1,008 matches
-
gata parcă să scape cîte un cuvînt. Mi s-a părut că una, arătîndu-și insistent degetele, vrea să-i spună unuia să se întîlnească la șase. * * * Un activist bătrîn fumînd, trăgînd din țigară înfipta într-un țigaret de lemn de vișin, cireș?..."Un scriitor, - spusese el rar și pufăind, - trebuie să fie și în cer și pe pămînt și pe linie" și aici rîsese tușind, suferea de astm... * * * Întîlnire cu actorul Vasile Nițulescu pe stradă, iarna. Înfofolit în ursonul lui și
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
fi că aceasta subiectivitate să nu treacă, ea, pe primul loc. Privind nominalizările, la trei dintre categorii, solide, există niște nesincronizări. Pentru Premiul Cel mai bun spectacol au intrat în joc Richard al II-lea al lui Măniutiu, Livadă de vișini a lui Vlad Mugur de la Teatrul maghiar de stat din Cluj și Teibele și demonul ei după Isaac Bashevis Singer, o montare a lui Alexander Hausvater la Teatrul Național din Iași. Ca să concureze la Cel mai bun spectacol, trebuie să
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
aibă mai multe elemente care au condus la această împlinire. Producția de la Iași nu mai figurează la nici o altă categorie. Te intrebi atunci, cum a ajuns la această performanță, daca nu se regăsește la nici o altă nominalizare. Apoi, Livadă de vișini este, cred eu, în primul rînd, o superbă rezolvare regizorala a lui Vlad Mugur, care, însă, nu apare și la Cel mai bun regizor că, de exemplu, Mihai Măniutiu, cu un Richard al II-lea susținut pe toate porțiunile: regie
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
ei reală. Altfel spus, fiecare din noi trăiește mai mult sau mai puțin în preajma copacilor, dar cît îi vedem, cînd nu mai sîntem copii? Cîți dintre noi pot fie și distinge un stejar de un ulm, un cireș de un vișin? Acea lume de crengi și frunze este una și aceeași privită de pe pămînt, dar ea devine un caleidoscop de detalii și nuanțe o dată ce nu mai e doar o parte din lumea noastră, ci un univers în sine. Fascinant univers! Oricît
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
actual, dar actualitatea lui trebuie descoperită și analizată an articulații intimie ale filozofiei literare care stă la baza scrierilor lui, nu pur și simplu enunțata. Am văzut, cu doi ani an urma, o producție de teatru americană a "Livezii cu vișini", la care m-am dus destul de sceptică, cu serioase rezerve față de capacitățile unor actori americani de a ăntelege și reproduce acea euforie disperată a personajelor lui Cehov. Temerile mele s-au dovedit total neăntemeiate: nu numai că am regăsit acel
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
ăntelege și reproduce acea euforie disperată a personajelor lui Cehov. Temerile mele s-au dovedit total neăntemeiate: nu numai că am regăsit acel spirit cehovian pe care mizam, dar am și descoperit ceva an plus, o ăntelegere a "Livezii cu vișini" ca metaforă a exilului și a dorului de casă, a plecării fără de ăntoarcere. Cu atâtea ecranizări și montări teatrale după Cehov, purtând semnătură unora dintre cei mai mari artiști ai secolului, care toate au an vedere o aducere a scriitorului
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
contribuție Corbul lui Edgar Poe, care rostește, dincolo de faimosul Nevermore, vorbe sibilinice, descifrate de ascultătorul sau cu "Dicționarul cel mare": "auzii bătaia din aripi și magicul Corb/ așezat pe pervazul ferestrei rosti pentru ultima oară/ THAKATIMUNU SIPEDI/ prin livadă cu vișini depărtîndu-se/ printre zarurile și tomberoanele nopții/ depărtîndu-se/ în timp ce repetăm zăpăcit/ ăGhnoti Seautonă ăZopediă ăImunuă ăKatimosă aSpre Undea/ ăEsti Viața ești Moartea?a ăEsti înfățișarea Ruinei?a THAKATIMUNU SIPEDI, THAKATIMUNU SIPEDI/ Dincolo de bine și de rău așteptînd zorii" (Pasărea neagră). Astfel
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
care deschidea prima stagiune de sub direcția să la Teatrul din Limoges în 1995. O creație care a întregit aprecieri aproape unanime ale criticii de specialitate și ale oamenilor de teatru în urmă Festivalului Național de Teatru a fost Livadă de vișini în regia lui Vlad Mugur la Teatrul maghiar de stat din Cluj. O colaborare constantă a unui mare regizor cu o trupă performanță. Și Scaunele, și Doi gemeni venețieni au fost premiate anii trecuți și au impresionat prin forță inventiva
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
