89 matches
-
s'ar aduce pînă la 1 Iuliu, alu fie-căruia anu, câte parale cinci; era d'atunci înainte parale dece. ... d) Sugetorii (vitei, mânji și malaci) ce nu aru trece versta de unu anu, se apera de ori ce plata. ... De la versta de unu anu pînă la doui, platescu câte parale cinci-spre-dece de capu; era de la doui ani în susu, platescu că cei mari de felulu loru, adică câte trei-deci parale, precum se coprinde la litera b) de sub acestu articolu. Articolul 6
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
fost delimitarea frontierei dintre Turcia și Principate pe „anaduna” Dunării. O comisie ruso-turcoromână a fost constituită în acest scop în martie 1830. Principatele câștigau, în afara raialelor, „apele canalului principal al Dunării și afluenții săi, pe o întindere de 600 de verste” și 88 de insule, din care sase erau populate cu 400 de familii. Fostele raiale însumau 445.648 de pogoane muntenești, din care aproape jumătate au fost restituite foștilor proprietari, iar restul, „împreună cu apele și insulele canalului principal al Dunării
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de cunoaștere atât de puternică, Încât nimic nu l-a descurajat. Și n-a fost ușor, pe atunci nu exista transsiberianul. A călătorit cu trenul și cu vaporul, dar mai ales cu poștalionul tras de cai, peste patru mii de verste, luptând cu frigul și noroaiele Siberiei, dar schițând peisaje, tipuri umane, luând note. Returul a fost prin Marea Japoniei, Oceanul Indian, Marea Neagră și Odesa, revenind la Moscova după opt luni. În Sahalin a lucrat timp de trei luni. A venit bolnav
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Kișinău, 13 ianuarie 1918. Nr. 10.615 Șeful Statului-Major bolșevic din Kișinău, Caabac, Către Sovietul Soldaților și Marinarilor din Odesa cu ocazia intrării Armatei Române în Basarabia: Situația este gravă. Românii, așezați în formă de semicerc, se găsesc la 20-25 verste de liniile Bender-Chișinău și Ungheni-Chișinău. Românii de la Strășeni au un dos de apărare slab. Sub influența propagandei Sfatului Țării, Comitetul moldovenesc a cerut evacuarea frontotdelului care luptă împotriva românilor, țăranii care s-au despărțit au hotărât să nu permită intrarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prințul G. A. Potemkin a părăsit Galațiul împreună cu suita sa. După cinci zile de drum, trecând prin Bârlad, la 21 septembrie 1791 a sosit la Huși, despre care secretarul lui scria că este un sat (!) frumos situat la 80 de verste de Iași, oraș în care vor continua lucrările Congresului de Pace. La Huși va fi oaspetele episcopului Iacov Stamati. Contele de Langeron descria starea sănătății mareșalului: „Boala lui se înrăutățește; el plânge, geme, cheamă în ajutor toți sfinții, se spovedește
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe zi, unul ca să caute un fruct la Iași, un altul o legumă în Crimeea ... El se plictisește la Huși, își trimite echipajele în cinci sau șase locuri diferite și în cele din urmă, se stabilește la Ceardac ... la 5 verste de Iași”. La 25 august/ 6 septembrie 1791, G. A. Potemkin a murit la distanță de 40 de verste de Iași. Unii călători ne-au oferit date importante despre eparhia Hușilor. Iona Ghedevanișvili (1737-1821), în Călătorie în Moldova (1790-1792), scrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, își trimite echipajele în cinci sau șase locuri diferite și în cele din urmă, se stabilește la Ceardac ... la 5 verste de Iași”. La 25 august/ 6 septembrie 1791, G. A. Potemkin a murit la distanță de 40 de verste de Iași. Unii călători ne-au oferit date importante despre eparhia Hușilor. Iona Ghedevanișvili (1737-1821), în Călătorie în Moldova (1790-1792), scrie despre această eparhie: „se află la hotarul cu Polonia. Ea întrece prin păduri și pășuni alte locuri ale Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
A fost totodată o iarnă deosebit de aspră, aducând nămeții de zăpadă pe care Mademoiselle se aștepta să-i găsească În bezna hiperboreală a Îndepărtatei Moscove. Când a coborât În mica gară din Siverski, de unde mai avea de parcurs Încă șase verste cu sania până la Vira, eu nu eram acasă ca s-o Întâmpin; dar o Întâmpin acum, când Încerc să-mi imaginez ce a văzut și a simțit ea În ultima etapă a fabuloasei ei călătorii pentru care găsise un moment
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
că Îi e frig și a obosit, dar eu l-am mânat mai departe și În cele din urmă l-am convins să călărească câinele (singurul membru al formației care Încă se mai distra). Am mers mai mult de două verste, luna răspândea o lumină fantastică și fratele meu, complet amuțit, Începuse să cadă tot mereu de pe câinele pe care era cocoțat, când Dmitri a apărut cu un felinar și ne-a dus acasă. Zăpăciților, zăpăciților“, zbiera turbată Mademoiselle de pe verandă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
