13,235 matches
-
soția mea le-a pus la dispoziție câteva nume și, în cele din urmă, José Polo, de la Universitatea Autonomă din Madrid, și fiica mea Aurora, de la Universitatea din Cádiz, au completat cu două texte elocvente pagina în care se dădea vestea morții sale. Polo este lingvistul spaniol care a colaborat cel mai îndeaproape cu Coșeriu și a petrecut ultimele șase veri în casa lui din Tübingen, ajutându-l cu generozitate ca să-și pună în ordine hârtiile, să-și recupereze vechile adnotări
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
drum deschis, falimentul, iar pe artistul plastic Mircea Bochiș, consilierul și partenerul artistic al D-lui Florean, avea să-l copleșească eșecul și să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului său. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că, de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării fabricii de marmură, s-a încheiat încă o ediție a simpozionului. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
imagina că această ultimă carte a sa va fi pusă în corelație cu Holocaustul. Dacă ar fi fost așa, nici nu ar fi scris-o. Aflăm între timp, tot din paginile presei, mai exact din publicația Asociației Librarilor Germani, o veste mai mult decît picantă care atestă caracterul aproape arhetipal al rivalității dintre critici și autor: Bodo Kirchoff, un scriitor mult mai tînăr și mai puțin celebru decît Martin Walser, a scris o carte intitulată Schundroman (Un roman de trei parale
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
le reamintesc ce a făcut Tzara, speriat de oficializarea dadaismului. L-a declarat mort și îngropat. E o lecție de care ar trebui să țină cont cînd vine Mincu și pune întrebări precum aceea de mai sus. În fine, o veste bună: în editorial, Eugen Uricaru descrie Campania "Pentru lectură" inițiată de Ziua literară. E prea frumos, ca să nu fie adevărat. Din EVENIMENTUL ZILEI din 10 iulie, culegem o incredibilă probă de cinism a secretarului de stat Corega de la MEC: pus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
lor, sînt răsplătită: am căzut într-un alt Bărăgan. Prietenia este cel mai frumos dar, nu? Și acolo viața este cel mai provocator miracol. O perlă din "Evenimentul zilei" Citim într-un reportaj din "Evenimentul zilei" (29 iunie a.c.) următoarea veste nedumeritoare: "Bellu se va înfrăți cu cimitirul parizian "Perle-à-Chez"! Chiar așa, și în titlu și în reportaj, ca să nu fie îndoială: Perle-à-Chez! Îndrăznim totuși, mergând la risc, să facem o presupunere: nu cumva e vorba de venerabilul cimitir Père Lachaise
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
sat aproape inaccesibil, Costești, fără nici o sursă de venit și fără să știe cît va dura acest surghiun. E o singură voce, a lui Alice către Floșrica Rarincescuț, uneori către Marietta (Muzicescu), Aurora (Nasta) și alți prieteni, cărora le trimite vești prin intermediul devotatei Florica. Sînt și momente de disperare, cauzate de lipsa banilor, și zile de mulțumire, cele în care le vorbește unor copii despre Spartacus și tragicii greci sau lucrează la o carte despre Sofocle. Rămasă fără pensie - problema pe
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
Grete Tartler Iluminările ca treziri A trecut un secol de când Walter Benjamin (născut în 1892) își trăia Copilăria berlineză la început de veac. Telefonul era încă o mașinărie misterioasă cu manivelă, prevestitor de schimbări fatidice, tulburător de somnolențe istorice, aducând vești din "noaptea care precede orice naștere adevărată". Birje zdrăngăneau de-a lungul canalelor, trenurile conturau - cu liniile pierzându-se în ceață - depărtarea de pierduta lentoare a metafizicii. Pașii din copilăria lui Benjamin mai lăsau pe parchet "urme de hoț", intruziuni
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
salvatoare, senzațional, ăsta-i titlul, la concurență cu restul, știrea îți intră pe ultima pagină, stai până la ora 17, după-amiază, anume să vezi dacă rămâne până la capăt, da, se citește în sumarul final, îl suni pe autor și-i dai vestea cea mare, să cumpere ziarul de mâine, neapărat. Apoi pleci fericit acasă. Și imediat după plecarea ta, șeful cel mare explodează, scoțând furios știrea din sumar: "Să-și facă ziarul lor, dacă vor publicitate gratuită! Cine-i oprește să-și
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