altfel spus creația liberă de prejudecăți comunitare, ba chiar adeseori în polemică deschisă cu acestea. (Vezi extraordinarul spectacol: Cabala bigoților de Bulgakov, dar și bijuteria numită Cîntăreața cheală de Eugen Ionescu, ambele în regia lui Tompa Gabor, ori Livada de vișini a lui Cehov în regia lui Vlad Mugur etc.) S-a instituit astfel un paradox greu de soluționat: pe de o parte, Teatrul e premiat la marile Festivaluri din țară sau din Europa, însă acasă nu-și regăsește publicul "de
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
în Păcat, cu mâna pe inimă, strigându-vă cu mii și mii de cuvinte neînțelese încă, prinse în flăcările dragostei mele risipite prin așternuturile Vieții... Cu lacrimile îmbătate de dorință, trebăluind deasupra viselor, voi veni lângă copiii din flori de vișin ai civilizației, să-i învăț să vă sculpteze gândurile în boabe de rouă sau..., de ce nu...? În durerea pietrelor aruncate de-a valma în calea vieților voastre... Dar eu, rătăcesc pe drumul necunoscut al Pustiului, scriind poeme de dragoste, lăcrimând
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
se împuținează, cercul se strînge în jurul nostru și, dacă nu prețuim valorile și prietenia cît ne sînt prin preajmă, singurătatea ne bate la ușă. Seacă, aridă, umedă. Ca și moartea din spectacolul Hamlet al lui Vlad Mugur. Mincinosul, Livada de vișini, Doi gemeni venețieni, Slugă la doi stăpîni, Scaunele, Așa este (dacă vi se pare) nu sînt doar spectacole remarcabile, sînt urmele lui în memoria teatrului și în memoria fiecăruia dintre noi. Celor care l-au iubit sau, dimpotrivă, au fost
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
toate punctele de vedere. Este un personaj total această Sonia, cu paloarea ei, cu figura ștearsă și anonimă, cu o personalitate care nu se ivește decît cînd e vorba despre bunătate, toleranță, iertare. Are ceva din Varia din Livada de vișini, ea este un fac totum fără să spere că va fi altfel. Și cînd speranța se ivește, Astrov, aripile i se retează brusc. Fiecare gest o consumă pe Andreea Bibiri și lasă urme în jocul ei, în zîmbet, pe figură
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
prăvălească într-o parte sau alta. Deși bombăne mereu și pare cea dintîi nemulțumită. Dădăcuța Marianei Mihuț este un Firs, o al-tă apropiere importantă de Livada, un martor al istoriilor de familie care se mai odihnește acum la umbra unui vișin, parcă, crescut în chioșc. Am văzut de două ori spectacolul (și pentru că sînt duble distribuiri pe un rol) și am admirat pasiunea cu care își joacă Mariana Mihuț acest personaj care, astfel, leagă și dezleagă fire, coboară sau înalță temperaturi
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
pe marginea propriului spectacol, încărcîndu-l cu nuanțe și semne pe care nu întotdeauna le regăsești pe scenă. Am avut o experiență similară la Avignon, în '96, cu doi regizori bulgari, Margarita Mladenova și Ivan Dobtchev. Seara am văzut Livada de vișini, iar a doua zi am ascultat o exegeză savantă și ușor prețioasă asupra montării, extrem de captivantă în sine, nu și foarte înrudită cu ceea ce văzusem, deși autorii erau regizorii înșiși. După părerea mea, Hausvater este din ce în ce mai puțin convingător în demersul
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
propria selecție făcută de artist după o viață petrecută în teatru. Pe lîngă plopii fără soț. Cred că a fost un bărbat foarte tandru. Șoaptele lui sînt ocrotitoare. Ca acelea pe care le spune Firs pe tot parcursul Livezii de vișini. Firs are grijă de o lume. Și îi rămîne fidelă pînă la capăt. Ca și Cozorici teatrului. Este mai mult decît o coincidență că ultimul său rol a fost Firs, la Teatrul Național din București, în regia lui Andrei Șerban
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
altă variantă. Oricum, pentru o scenă de roman, a fost o pierdere. Întîi, țiganca tînără cu o stiluetă de egipteancă de pe un basorelief călcînd măreață rufele abia spălate pe care le strînsese una cîte una de pe frînghia întinsă între doi vișini sau zarzări în floare, că era luna lui mai... Ea apasă ca LA REPASSEUSE, călcătoreasa pictorului francez, mașina de călcat cu o forță a ei muncitorească, dar fiind o femeie trecută, tabloul exprimă numai efortul, munca fizică brută. Nu-mi
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
a acestui loc al salvării, a acestui "acasă" axiologic, care explică de ce, în 1989, mințile noastre nu erau pline doar de propagandă comunistă. Chestiunea rezistenței prin cultură este redusă de obicei la niște povestioare cu "șopârle" ori cu "ascunsul după vișin". Vor fi fost și acestea, după cum vor fi fost și destule derapaje, lașități, conformisme, compromisuri, minciuni, vânzări. Numai că tot acest mozaic al prețurilor mărunte (care, of, se plătesc astăzi) acoperă tâlcul, atât cât a mai rămas din el, al
