442 matches
-
mulțimea era atentă la dirijarea bărcilor pe țărmul mâlos până când curenții fluviului le va atrage în larg. După o clipă, contururile eterice ale fecioarelor cu plete lungi pluteau pe deasupra apei luminând noaptea cu trupurile lor de un altfel de aer. Vestalele belșugului, după ce au făcut un cerc în semn de adio pe deasupra orașului, au dispărut în noapte. Cu câtă virtuozitate au început să-și atace partitura greierii în clipa în care plecam, ușor întristat, ușor îndoit de adevărul mitului prin moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
acoperiți de liniște, mânați de bucuria atingerii. Nemoartă, nevie, se lipea strâns de umărul meu. Frumoasă și nepământeană, Zeița mea îmi respira în brațe pe liniștea cuprinsă de întuneric. Atras de formele ei, iubeam carnea Pământului făcând dragoste cu Cerul. Vestala mea avea să se ascundă de lume până când belșugul se revărsă peste oraș și nimeni nu se mai mira de nimic: atât de firești deveniseră înspăimântătoarele utilaje care umplură cu urieșenia lor străzile. Cine ar mai fi luat în seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aceea se și spune că în Bărăgan satele sunt la o așa distanță unele de altele, încât, dacă moare cineva la un capăt, până se adună toate rudele învie la loc! Ceva, totuși, a rămas. Și nu o spun numai vestalele. Grâului ori regele bălților, carasul auriu. Se simte în oraș permanent acea neliniște, iar privirile sunt parcă în căutare de sprijin, parcă de aducere aminte a unui fenomen oricând posibil, tras doar pe linia de rezervă: STAREA DE GRÂU! CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Înainte de a coborî în pivniță, am întrebat-o dacă-l luăm pe Biscuit cu noi. -Nu, zise ea. El numai aici se simte fericit. Îi dădui dreptate. Biscuit era inseparabil de biotopul său. Ar fi fost ca și cum ai smulge o vestală din templu. În cramă, Sigrid deschise o trapă invizibilă pe care o închise la loc. O galerie pe care o lumina cu o lanternă ne înghiți de-a lungul ei. -Este ceva herculean. Cât timp i-a luat lui Olaf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
nimic de spus și că și-a făcut un scop în sine din ordonarea geometrică a cuvintelor. Este și cazul sonetelor și gloselor din volumul Ideograme lirice (Eminescu, București, 2008). Într-un stil declamativ-glorificator, folosind vocabularul „oficial“ al poeziei („cântec“, „vestală“, „tezaur“, „tâmplă“, „clopot“, „izvodit“, „destin“, „pecete“, „sfânt“, „astru“, „veșnicie“, „petală“, „talisman“, „spadă“, „galeș“ etc.), Vasile Mustață dezvoltă o retorică goală a extazului, care sună a poezie fără să emoționeze: „Ascult izvoare line și torente, / Emoția răsfrântă cu migală / Și toată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care sună a poezie fără să emoționeze: „Ascult izvoare line și torente, / Emoția răsfrântă cu migală / Și toată suferința ancestrală / Remodelată-n sonuri opulente. // Vibrația uman-fundamentală, / Armonicile cele mai frecvente / Se întrețes în glasul cu accente/ Purificate-n suflet de vestală. // Aș vrea să sorb minunea etalată / În cântecul ce arde și desfată, / S-o torn apoi în tomuri de sonete. // Atunci, de-a pururi n-ar fi poezie / Mai pură n rezonanțe și mai vie, / Ce cu magia artei să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care divulgă amatorismul. Simțind, probabil, că prea puțini cititori se pasionează de cărțile lui, Gabriel Pleșea își încearcă din nou norocul, de data aceasta cu un roman „pseudo-polițist“, de fapt, cu un roman polițist de mâna a doua: Destine întortocheate (Vestala, București, 2006). Protagonistul romanului este, în mod previzibil, un reporter român din New York, care colaborează la publicații de limba română din SUA și trimite corespondențe unor ziare din România. El devine, la invitația unui polițist american, O’Brien, un fel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
strânseserăm, toți elevii săi, eu și Reiko fiind cele mai noi din clasă, să ajutăm la marele eveniment. Trei zile și trei nopți avea să ardă focul, neîntrerupt, vegheat în permanență de echipe care făceau cu schimbul, bizare și anacronice vestale (de fapt, aproape o săptămână dura întregul proces, însă eu îmi repetam cu fior "trei zile și trei nopți" ca pe o formulă magică, gata să conjure demonii adâncurilor). Demonii adâncurilor, dar și domnița din pin, pe care o rugam
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și-Ți este mamă și tată în clipele supreme; că el Ți-i leagăn și mormânt; nădejde și reînviere!... Moartea Ta, Erou Necunoscut, fu învierea unui neam întreg, care astăzi și-ntotdeauna smerit se-nchină înaintea mormântului Tău, și ca vestalele neadormite, de-a pururi va priveghea, să nu se stingă flacăra sacră și lumina nădejdilor noastre de la căpătâiul mormântului Tău, mormânt singuratic și modest precum a fost și viața Ta!... În Tine stau ascunse suferințele și bucuriile noastre. În tine
