care există comunicare) e verosimilă: un titlu de film poate ajunge să desemneze, metonimic, ceva din situația tipică reprezentată în acesta - și, oricum, e destul de recentă. Pe de altă parte, independent de film, chiar strigătul paranghelia!, prin care un consumator grec comandă muzică, poate fi
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
prezentată ca un ideal demn de realizat (utopie pozitivă) sau ca previziune a unui infern (antiutopia), care să fie plasată într-un spațiu real, imaginar sau într-un anumit timp, și care să fie descrisă în termenii unei călătorii imaginare, verosimile sau nu." (pag. 17) De aici începând, discursul tânărului critic se încarcă de precauții și de mici corijări ideatice. Cum ar fi aceea că - sub aspectul intenționalității - un atât de ferm purism literar nu e adecvat. Nici o utopie nu se
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
le-am relevat în momentele apariției, acesta abundă în consemnările unor surse intermediare, a unor "zvonuri", a unei atmosfere de comeraj. Spre a nu mai vorbi de aprecierile frecvent stînjenitoare, de nu chiar "infamante" la adresa "apropiaților" și nu numai. E verosimilă judecata sintetic-sapiențială a lui Mircea Zaciu cu privire la jurnalul scriitorului surghiunit la Paris ("un asemenea document uman riscă să tulbure multe conștiințe, să pună semne de întrebare cu privire la identitatea noastră, la probitatea noastră"), însă vorbele acestea nu au cumva un efect
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
meșterilor musulmani din Egipt sau Iran, a fost așezată mai târziu într-o montură argintată în Constantinopolul creștin. Adusă la Veneția, este adăugată tezaurului sacru de la San Marco. Încercând să reînvie antichitatea din vremea apostolilor, să construiască imagini cât mai "verosimile", pictorii Renașterii venețiene au folosit cu nonșalanță elemente împrumutate din Orientul contemporan, dominat de musulmani... Caractere îmbrăcate în veșminte islamice apar ca martori la evenimente din calendarul creștin... Inscripții cu caractere arabe figurează ca decorații pe robele sfinților catolici... Într-
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
acest spațiu de comunicare pe care-l dau expresiile, privirea care transmite mesajul, asta pentru că, durerea nu se poate exprima în cuvinte, ca și dragostea ea are nevoie de forța unei priviri. Scena regăsirii dintre mamă și fiu, - altfel puțin verosimilă -, conține un dublu șoc, realizarea contacului vizual, urmat de strigătul mamei, cumplit, teribil, aproape inuman, ca unul din acele strigăte ale profeților în pustie. Însă expresia acestui chip, tot un rid și o grimasă, este mai puternică decît orice. În ciuda
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
n-a cunoscut acest gen de obsesie, cîteodată chiar pe mai puține idei? Ce filosof n-a dorit a-și demonstra cît mai apăsat registrul ideatic și n-a căutat a și-l îmbogăți prin reluare? Concluzia ni se pare verosimilă: "Rămînem, totuși, cu un cîștig: nihilismul lui Papini este mai nietzschean decît al filosofului german însuși". Să admitem că, aidoma oricărui model, Nietzsche a generat și continuă a genera "imitatori", unii de mare clasă ei înșiși (Cioran însuși a fost
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
Eseu asupra barocului macedonskian, cu atît mai mult cu cît "materialul clientului" aduce o satisfăcătoare acoperire pentru un asemenea unghi de abordare. Justiția critică nu constă în manipulări pedante ale clasificărilor, în diferențieri dogmatice, ci în abilitatea constituirii unor imagini verosimile, a căror materie să includă obligatoriu și emoția contactului estetic, comprehensiunea lăuntrică a materiei. Imagini care, desigur, se schimbă de la un comentator la altul și de la o epocă la alta. Cu bun simț, cercetătorul consemnează împrejurarea că Macedonski nu s-
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
cunoaștere a lumii la data respectivă, dar și ceva despre felul în care europenii vechi îl concepeau pe "celălalt", pe străinul de departe, înzestrat mai degrabă cu veșmintele angoasei și fricii lor de alteritate decât cu atribute clare și calități verosimile. Am acasă câteva hărți din secolele XIV, XVII și XVIII, am dat mulți bani pe ele. Una, de exemplu, am găsit-o într-un anticariat din Madrid. Alta am cumpărat-o de la buchiniștii de pe malurile Senei. O hartă a Boemiei
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
