301 matches
-
și sfârși - setea de îmbogățire. Genovezul Columb provine dintr-o țară aș al comerțului maritim. Citită cu interes, cartea de călătorii a venețianului Marco Polo, incită la visare... animale nemaivăzute, orașe aglomerate, pietre prețioase, prințese dornice de aventură, ochi oblici, vesminte de mătase, hârtie, tipar. Încă din anul 1300, de când își face apartia, cartea lui Marco Polo intrigă, stârnește polemici, generează hărți noi ale lumii cunoscute. Cum or fi India, China, Japonia?! 24 de ani s-a vânturat Marco Polo, 4
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1486480701.html [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
cândva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iamă și să vestească primăvară. Urșii, constituiți în cete speciale de căte 10-15 personaje sau incluși în grupurile complexe cu mai multe personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri chipeși, îmbrăcați în vesminte colorate, care imprimă ritmul jocului cu ajutorul unor tobe (ciururi). După executarea numerelor din timpul dansului, urșii se mișcă independent, simulând viața lor liberă în mijlocul naturii, se iau la trânta, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistență. Datorită popularității
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
bundița, O ie și-o catrința de fetița, Costum de mire ce a fost purtat De omul care-n viat-i-a fost bărbat. În colțul lăzii, să vedeți minune: Pastrata-n cartea cea de rugăciune, Pitita între cele vechi vesminte, Se află poză mamei celei sfinte. O ia bunica și la piept o strânge, Pe sipet lasă capul și ea plânge; Atâtea amintiri îi trec prin minte! A povesti, nu cred că sunt cuvinte... Referință Bibliografica: Sipetul bunicii / Mihai Lupu
SIPETUL BUNICII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1490282993.html [Corola-blog/BlogPost/378690_a_380019]
-
verdicte Când nimic nu e concret Visând la clipe fericite Uităm că nimeni nu-i perfect. Fiind un om de rând Cu o biografie oarecare, Nu mă voi uita plângând Înspre Carul Mare. Ce distinsă ești așa În curatele-ți vesminte Vei rămâne tot o stea Neschimbată în cuvinte. Referință Bibliografică: Mă întrebi? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MĂ ÎNTREBI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_intrebi_.html [Corola-blog/BlogPost/350975_a_352304]
-
sens invers decât o fac ceilalți. Trece pe sub portalurile cu arcade suple, se îndreaptă spre locul unde, de ieri sunt expuse colecțiile de peceți, originalele sau doar facsimilele unor codexuri celebre. În sala următoare sunt armele, instrumentele de tortură inchizițională, vesminte ale unor cavaleri și domnite, rase de călugări dar și harnașamante pentru bidivii din care nu au mai rămas decât praful și potcoavele. În aer se simte iz de văr prospăt și de umezeală urcând dinspre tainițele subteranului astupat cu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
ține agățat de fiecare detaliu al lumii din care tu, inca faci parte. Asta, pe pragul invizibil de dinaintea plecării fiind. Acum se simte ușoară, vaporoasa. Ar vrea să plece dar și... să mai rămână în sala asta, cu resturi de vesminte și armuri de cavaleri cruciați, tot semne de oameni care s-au prefăcut demult în țărâna. Nu stie ce vrea, nici pe cine așteaptă. Este cert, nu mai este cea de dinainte de a fi intrat pe sub portalul fostei abații de
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
i-a vândut măsuța cam șchioapa, dar... sculptata fin în lemn de trandafir levantin. O piesă de care, ea se cam saturase s-o vadă și dimineața și seara în galerie, în spațiul situat departe de forfota orașului. Nici în vesmintele ei ciudate, mai potrivite pentru o diva, decât pentru negustorul sadea,care era, Mărțina nu se mai simte la fel. Bluză din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri, o strânge. Poartă pe sub rufe, parcă, două trupuri.Gemene. Un
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
din perioada emancipării industriale. Știe că nu are stofă de artist veritabil, ea doar valorifica Artă! Epatează, se laudă că-i sunt cunoscute toate vicleniile lumii în care se învârt samsarii, anticarii marilor case de licitație. Melodramatica din convingere, preferă vesmintele pe care și le crează singură, accentuând detalii ale stilului gotic, o modă care, încă mai este convinsă că i se potrivește. Albul, negru, auriul, roșu, sunt culorile care o pun în evidență cu elegantă ce nus e mai poartă
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
paznicul, la datoarie, si Arhanghelul Mihail, sfanțul prins în frescă de ev mediu, stau impasibili. Unul sprijinit pe picioarele răschirate, cu mâinile în șold. Celălat, un războinic cu sabie și cruce bătută cu diamanate. Însemne heraldice ? Nu are importanță podoaba vesmântului sfânt, doar față nevăzuta, obrazul ascuns sub apărătoarea cu viziera lăsată. Un bărbat în carcasa din fier. Mărțina Herseni se ridică, iese din basilică, trece pe sub turnul rotund, prin sanscrita cu lespedea cripeti în care își doarme somnul de veci