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
civilizație. Ce proces sufletesc se va fi petrecut în conștiința ei, de fată tânără și entuziastă, ca după puțin timp părăsește arta și se devotează în totul carierei didactice, unde funcționează timp de 35 de ani, jertfindu-se ca o vestală, pe altarul nevinovăției acelor prunci, cărora le-a fost mamă iubită, sprijin și mare mângâiere. Înlăturând vorbăria și născocirile nereale ale unor mari pedagogi, Eliza Conta și-a adus aminte de cuvintele Marelui Dascăl și Mântuitor Christos, care spusese: "Lăsați
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
p. 4. Pocitan Ploeșteanu, Veniamin, Biserica Ortodoxă Română din Paris, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1941. Popescu Mălăesti, Ion, Ardem sau îngropăm morții, România Mare, București, 1932. Predescu Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Românesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999. Prelipceanu, Vladimir, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1962, pp. 414-428. Prelipceanu, Pr. Prof. Vladimir, În legătură cu problema incinerării, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXV, 11-12, noiembrie-decembrie 1967, pp. 1189-1193. "Preoții rurali și răscoalele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
culturală, Cluj Napoca, 2001, pp. 99; 241. Cel care a vehiculat ca date de activitate la Crematoriul Cenușa, ca preot a lui Șerboianu, a fost Lucian Predescu. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Romanesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999, p. 686. Năstasă și Varga au preluat această informație de la Predescu. 4 Preotului francez, doctor în teologie, Michel Riguet i se atribuie o scrisoare din 1953 adresată Papei Pius al XII-lea, redactată în numele Federației Cremaționiste din Franța
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Parfumul trecutului În numărul 5 al prea puțin cunoscutei reviste SPAȚII CULTURALE care apare la Râmnicu Sărat putem gasi, printre altele, evocarea unui scriitor aproape uitat, Octavian Moșescu, poet și prozator, editor el însuși, cândva, al unor publicații locale că Vestala, 1915-1916, Râmnicu Sărat, 1919, Foaia Râmnicului, 1920. Autorul evocării, Florentin Popescu, menționează, de asemenea, faptul că "Octavian Moșescu fusese, între 1921-1925, pe când își făcea studiile universitare la Viena, președinte al vestitei Societăți Academice ŤRomânia Junăť, înființată în 1871 de Mihai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
ale făuritorilor de vitralii se transformă în confrerii inițiatice. Informații consistente despre kabuki se află într-o carte remarcabilă și binevenită pentru cititorul dornic să știe lucruri elementare: Lumea teatrului japonez (Arta spectacolului în vechea Japonie) de Octavian Simu (Editura Vestala, București, 2006). Spre deosebire de teatrul clasic NÜ, kabuki este teatrul popular ce reprezintă spiritul japonez, cu o evoluție extrem de interesantă, într-un joc permanent între inovație și tradiția abia coagulată, cu amalgamul de elemente artistice diverse: muzică și dans, costume și
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
mâini nu lăsam zăvorul. Dar tu intrai neașteptat. Cârlionțul atinse minunata buclă, Buzele - vioreaua au sărutat. O, gingașo, în numele celor trecute Și de data aceasta aud, Cum, ca ghiocelul, straiu-ți ciripește Spre aprilie: "Salut!" Păcat de spus - nu ești dintre vestale: Ai intrat cu un scaun aproape înalt Și, ca de pe raft, mi-ai luat viața Și praful de pe ea l-ai suflat, spulberat. Vara 1917 Nu atingeți! "Atenție! Proaspăt vopsit!", - dar Sufletul, memoria nu mi-au fost atente, Încât - pătați
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
literar I. Oprișan. Recunoscut ca eminent exeget hasdeian, autor, printre altele, a două lucrări monografice, Viața lui B.P. Hasdeu sau setea de absolut, (2001) și Opera literară a lui B.P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice, prin metoda anastatică, două importante reviste scoase de marele nostru scriitor și savant la începutul celei dea doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și anume: Foaea de storia română, la Iași, în 1859, în "Anul
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
astăzi, deseori, derutant, literele chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Recent, I. Oprișan a realizat, la Editura Vestala, o nouă ediție anastatică, oferind cercetătorilor și cititorilor interesați o altă revistă importantă a lui B.P. Hasdeu, intitulată Aghiuță și subintitulată Foaie umoristică, satirică și critică, apărută la București, începând din 3 noiembrie 1863, săptămânal, duminica, în 8 pagini, iar