centrul artei lui Negruzzi. Servitor fidel al Memoriei, prozatorul posedă un talent specific - acela de a alege documentul și apoi de a-l stiliza. Arta sa e cea de comentator al documentului ales; toată originalitatea negruzziană se consumă în prelungirea verosimilă a acestuia, în arta de a broda pe marginea și în stilul documentului primordial. Negruzzi a compus mereu în jurul unui text preexistent, fără ca cititorul să observe că, în miezul narațiunii, se afla, bine ascuns, ceva ce nu-i aparține autorului
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
ceea ce este și mai grav, nici nu și amintea bine numele țigăncii, din ce șatră făcea parte. - Nu ți-a dat nici un indiciu cât de cât plauzibil? - A încercat să îngaime ceva. Nu știu cât pot conta pe cele spuse, cât de verosimile au fost mărturiile ei. Nu avem însă altceva de făcut decât să ne agățăm de firul acesta, deși e atât de subțire!... - Ce nenorocire, ce nenorocire, Ina, ce nenorocire! Olga asta a ta e un om de nimic, asta a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
adunau ciucuri și aplaudau, iar la finalul reprezentației aruncau câte un bănuț în tingirea multifuncțională a ursarului. Fascinat de capitala Ardealului, recomand celor care vizitează Clujul, să nu uite a intra măcar pentru o oră în renumita Grădină Botanică, un verosimil paradis natural de neînchipuit. Concluziile examenului medical de la spitalul clujean au fost încurajatoare: în afara lipsei de calciu din organism eram oarecum sănătos, doar că metabolismul îmi era mai accelerat, arderile interne se făceau cu mare iuțeală îca viteza trenului cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pentru putere, povestea deghizată a Monicăi și a lui Iri, sarabanda campaniilor electorale, ,,epoca de aur’’ ș.a. Hachițe atestă, pe de o parte, vocația autorului de observator lucid al vieții românești, pe de alta, capacitatea de a construi personaje plauzibile, verosimile și autentice în hotarele înguste ale povestirilor sale. Imaginea de ansamblu se cristalizează prin însumare și devine convingătoare ca spațiu ficțional. 8 martie 2012 Teodor Pracsiu Nesăbuință Femeia din parc stă, tristă, pe banca din metal, și se gândește, cufundată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
în Adela. Romanul, fără să fie citit strict în cheie biografică, spune ceva esențial despre etapele existențiale ale autorului. Un transfer sau o corespondență între experiențele de viață și cele ficționale îmi par, ca și lui Antonio Patraș, pe deplin verosimile. Argumentele tânărului critic, probate până acum și ulterior prin citate, sunt până la urmă unele de bun-simț: "departe de a fi un produs al fanteziei dezlănțuite, Adela pare mai mult o plăsmuire cu miză teoretic-demonstrativă, un fel de mise en scene
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
să ridice nenumărate semne de Întrebare. O Întrebare cu mai multe răspunsuri Prima Întrebare pe care suntem obligați să ne-o punem este: cum a ajuns insula Roland În posesia statului român? Există mai multe variante de răspuns. Cea mai verosimilă dintre ele are În vedere datoria de peste opt miliarde de dolari, plus dobînzile aferente, pe care marile companii petroliere americane o aveau față de față de inginerul Ion Basgan, cetățean român. Unele informații despre acest caz au fost aduse la cunoștința opiniei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu naratologia. Tu să-mi spui cine-i Șerban, ipocrito". "Nu-s ipocrită. Și m-am săturat de întrebarea asta, "cine-i cutare?" Citiți cu toții prea literal", m-am opus eu acestui mod de lecturare. "Istoria nu e reală, ci verosimilă. Personajul reacționează ca X, dar nu-i X. Și nimeni nu este Iordana Marievici. Lumea e de hîrtie, Fluturel, e reprezentarea mea. Nu mai căuta cheia". "N-o să-mi spui că habar n-ai cine-i Bebe Sex, cine-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
grupul apostolilor pentru a-i spiona și a transmite informațiile necesare Sinedriului. „Nu era ucenic pe față”, zice textul, adică sincer; fusese „împins de iudei, cu viclenie”. El primește misiunea precisă de a-L compromite pe Isus, inventând o minciună verosimilă. Iuda speculează tâlhăria din Templu și pune pe seama lui Isus furtul. Isus ar fi avut teoretic toate motivele să se debaraseze de Torah, dat fiind că se declarase inamic al Templului (nu afirmase El că-l va distruge și-l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]