2,167 matches
-
Într-un cadru mirific, mitic și anume, preajma cetății Histria, „O limbă de pământ în saliva salină a lacului Sinoe” - acolo unde se se ivesc noaptea știme, de o frumusețe neomenească, ce-ți sucesc mințile, autorul plasează, printre relicve, „situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică...” Ne trezim pe “urme de umbre” și “pași ancestrali” și parcă auzim “suflări stranii de lumi din vechime”. Decorul ne vrăjește, ne cheamă, ne amețește cu tânguirile
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
16 iunie 2012 CEZARINA ADAMESCU ROMEO TARHON PARADOXURI ȘI FENOMENE (IN)EXPLICABILE (1) Noapte senină cu lună plină, stele și șuvițe delicate de aburi difuzând deasupra apei....O limbă de pământ în saliva salină a lacului Sinoe: Histria, cetatea... situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică... Relicve! Urme de umbre și pași ancestrali, suflări stranii de lumi din vechime... Oglinda lacului devastând orizontul confuz disecat de insecte, de păsări nocturne, de stele căzătoare
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
ei când eu n-oi mai fi? “ Aprecierea, respectul, adorația, admirația sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar fi atins în condițiile, și numai atunci, când cel ce studiază și analizează vestigiile scoase la suprafață are mai mult decât ochiul atent, este de bună credință, decât știința unei astfel de arheologii, când însăși cercetătorul re-creează. Căci aceasta ni se pare a fi specificul: se reconstituie un suflet de poet ce nu poate
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marele_noroc_al_literaturii_romane_eminescu_al_florin_tene_1326384410.html [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
așezări dispărute (Ogradena) sau strămutate(Dubova, Ieșelnița, Orșova) aspect care sporește valoarea documentara, astfel că ele au fost propuse a face parte din categoria tezaur.** *Piesele au fost achiziționate în perioada în care s-au efectuat cercetările de salvare a vestigiilor istorice și de civilizație din așezările afectate de lucrările prilejuite de construirea lacului de acumulare al Hidrocentralei Porțile de Fier I. **Mai pe larg despre această temă vezi: Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile- Port Popular a Muzeului Regiunii Porților
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
drumul la Palatul Culturii din Iași, acum vin de la Iași. Inaugurarea va fi în aprilie, a fost o investiție enormă care a durat mai mulți ani. O restaurare extrem de laborioasă, obiectivul e din secolul 19, dar dedesubt s-au găsit vestigii ale unui palat din secolul 18 și mai jos vestigii medievale, care au fost puse în evidență prin decopertarea planșeelor de la parter și înlocuirea lor cu sticlă. Dedesubt,avem o iluminare, un ecleraj special care face vizibile aceste ruine. Foarte
Vom construi în București o sală de concerte cu 2.400 de locuri by https://republica.ro/ministrul-culturii-vom-construi-in-bucurec-ti-o-sala-de-concerte-cu-2-400-de-locuri [Corola-blog/BlogPost/337819_a_339148]
-
Inaugurarea va fi în aprilie, a fost o investiție enormă care a durat mai mulți ani. O restaurare extrem de laborioasă, obiectivul e din secolul 19, dar dedesubt s-au găsit vestigii ale unui palat din secolul 18 și mai jos vestigii medievale, care au fost puse în evidență prin decopertarea planșeelor de la parter și înlocuirea lor cu sticlă. Dedesubt,avem o iluminare, un ecleraj special care face vizibile aceste ruine. Foarte bine lucrată restaurarea, cu componente artistice interesante, cu elemente de
Vom construi în București o sală de concerte cu 2.400 de locuri by https://republica.ro/ministrul-culturii-vom-construi-in-bucurec-ti-o-sala-de-concerte-cu-2-400-de-locuri [Corola-blog/BlogPost/337819_a_339148]
-
național Muzeu Dr. C.I.Istrati, vezi mai pe larg Măneanu Varvară Magdalena, cap. ÎI. Muzee și Colecții, 1.Muzeul Național Dr.C.I.Istrati din Tr Severin(1924-1949) p. 33-47 și notele 3, 7, 10, 12 de la acest meteria, în Varvară Măneanu, Vestigii arheologice și tradiții culturale, Editura Autograf, MJM, Craiova 2009. Fondul bibliotecii provine din donația I.G.Bibicescu și conține cărți vechi de cult românesc, cărți rare străine, bibliofile, cărți străine cu mențiuni despre români, măi pe larg despre această vezi Dan
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN. III(PRIMA JUMĂTATE A SEC XX) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1417683270.html [Corola-blog/BlogPost/360419_a_361748]
-
fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând vestigii culturale cu 30 de mii de ani în urmă, cu ruinele cetății Geto-Dacice, cu mânăstirea rupestră,cu rezervația Trebujeni. ”Orheiul vechi se afla în șirul multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1461538227.html [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