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
ipostazele ei: profană și divină. Această nouă intervenție în destin ar putea indica în cazul lui Urmuz nu doar o (re)cunoaștere a numerosofiei ca formă particulară de fidelitate pentru sacrele mistere ale transcendenței, ci și obsesia 5 autorului pentru „vestalele plăcerii", ca și pentru conceptul hristologic de imitatio Cristi... Dar să revenim la personalitatea doctorului Ionescu-Buzău, în aparență simplu doctor de provincie în Curtea de Argeș, la un spital nu cu mult mai mare decât un dispensar de țară, dar vădit preocupat
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
maestrului decît chinuindu-se, gînd care preschimbă de fapt chinul în plăcere. În al patrulea rînd, relația e precumpănitor patriarhală, maestrul fiind întotdeauna bărbat, caz în care magiștrii de sex feminin nu intră în ecuația formării culturale. Femeia poate fi vestală, oracol sau iubită, dar nu profesor care să facă „pedagogie“, adică îndrumarea copiilor. În al cincilea rînd, scopul educației e pătrunderea într-o elită, adică formarea unei personalități care se contaminează cu virtuțile maestrului. În al șaselea rînd, educația nu
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
sub vremi" o nouă fațetă, la fel de importantă moral. Scrisoarea adresată oficial lui Ion Vitner (teoretic, încă adjunctul său la Institut), pe care Vârgolici o reproduce din puțin comentatul volum al lui I. Oprișan - G. Călinescu. Spectacolul personalității. Dialoguri adnotate (Editura Vestala, București, 1999), sugerează tocmai existența unui anume curaj călinescian. Căci, într-un stil șarjat și ironic, parodiind limba de lemn a epocii, Călinescu îi cere lui Vitner, pe șleau, să demisioneze!... Reușită este și secvența dedicată lui Perpessicius. Începuturile actualului
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
exprimarea liberă a opiniilor dreptul de a-ți arde cărțile în piața publică și de a te acoperi de ocări, îndemnând pe față la linșaj. Încetul cu încetul, vocile rațiunii au fost acoperite de corul pomanagiilor ideologiei de stânga, de vestalele statului providențial și de cicisbeii ce asudă în slujba miliardarilor îmbogățiți din furt. Nu e de mirare că, unul după altul, Gabriel Liiceanu, Horia- Roman Patapievici, iar acum Andrei Pleșu, au abandonat o luptă în urma căreia nu s-au ales
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
principalul garant al ficțiunii siguranței casnice, care fundamentează acest nivel de realitate, este o contradicție: Dacă-i patriot, de ce umblă să-mi strice casa? De ce mă atacă la onoarea de familist? Confuzia este risipită, de cine altcineva decât de Veta, vestala realului real, a gradului de ficțiune zero, singura care vede și înțelege lucrurile, în totalitatea lor, așa cum sunt; dar explicația nu se face direct, de la Veta, polul realismului, la jupân Dumitrache, polul ficțiunii și al iluziei, cum ar fi fost
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
de americani „în plata dușmanului”, „comunismul prepară o cultură întemeiată pe ură”, comuniștii români n-ar fi decît niște „improvizați”, fantoșe ale oportunismului cras, regimul în ansamblu „e fals, e monstruos, o viziune de nebuni”. La polul opus, Nina Cassian, vestala sistemului abuziv, tentînd o redempțiune atunci cînd falimentul acestuia n-a mai putut fi ocolit. N-ar putea fi vorba, în ezitanta, atît de puțin convingătoarea proză memorialistică a acesteia, crede Liana Cozea, decît de o „sinceritate” trucată. Observațiile d-
Un șir de „sincerități” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3780_a_5105]
-
unei monografii despre poetul și îndrumătorul cultural Emil Giurgiuca este, înainte de toate, un act de dreptate literară. E adevărat că, în 2006, la centenarul nașterii sale, a apărut o monografie datorată lui Liviu Grăsoiu (Emil Giurgiuca sub povara vremilor, Editura Vestala, București, 2006), care are meritul pionieratului, dar și acela de a îndemna pe alți cercetători să-i aprofundeze opera. Este ceea ce și-a propus autoarea cărții de față, restituind activitatea lui Giurgiuca, în toată complexitatea ei, accentuând însă două coordonate
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
a văzut, v-a scris, dusu-s-a, într-o zi, nu-s etc.)." (cu explicații sumare la p. 135. Este propunerea lui E. Petrovici.) 12). Mihai Eminescu: Poezii. II. Postume. Ediție îngrijită, prefață și argument de Gh. Bulgăr. Editura Vestala, 1999, p. 9 ("Argument"). Șerban Cioculescu revendică apostroful pentru poezia lui Eminescu, în Scrisorile sale către Perpessicius (publicate mai întâi în Caietele Eminescu, apoi în volumul său Eminesciana, 1985). Deși l-am apucat pe Șerban Cioculescu director la Biblioteca Academiei Române
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]