str. 1 Decembrie 1918, nr. 54, județul Galați. (1532/2005) 33. GRAPTINA MONICA-ILEANA, fiica lui Graptina Mihai-Vasile și Ileana, născută la data de 23 august 1985 în localitatea Sighetu-Marmatiei, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Wien, Leopolda verste. 123/12, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Remeti nr. 688, județul Maramureș. (1615/2005) 34. GRASBERGER MIRELA, fiica lui Leu Alexandru și Vasilica, născută la data de 14 iunie 1969 în localitatea Zărnești, județul Brașov, România, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 1.527 din 1 noiembrie 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182221_a_183550]
-
la Seminarii și ... c) Superiorii de monastiri. ... Articolul ÎI Sînt eligibili membri ai Sinodului general: a) Preoții de miru, în esercitiul dreptului de alegători cu studii de cel puțin patru clase într'unu Seminariu. b) Laicii întrunind urmatorele însușiri: ... 1. Versta de 40 ani. 2. Cunoscinte teologice, dovedite seu prin atestate seu prin o funcțiune de minimum 3 ani că Profesori în Seminariu, ori facultatea teologica din tera. 3. Să nu fie fălit nereabilitat; 4. Să nu fi fost osîndit la
REGULAMENT din 3 decembrie 1864 Pentru alegerea membrilor Sinodului general al bisericei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151815_a_153144]
-
ce aruncă lumea la șapte poștii devale. Oricâtă nedreptate și jaf ar aduce stăpânirile asupra lor Primesc biciul vremii năuciți de steagul Tricolor. Pune-le biruri, ia-le pământurile, așează patrulă pe singurul izvor, Scoate-i la o mie de verste din propriul meleag, Spune-le orice nerozie, numai să fie bine adusă din steag - Cu trei culori vânturate cel mai urât gealat le cade cu tronc și-l mănâncă de drag... Cu un vagon de astfel de palavre, năroade platitudini
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
eliberarea Bulgariei. Peste 150 de bolgrădeni au murit pe câmpul de luptă pentru eliberarea patriei lor. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a cedat Rusiei ținutul Cahul, Bolgrad și Ismail cu o suprafață de 10.288 de verste (adică 9.642 km), primind în schimb Dobrogea cu o suprafață de 15.570 km. La izbucnirea Primului Război Balcanic (1912-1913), 5 persoane din Bolgrad s-au înrolat ca voluntari în Corpurile de voluntari macedo-adrianopolitani. Izbucnirea primului război mondial a
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
de la zemstava județeană, până a junge la roada nouă. Viața grea, subnutriția, epidemiile și alți factori sociali nefavorabili influențau creșterea mortalității. În anul 1894, se deschide circulația trenurilor pe noul traseu de cale ferată Râbnița-Slobodca (Bălți), cu lungimea de 115 verste. Clădirea gării este dată în exploatare mai târziu, în 1897. În 1896, se construiește un pod mare peste Răut. "Podul este necesar, pentru că aici e locul cel mai înviorat, lângă gară, iar la 30 de verste pe Răut în sus
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
cu lungimea de 115 verste. Clădirea gării este dată în exploatare mai târziu, în 1897. În 1896, se construiește un pod mare peste Răut. "Podul este necesar, pentru că aici e locul cel mai înviorat, lângă gară, iar la 30 de verste pe Răut în sus și 70 de verste în jos nu există niciun pod, așa că în timpul inundațiilor satele de pe cele două maluri ale Răutului din județele Soroca și Bălți rămân despărțite completamente unele de altele", scria cârmuirea de zemstvă din
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
dată în exploatare mai târziu, în 1897. În 1896, se construiește un pod mare peste Răut. "Podul este necesar, pentru că aici e locul cel mai înviorat, lângă gară, iar la 30 de verste pe Răut în sus și 70 de verste în jos nu există niciun pod, așa că în timpul inundațiilor satele de pe cele două maluri ale Răutului din județele Soroca și Bălți rămân despărțite completamente unele de altele", scria cârmuirea de zemstvă din Soroca pe adresa guvernatorului Basarabiei, la 11 iulie
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
diferite veșminte bisericești și poale de icoane, pentru unele mănăstiri din Țara Românească. În secolul al XVII-lea, Mănăstirea Galata a fost vizitată de mai mulți pelerini străini. Călugărul rus Vasile Iacovlev Gagara descria astfel mănăstirea în 1637: ""La vreo verstă de oraș este mănăstirea patriarhului Ierusalimului, clădire foarte frumoasă, iar lăcașul milosârdiei dumnezeiești e clădit minunat; când patriarhul sosește în Țara Volohă, se așază în acea mănăstire"". Câțiva ani mai târziu, patriarhul Antiohiei, Macarios al III-lea Zaim, a asistat