memorialistică deosebit de interesante și captivante precum: Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li - patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh - insula amintirilor, Editura Prier, 2013, publicăm la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvara Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE Varvara Magdalena Măneanu, muzeograf Pe Ada Kaleh insularii își desfășurau viața în cele două mari cartiere, Varoș și Kale, străbătute
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
religiei Muhamedane, Editura Minerva, București 1977, p.304, 4. Ibidem, p. 369 5. Ibidem, p. 216 * informații culese de la Hamdi Salih , în 1987. ** idem, culese de la soția lui Hamdi Salih , în 1987. Capitolul III din lucrarea noastră Măneanu Varvara Magdalena, Vestigiile arheologice și tardiții culturale, Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 Referință Bibliografică: DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 892, Anul III, 10 iunie 2013. Drepturi de Autor
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
el se observă cel mai bine: la Tulucești, la 50 de metri de șoseaua ce duce la pădurea Gârboavele și la Traian, unde are înălțimea cea mai mare (aprox. 4 metri). Primarul de la Tulucești intenționează să deschidă un muzeu cu vestigii arheologice, ca de altfel și primarul de la Braniștea care dorește să deschidă un muzeu al olăritului. Dacă acestea vor fi lângă val, succesul ar fi mai mult decât cel așteptat. Știu c-au fost lansate câteva programe de finanțare, unul
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_brand_urile_galatiului_pompiliu_comsa_1342964242.html [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
unii noțiunea de Tradiție, reducând-o la nu știu ce „tradiție orală”, ci este reflectată în: Vechile simboluri de credință și mărturisiri, inclusiv cele ale martirilor; Hotărârile dogmatice și canonice ale Sinoadelor Ecumenice și Locale; Scrierile Sfinților Părinți recunoscute unanim de Biserică; Vestigiile liturgice ale Bisericii: Sfintele Icoane[31], Imnografia ortodoxă și altele; Teologia contemporană care este în consens cu învățătura Bisericii din totdeauna și de pretutindeni.[32] În cele ce urmează includem și teologia contemporană pentru că, așa cum am mai spus, se Tradiția
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
Pano Lefkara și Kato Lefkara - satul de sus și de jos - și are în jur de 1.100 de locuitori. Izvoarele documentare atestă existența Lefkarei din vremuri străvechi alături de urmele lăsate de diferitele administrații străine care au domnit în Cipru. Vestigiile arheologice găsite în împrejurimile Lefkarei demonstrează că locurile acestea au fost locuite încă cu multe secole în urmă. În testamentul Sfântului Neofit, născut în 1134 la Drys, lânga Lefkara pe timpul ocupației bizantine, se regăsește numele actual al satului. Există încă
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
contextul actual al societății românești, asaltată de ceea ce Vladimir Tismăneanu numea (în Schelete în dulap, Polirom, 2004, p. 45) ideologiile soft (care o substituie cu „succes” pe cea hard, stalinist-ceaușistă, precedentă) și care „sunt combinații baroce de reziduuri leniniste cu vestigii naționalist-populiste, cu un liberalism mai mult sau mai puțin pur, de vestimentație. Le avem în toate direcțiile...” Despre putere și gestionarea ei, Vladimir Tismăneanu observă, fapt reconfirmat de recentele bătălii mediatice și reale din campania dusă în noiembrie pentru președinție
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
Primăriei, care prevede construcția în Piața Cetății a unor fântâni arteziene, amplasarea unor toalete și a unui punct de informare turistică, va trebui modificat, întrucât vechile construcții se află exact sub zonele în care sunt prevăzute a fi ridicate fântânile. Vestigiile vor fi conservate, însă ar fi bine ca în Piața Cetății să fie amenajat un parc arheologic, în care toate vechile construcții să rămână la vedere. -------------------------------- Foto 3: Morminte, (Țintirim) - Piața Cetății, Baia Mare Foto 3: Șantier arheologic 2012, Piața Cetății
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_evenimente_culturale_la_baia_anca_goja_1340908554.html [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
de himeră paradisiacă(aici edenul este tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce istorică. Eugenio Montale în poeziile sale,cum subliniază Angelo Jacomuzzi,rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul,pentru a regăsi vestigiile edenului,ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
acestor bolboroseli scânteietoare. Înaintezi pe suprafețe imprecise. Mai indecis Ca trestia de lângă lacul auriu. Lucrurile și cheia cu care se intră în lume. În pauza dintre două crime gemene. Perfect conștient. Apa din vis. Cuvântul Care mărșăluiește prin ținuturi iconoclaste. Vestigiile aspre ale memoriei. Un scâncet În iarba albastră a copilăriei. Clipa Și extazul de dincolo de timpul tău victorios. O VOCE STRĂINĂ ah, arta, despre ea să vorbim cu gura plină cu mâinile adunate în jurul paharelor de ceață pe străzile austere