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
Așa cum spuneam și la început, această punere în scenă excepțională, cred că este cel mai bun spectacol al lui Vlad Mugur, care duce cumva într-o zonă specială și greu definibilă, dincolo de Mincinosul, Doi gemeni venețieni (varianta Cluj), Livada de vișini. Cred, iarăși, că montarea va împărți lumea în două: clasici și moderni. Nu e nimic rău în asta. Dinamica pe care o naște un spectacol, discuțiile serioase și argumentate pro și contra, vîlva sînt semnul că am fost dislocați din
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
au locuri de muncă vacante și doresc să participe la acțiune vor contacta Agenția Județeană Arad pentru Ocuparea Forței de Muncă (tel. 211 791, fax 214 311). ( N. I.) Pomi fructiferi În Piața Iosefin se găsesc spre vânzare pomi fructiferi (cireși, vișini, caiși, gutui, pruni, meri, peri) la prețuri cuprinse între 40 000 și 100 000 de lei, precum și butași de vie (30 000-40 000 de lei) și butași de trandafiri (30 000-50 000 de lei). Nu lipsesc nici cepele pentru lalele
Agenda2003-14-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280870_a_282199]
-
2010, prin Premiul UNITER pentru întreaga activitate. Costache Babii a debutat, în 1967, la Teatrul Dramatic cu rolul Osvald din Strigoii de Ibsen. De atunci, până în 2006, când a interpretat magistral pe scenă ultimul său rol, Gaev din Livada de vișini de A.P. Cehov, a jucat zeci de roluri, fie de dramă, fie de comedie - recompensate cu Premiul de Excelență al UNITER -, a avut întâlniri profesionale de excepție. Acest lucru îl sublinia și Miruna Runcan, în volumul Actorii care ard fără
Cetăţenii de onoare ai Braşovului [Corola-blog/BlogPost/99333_a_100625]
-
uniți de-aceeași soartă. Doi iambi îngemănați în univers. De dragostea promisă, tu mă iartă! Continuă să mă iubești în vers. Încerc să prind din iarna tutelară, Minutul provizoriu, de un vis. Să-nchipuiesc în minte-o primăvară cu flori de vișin, zarzăr și cais. Mă exilez din iarnă, temerară, Pe o planetă-n care-o să rămân, Atâta vară cât să mă mai doară, Un dor sălbatec, carnivor, nebun. Referință Bibliografică: DOR / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158
DOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384260_a_385589]
-
Român -- (anul I Actorie, licență) - 19.00 - sală 8, Trei surori - examen de coregrafie, tutore de an Lect.univ.drd. András Loránt ### 10 MARTIE 2013 - 12.00 - sală 35 - Unchiul Vanea de A.P. Cehov, Pescărușul de A.P. Cehov, Livadă de vișini de A.P. Cehov, tutore de an Lect.univ.dr. Monica Ristea (anul ÎI, Actorie, licență) - 15.00 - sală 34 - Casă Bernardei Albă după Garcia Lorca, tutore de an Cristina Iușan (anul I Coregrafie, licență) - 16.00 - sală 8 - Damnat - examen licență
Ziua Portilor Deschise la Universitatea de Arte [Corola-blog/BlogPost/97640_a_98932]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SFÂRȘITUL VEȘNICIEI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Se scutură petalele de vișin peste cimitirul ce se umple de viață miros de tămâie și rugăciuni zumzăite nazal peste rămășițele altei coridei abia încheiate și c-un suspin de ușurare noi nu noi încă nu privirile deja se abat dincolo de gura abia umplută a
SFÂRŞITUL VEŞNICIEI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383676_a_385005]
-
transformă-n zâmbet iar mâinile roiesc în cercul unui zbor viu ce se adună se întinde să tot dea să tot ia să primească și-atât este de cald că dintr-o dată în cimitirul ce albește sub ploaia petalelor de vișin veșnicia își dă obștescul sfărșit. Referință Bibliografică: SFÂRȘITUL VEȘNICIEI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SFÂRŞITUL VEŞNICIEI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383676_a_385005]
-
a culori dintr-o simfonie cine va întinde culoarea unul cer fără nume /negru sau alb/ printre nisipuri nebune îți iubesc silabele rotunde ca niște cercei culoarea aceea stridentă gustul a o mie de tei marea cu pescăruși livada cu vișini textura celor mai exhibiționiste vocale /hituri redifuzate (prea)estivale/ aorta lezată ca la o cursă aerul acela de pasăre măiastră fobia mea de iubiri e o cursă Referință Bibliografică: No name / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528
NO NAME de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377088_a_378417]