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
iar cel inițiat într-o asemenea învățătură este estetul. Ceea ce o preocupă obsesiv pe Șei Shōnagon este să inventarieze și să clasifice fărâmele de paradis vizualizat, croind mai apoi o tapiserie impresionantă: anotimpurile, arborii, florile, formele de relief, păsările, gângăniile, vesmintele, fapturile umane. Predilecția autoarei este aceea de a bifă hartă paradisului, cu toate însemnele sale vii. Întrucât, în mod evident, paradisul inventariat de Șei Shōnagon este unul percutant senzorial și artistic. Ceea ce vom face și noi, prin urmare, este sa
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
nipona: văzul și olfactivul devin abilități estetice selective de performanță! Spre deosebire, însă, de Edenul biblic, în care cei aleși sunt nuzi, autoarea japoneză manifestă, în sens tradițional previzibil, o pudoare extremă: întotdeauna trupul este ascuns sub variate straturi de vesminte, doar mâinile, chipul și părul fiind expuse. Simbolul suprem al acestei ascunderi și, în același timp, trofeul grădinii paradisiace terestre, în perspectiva lui Șei Shōnagon, este împărăteasa Sadako: într-atât de pură estetic, încât privitorul dinafară (cititorul adică, dar cel
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
ceea ce se exprimă prin rânduieli cultice cu totul specifice ce se săvârșesc în Biserică. Totul pare învăluit în alb, totul este lumina, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserică Să. Și bisericile se învesmântează în alb și vesmintele preoților. De aceea, această perioadă a Penticostarului este perioada când se cântă în toate împrejurările ''Hristos a Înviat !'' și cântări de bucurie: ''Veniți să ne luminam popoare! Veniți să ne bucurăm de Învierea lui Hristos !'' SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. În această perioadă
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102133_a_103425]
-
desfășurării activităților: "Muzeul Principia". e. GASTRONOMIE ROMÂNĂ Locul desfășurării activității: Curtea Muzeului Național al Unirii Albă Iulia f. ATELIER DE TIR CU ARCUL. Locul desfășurării activității: Parcul de lângă Carolina Cafe. 4. ÎMBRĂCĂMINTE ȘI COAFURA ROMÂNĂ. Deprinderea publicului de a purta vesminte române civile și uniforme militare. Realizarea de coafuri române. Locul desfășurării activității: Stradă Muzeului (între Muzeu și Sala Unirii) 5. SPECTACOLUL DE RECONSTITUIRE ISTORICĂ A GĂRZII ROMÂNE ȘI DACICE. Locul desfășurării activității: Poartă a IV-a a Cetății Albă Carolina
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
În sarica divină și îmbrăcat în nimburi, Domnul m- a luat de mână, În palma-I se cântau imnuri. Deodată, între noi o scară s- a deschis verticalizând spre Cer, si îngerii stingheri m- au întrebat: " Ești gata să îmbraci vesmântul ceresc? Trupul, mintea și sufletul tău va aparține celor ce nu te văd, liman îngeresc... Din aripi, alungând imagini înșelătoare, vei întoarce pe pamant simțurile omenești, înăbușite în mugurii smulși cândva din sufletele lumânărilor sclipitoare..." Scară la Cer nu avea
SCARĂ SPRE CER de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1463751753.html [Corola-blog/BlogPost/379006_a_380335]
-
primite de la bunii noștri, lucrate cu mâinile și cu sufletul lor și păstrate cu sfințenie. Și cu aceeași sfințenie au fost aduse aici pentru a le scoate la lumină din când în când, asemenea zilei de astăzi. În graiul acestor vesminte, mie mi se părea că aud ca fond muzical naiul lui Zamfir, clarinetul lui Fărcaș, țipuiturile oșenilor, tulnicele fetelor din Căpâlna, cântecele pline de viață și cu vorbele rostite în graiul dulce moldovenesc. Mi se părea că văd costumația dragilor
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1403966378.html [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
dorințe’nlăuntrul nostru - nostalgiiCe ne-ntorc privirile la anii trecuțiși-n același timp ni le-ndreaptă spre infinit.... ÎI. RUGA, de Ana Georgescu , publicat în Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015. Acoperă-mă-n ține iubire Să-ți port pretutindeni vesmântul. Năframa-ți că inul subțire, Învăluie-mi pieptul și gândul. Altar fă-mi din tine iubire Să pot să zidesc necurmat, Doar vise ce-aduc fericire, Prin ține, să trăiesc mai curat. Iubire nicicând nu apune, Nicicând nu cunoaște-asfințitul, Ci
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_georgescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Doar vise ce-aduc fericire, Prin ține, să trăiesc mai curat. Iubire nicicând nu apune, Nicicând nu cunoaște-asfințitul, Ci tot mai frumoasă, măi vie Învăluie-mi pieptul și gândul... Citește mai mult Acoperă-mă-n ține iubireSă-ți port pretutindeni vesmântul.Năframa-ți că inul subțire,Învăluie-mi pieptul și gândul.Altar fă-mi din tine iubireSă pot să zidesc necurmat,Doar vise ce-aduc fericire,Prin ține, să trăiesc mai curat.Iubire nicicând nu apune,Nicicând nu cunoaște-asfințitul,Ci tot