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431411150.html [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
și ticăloși? - S.O.S.! SARMIZEGETUSA REGIA!” Acest sit care face parte din Patrimoniul UNESCO, este distrus sistematic de actualii notabili ai Județului Hunedoara care s-au decis să facă pe locul acesta o parcare turistică!!! distrugând zidul cetății și vestigiile cele mai importante, o adevărată catastrofă pentru istoria și arheologia românească privind etnogeneza poporului român: “Dovezi istorice despre viața dacilor au fost astfel definitiv distruse. Zidul cetății dacice de la Sarmizegetusa Regia este în pericol de prăbușire pe o lungime de
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
texte ce încorporează armonios, poematic, notele de călătorie ale unei scriitoare pentru care excursiile, mai mult decât un pasionant mijloc de cunoaștere, se constituie în fermecătoare, emoționante momente al deplinei regăsiri de sine, ale unei înfiorate raportări la importante, emblematice vestigii și romanticele, mereu incitantele lor implicații, la spiritul și încărcătura de majore semnificații ale unor vârste istorice revolute, zidite în aceste vestigii, la specificul modului de a fi al altor popoare, la dimensiunile și tendințele profund înnoitoare, ale contemporaneității. Structură
ITINERARII SENTIMENTALE, CULTURALE ŞI LIRICE, DE VICTOR RUSU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1445104299.html [Corola-blog/BlogPost/378335_a_379664]
-
se constituie în fermecătoare, emoționante momente al deplinei regăsiri de sine, ale unei înfiorate raportări la importante, emblematice vestigii și romanticele, mereu incitantele lor implicații, la spiritul și încărcătura de majore semnificații ale unor vârste istorice revolute, zidite în aceste vestigii, la specificul modului de a fi al altor popoare, la dimensiunile și tendințele profund înnoitoare, ale contemporaneității. Structură sufletească funciar lirică, protagonista admirabilelor note de călătorie percepe totul cu o genuină uimire, spirit cultivat și o sensibilitate aparte, fapt ce
ITINERARII SENTIMENTALE, CULTURALE ŞI LIRICE, DE VICTOR RUSU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1445104299.html [Corola-blog/BlogPost/378335_a_379664]
-
în Cipru ci se întindea în toată suflarea greacă, veche; descendenții lui Cinyras, cunoscuți sub numele Cinyradae (deși aveau nume grecesc, erau de origine feniciană), erau preoți de seamă care dețineau puterea și autoritatea, deși din anumite inscripții descoperite în vestigiile arheologice deducem existența unui senat și-a adunării poporului. Paphos este orașul cel mai „cântat” și slăvit de poeți în operele lor, cum puține orașe din lume s-au bucurat de un asemenea privilegiu! Ruinele sanctuarului Afroditei sunt încă perceptibile
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
perfectă Aveam ținte prestabilite de data aceasta pentru că timpul trebuia bine drămuit și doream să vedem cât mai mult din ceea ce programasem cu fiica mea, așa că ne-am îndreptat spre port. Zona portuară a orașului este cea mai bogată în vestigii arheologice. Aici au fost descoperite ruinele a trei temple din antichitate; în situl Nea Paphos s-a descoperit o piatră de formă piramidală, o relicvă cu imaginea zeiței Afrodita, care, fără îndoială era de provenineță feniciană. „Saranta Kolones” - în traducere
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
te plimbi printre ruine între care privirile să trăiască desfătarea într-o întindere ca o sală de bal neterminată, pe o pardoseală mozaicată superbă gata să primească frământarea pașilor dansatorilor ce parcă se lasă așteptați... Arheologii descoperă și în prezent vestigii ale orașului, care până nu demult erau ascunse sub pământ. Mozaicurile de la Nea Paphos sunt printre cele mai frumoase din lume și după secole de “tăcere”, ele astăzi ne “vorbesc” printr-un limbaj unic, fiind conservate impecabil, despre trecutul orașului
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
prin genialul Paul Klee, care este poate ctitorul sensibilității plastice moderne, așa cum fusese Cézane cu jumătate de secol înainte pentru epoca anterioară. Posedând un excelent simt precis, uneori prea precis poate, al “punerii în pagina” bine articulata, depășind astfel toate vestigiile unui impresionism prea senzorial, prea epidermic, Vasile Pintea explorează cu modestie, dar și cu perspicacitate arhaicul, și anumite substraturi ale folclorului nostru, dar și ale celui extrem-oriental (revelatoarea lecție a lui Brâncuși). Astfel el păstrează, pe linia unui dozaj intuitiv
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]