în sala vetustă a BA, pe un foarte cunoscut ziarist, uitându-se prin colecțiile legate ale unor ziare: a dat șí dânsul (ori au dat alți ziariști) această alarmă - care se vrea, în textul de față, adresată mai ales scriitorilor? Veștile dramatice mi s-au întregit când conducerea BN mi-a comunicat că nu ne putem aștepta la o remediere, pierzându-se speranțele că vor reveni "vracurile" în locul care le-a fost destinat chiar în "Epoca-de-Aur", prin construirea clădirii noi a
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
o bună zi, copiii, babele și oamenii din sat, ba chiar primarul și popa văzuseră cum poposise pe ulițele satului un uriaș. O minune sau o părelnică înșelătoare zvoană face vâlvă într-un sat întreg. Dârdora ce se iscă la vestea ivirii uriașului, se sparge ca un balon de săpun colorat a doua zi, când uriașul nu mai este și, în locul însuflețirii din ziua precedentă, rămâne dezamăgirea și regretul de a nu fi gustat miracolul miracolului: „nimeni n-a mai fost
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
folosite spontan: „conform planurilor anterioare, adică cele aruncate presei spre a îmbucura mulțimea cu ele” (geocities.com); „te vei simți liber să începi tot felul de activități noi care îți vor îmbucura viața” (virtualarad.net); „C.T. a mai dat o veste care îi va îmbucura pe angajați” (ib.). Forma surprinde mai ales cînd apare în același context cu neologisme și cu termeni străini moderni: „Un reportaj însoțit de câteva poze color. Pot spune că mi-a îmbucurat ziua. Și mie, și
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
el însuși cu turnătorii și tot la Securitate, pe vremea cînd conducea săptămânalul Flacăra. Din Evenimentul Zilei reiese că Adrian Păunescu nu turna la Securitate poeți, ci oameni de rînd care făceau greșeala să aibă încredere în el. l O veste proastă pentru amatorii de automobile Daewoo de producție indigenă. ZIARUL FINANCIAR anunță că Generalul Motors nu vrea să cumpere și Fabrica de la Craiova a concernului sud-coreean. Nu face nimic. O cumpără guvernul de bună și o privatizează apoi pe 1
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
cu (ați ghicit?) profesorul și președintele Academiei Române, dl E. Simion. Pînă să devină doctor, mai este oarece drum de străbătut. Tema: poezia generației ’60. Sugerăm doctorandului un titlu mai potrivit firii sale intelectuale: Poezia generației mele. Așteptăm cu mult interes vestea susținerii (în ce sală? în ce an?) tezei. l Un comentariu foarte dur semnează în ALA nr. 684 dl C. Stănescu pe tema Festivalului „Zile și Nopți de Literatură” de la Neptun. Unele observații sînt întemeiate, altele, pur și simplu răutăcioase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
că nu s-a putut prezenta la procesul lui Ovidiu Papadima: „Bietul băiat, acuzat de legionarism, ar fi avut în mine un cald martor al dezvinovățirii lui”. Executarea lui Lucrețiu Pătrășcanu, în urma unei înscenări monstruoase de tip stalinist, e o „veste tristă”, ca și condamnarea la închisoare a prietenului său sionist A. I. Zissu, dar se abține de la orice comentariu. O face însă fără să ezite, când patriarhul Justinian îi povestește despre vizitele lui la Moscova și izbânzile avute acolo, „opoziția victorioasă
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
Mircea Mihăieș Revitalizarea C.N.S.A.S.-ului - de n-o fi cumva încă o stratagemă pusă la cale de sprijinitorii din umbră ai lui Onișoru e, în seceta politică actuală, singura veste bună dată românilor. Vorba vine: câți dintre degustătorii de manea, pleșcarii gratuităților la transportul urban, zelatorii minciunii stângiste sunt interesați cu adevărat de aflarea adevărului despre trecut? Când prezentul lor e atât de cenușiu, de sordid și nevrozant, la ce
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
în care va trebui să stai pînă la ora 17,00, fără să înțelegi care este rostul tău acolo. De fiecare dată cînd va suna telefonul vei tresări, precum surorile din Cehov, cu speranța că de această dată vei primi vestea cea bună, menită să îți schimbe viața. Te vei întoarce acasă rupt de oboseală chiar dacă nu ai putea explica nimănui ce ai făcut în ziua respectivă. Dacă nu cumva, pe drum, te vei întîlni cu niște prieteni, veți merge la
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]
-
ulițelor, o piațetă, dacă vrei. Pusta cu romanițe, locul de joacă pentru copiii de pe cinci, șase ulițe... Și stăteam acolo și ciuleam urechile, iar dacă de emoție nu auzeam nimic, îi întrebam pe ceilalți copii. Apoi fugeam acasă și dădeam vestea. Așa că am și amintiri luminoase, însă domină cele întunecate, nu știu cum o să le luminez. D.P.: Extrapolînd, de la relația cu tatăl, oare relația ta cu Dumnezeu s-a mai ameliorat, și ea, între timp? M.P.: Cum să-ți spun, astea sînt așa
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