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a cedat Rusiei acest teritoriu de 9.642 km, primind în schimb Dobrogea cu o suprafață de 15.570 km. Regiunea Cahul, Bolgrad și Ismail avea o suprafață de 10.288 de verste (9.642 km). Limita sudică era Dunărea și talvegul brațului Chilia, cea vestică era râul Prut, cea estică era Marea Neagră iar cea nordică o frontieră terestră, urmând de la nord către sud aliniamentul Nemțeni-Bolgrad și de la vest către est aliniamentul Bolgrad-Tuzla
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
atribuite inițial Moldovei; memorandumul Adunării ad-hoc de la Iași, prin care se argumenta românitatea Deltei și se cerea restituirea sa, a fost ignorat. Totodată, Rusia reușea să recâștige, în schimbul orașului Bolgrad, din care făcuse o chestiune de amploare europeană, 329 de verste pătrate (cca. 350 km2) din pământul basarabean retrocedat, inițial, Principatului Moldovei. În teritoriile revenite la Moldova s-au păstrat toate drepturile coloniștilor bulgari și găgăuzi așezați după 1812 de administrația rusă, precum și posesiunile lor. Divanul a aprobat, prin lege, funcționarea
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
deplasau cu ajutorul saniilor, iar vara cu ajutorul căruțelor și bărcilor. În unele regiuni au avut de-a face cu popoare nomade, care, odată intrate în componența Rusiei, iscau certuri și bătăi. Distanța parcursă de în timpul expediției se estimează la 27 264 verste (aprox. 29 085 km). După explorarea unui imens teritoriu necunoscut până atunci și contribuția titanică adusă științei, Pallas și ceilalți membri ai expediției s-au întors în Peterburg. La 33 de ani el era deja bolnav și cărunt. Rezultatele științifice
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
1900, au fost percepute în sumă de 1.869.298 ruble (în Chișinău - 1.216.000 ruble), fiind cheltuite pe servicii orășenești - 1.780.811 ruble. Erau 4 căi ferate, care traversau gubernia, cu o lungime totală de peste 786 de verste (839 km). ocupa primul loc în imperiu la producerea vinului și era, de asemenea, remarcată pentru dezvoltarea horticulturii și cultivării tutunului (în special soiuri turcești). Pe lânga regiunea deluroasă-centrală, vinificația și horticultura erau în special dezvoltate în valea și pe
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
una din ele fiind Otaci. În anul 1890 voloștea Otaci cuprinde 13 sate, dintre care unul era bogat, 8 mijlocii și 4 sărace. Iată cum este descris orașul în anul 1862: „localitatea se află în zonă de frontieră la 226 verste de Chișinău și la 50 verste de Soroca. Aparține familiei Cantacuzino și este populată de moldoveni și evrei în număr de 5.678 persoane”. Ceva mai târziu documentele ne vorbesc că aici erau plantații mari de tutun. La începutul sec
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
anul 1890 voloștea Otaci cuprinde 13 sate, dintre care unul era bogat, 8 mijlocii și 4 sărace. Iată cum este descris orașul în anul 1862: „localitatea se află în zonă de frontieră la 226 verste de Chișinău și la 50 verste de Soroca. Aparține familiei Cantacuzino și este populată de moldoveni și evrei în număr de 5.678 persoane”. Ceva mai târziu documentele ne vorbesc că aici erau plantații mari de tutun. La începutul sec. XX, voloștea Otaci era destul de mare
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
Nastase au declarat în fața comisiei județene că nu vor încheia contracte benevole cu proprietarii, de la care aveau pămînt în folosință. (ANRM), F 457, inv I, u.p. 7, f. 173). 1859. Situat pe dreapta drumului de poștă Soroca-Bălți, la 8 verste de orașul Soroca, satul răzeșesc Hristici avea 130 de gospodării, 746 de locuitori. 1867. Satul e ortografiat Cristici. Locuitorii dețineau 3255 des. de pămînt. 1869. Au fost înregistrați ca proprietari de pămînt răzeșii: nobilul Grigore Cotruță, cetățeanul de onoare Constantin
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
ce datează din anul 1913 găsim descrierea sectorului ÎI al moșiei Cucueți redata în limba rusă. Aici se scrie astfel:” Moșia Cucueți aparține mănăstirii străine Sfîntul Mormînt al Domnului, fiind amplasată în partea de nord-vest a județului Bălti, la 163 verste de la Chișinău, 45 verste de la Bălti și 12 verste de la Rîșcani. Moșia este slab populată, cu caractere de stepa bună pentru creșterea cerealelor, vitelor și oilor. Pociva suglinisto-solanciacovii cerinoziom, pe unele locuri trecînd în solanciacuri. Pe moșie există două iazuri
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]