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_georgescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > IUBIRE Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubire Buzele lui cad peste trupul meu în picuri mici. E-o ploaie de vară îmi spun și-mi leapăd vesmintele să mă acopere pe de-a-ntregul. Pasărea spin te ascunsesem între două lacrimi între ele înotai tăcut sperând că dincolo există un liman dar nu era decât tăcere. din visul alb ai ieșit singur precum lujerul florii de crin. încă
IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire.html [Corola-blog/BlogPost/357255_a_358584]
-
cu gingășie Ălei și case cu cerdac Și primeneau cu veselie, Pământ și cer, zbor de cocori, Cărări de viscol pustiite Sau îngropate de ninsori Sub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Isi scutură vesmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe serpentinele de gand Aezi din vechile balade, Isi cheamă dorul fredonând Cu glas duios, în serenade. Se prind în horă viorele, Narcise galbene, cochete, Înmiresmate albastrele Și în rochițe violete, Zambilele surâd senin, Privind
E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1423851755.html [Corola-blog/BlogPost/367442_a_368771]
-
voiam să ies Eram că un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă încă o dată Este visul meu, eu l-am ales ÎN VISUL MEU În visul meu etern de păpădie Nimic din cele sfinte abstracte să nu-mi fie Vesminte parfumate cu efemera greață Ce-mi curge în conștiința și-n veșnicii m-agață Eu vreau să mai am aer doar pentru o secundă Ca să-i pot face vieții în infinit o funda În semn de renunțare de la vagă speranța
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_bilingve_1_ioan_lila_1371461855.html [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
poate exista în noi și în relațiile noastre în Eruv Yahveh - Tabăra Să. De aceea un semn al avertizării pericolului pângăririi relațiilor dintre cei chemați să fie sfinți a fost mereu prezent în revelația divină. Marele Preot avea la poala vesmântului sau (spun rabinii) 72 de ciucuri că de rodie și 72 de clopoței de aur. Semnificația ciucurilor și a clopoțeilor este complexă și de aceea ne rezumam doar la una din ele. Talmudul spune că roba mareului preot semnifică sfințirea
COMORI ASCUNSE IN TORA de IOAN PEIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Comori_ascunse_in_tora.html [Corola-blog/BlogPost/367093_a_368422]
-
10. acordarea de sprijin financiar, prin finanțare directă, bisericilor românești din Albania, Bulgaria, Iugoslavia, fostă republică iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Venezuela și din alte țări, pentru renovarea sfintelor lăcașuri, dotarea cu mobilier bisericesc, obiecte și literatura de cult, vesminte preoțești etc. și/sau de sprijin material prin donații în același scop; 11. organizarea unor colocvii, dezbateri, simpozioane privind comunitățile românești și relațiile acestora cu România; 12. invitarea în România a unor reprezentanți ai comunităților românești și suportarea cheltuielilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121330_a_122659]
-
că în ajunul și în ziua de Boboteaza să se sfințească Agheasma Mare pe care creștinii ortodocși o pot lua înainte de masă în perioada 5 ianuarie - 14 ianuarie. Cu Agheasma Mare se sfințesc: Prapurile, Crucea și troițele, Clopotul, Vase și vesminte liturgice, Icoane, Biserici, Sfanțul Mare Mir. Pe langă tradițiile bisericești există și o serie de obiceiuri populare care se leagă de sfântă sărbătoare a Bobotezei. În unele zone din țară se colinda de Boboteaza, se prind farmece și descântece, tinerele
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 by http://uzp.org.ro/botezul-domnului-sarbatoarea-de-boboteaza-2017/ [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
trăire nu este tot una cu lipsa de discernământ și nu este licență pentru blasfemie și erezie. Sfanțul Efrem este poetul și gânditorul reprezentativ pentru școala răsăriteana siriaca, școala caracterizată că preponderent poetica, mistica și contemplativa. Deși se folosește de vesmântul expresiei poetice, de libertatea inspirației, de puterea revelatoare a limbajului abundent metaforic, nici Sfanțul Vasile cel Mare, care-l hirotonește diacon pe Sfanțul Efrem, nici ceilalati părinți capadocieni nu l-au suspectat pe Sfanțul Efrem de erezie. Spiritul poeziei Sf.
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466002864.html [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
porții. Ce caldă-i mângâierea ce vine de la tine , Cum poftele lumești tu știi să mi le-astâmperi, Când diavoli nesătui și când prea candizi îngeri Sunt trupurile noastre de amoruri pline. Mă-mbraci cu gura ta, sărutul mi-e vesmântul Și inimile noastre aceleași ritmuri bat, Cum ar putea să fie iubirea un păcat Când fericire-i doar deznodământul. Cum se albește noaptea și timpul e să pleci Aștept doar clipă că pragul iar să-mi treci. Referință Bibliografica: Ce
CE DULCE-I VORBA TA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_dulce_i_vorba_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/364742_a_366071]