cu personalitatea lui plină de paradoxuri, cu forța de a-și lua teatrul ca pe acel însoțitor fidel al vieții lui, cu inventivitatea lui, cu sentimentul cu care își ia în posesiune un text, cuvîntul, cu nonconformismul asumat. Primesc adesea vești despre el, citesc în presa lumii despre montările lui. Mereu simt că sînt și eu, prin el, mai importantă, mai vizibilă pe acest pămînt. Despre spectacolele lui de la Paris, de la Comedia Franceză, îmi povestește cel mai adesea tot George Banu
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
discuții turbionare, întreținute prin fragmentele pe care le citeam, în traducerea extraordinară a Norei, din romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, prin ecouri din presa străină, prin detaliile pe care Adriana Bittel le primea de la Rodica Binder. Germania, Elveția, România. Vestea sinuciderii acestei autoare, acestui personaj puternic și atît de fragil ne-a marcat ca și cînd am fi pierdut o rudă sau un foarte apropiat prieten, ca și cînd am fost cu toții artiștii circari din copilăria ei, sau colegi întîrziați
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
acestei prezențe a lui Paul Morand în România. Corespondența Doamnei Morand deține aici locul central, pentru a mărturisi deopotrivă despre amărăciunile anilor postbelici și despre o a numită fidelitate față de credințele trecutului, puse în cumpănă cu teroarea stalinistă a orei. Veștile primite de la rudele rămase în România nu sunt deloc încurajatoare, teroarea anilor ’50 conferindu-le un aer de tragedie, și abia prin 1966 se poate nota o anumită destindere. Se adaugă acestor ecouri nota elegiacă a anilor târzii de bătrânețe
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
în el însuși, care-l mișcă deconcertându-l, îl deplasează de la ce este mai important spre ceea ce este mai puțin important". O deplasare lubrifiată și de vâscozitățile globalizării. Iar dacă pe vremea lui Valéry, globalizarea părea a fi doar o veste cu totul improbabilă, astăzi ea este un argument real, chiar și nespus de precar, ce pledează pentru infinit de multe semnificații posibile, dar pentru nici una încă certă. În ordinea economicului (și implicit a politicului), globalizarea, se știe, înseamnă un complex
Globalizare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13910_a_15235]
-
său distrage însă atenția cititorilor de la sensul textului, în maniera în care costumul mov și cravata portocalie ale unui conferențiar produc rumoare în sală și perturbă audierea conferinței". Pe aceeași linie a hazului involuntar, Cristeian Petre Argeș ne bombardează cu "vești dătătoare de fiori" cum ar fi:" «Ceas de seară,/ castanele ochilor/ pe nimic nu mai lunecă». Ne închipuim, cu groază, că, înaintea ceasului de seară, a fost și un ceas cînd castanele ochilor lunecau. Cum? Ca niște bile?! Sau: «Aerul
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
pe care-l prescrie, și mereu dispus să ofere cu generozitate tuturor celor care au nevoie și își doresc doctoria a cărei formulă numai el, și nimeni altul, o cunoștea. Rapid, însă, începu să se răspîndească în afara cercurilor de potentați vestea despre doctorul miraculos care, în misteriosul său sanatoriu, le redase vlaga cine știe cărui dictator sud-american, vreunui tycoon japonez, unui rege al industriei constructoare de mașini din America sau Germania, vreunui prinț arab sau cine știe cărui cineast italian, vreunei doamne din decadenta aristocrație
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
trai, greve, reducerea paturilor de spital ( Doamne-ajută Aceasta înseamnă: ori că nu mai avem atâția oameni bolnavi, ori că moartea a trecut la seceriș fără să mai aștepte compensarea medicamentelor). Așadar ei, crainicii, sunt cei care ne aduc în case veștile; rele, că bune erau doar pe vremea ceaușismului. Acum nimic nu mai e bine, totul a luat-o pe panta răului, deși Executivul se strofoacă sisific să ne convingă că nu e așa. Ce să facă și el, sărmanul? Dacă
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
în care americanii au intrat în Bagdad și cînd ambasadorul irakian la ONU a declarat că "Jocul s-a sfîrșit" au dispărut toate pozele de la gazeta pentru trecători. În schimb au apărut a doua zi niște soldați români echipați cu veste antiglonț și înarmați zdravăn, în jurul ambasadei. În Bagdad și în alte orașe irakiene erau date jos statuile lui Saddam Hussein, iar diverși cetățeni băteau cu papucul peste gura pozelor acestuia. Nu care cumva să le dea prin cap irakienilor anti-Saddam
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]