60 matches
-
va fi aproape de mine. Înainte de a deschide o ușă, îl las pe el s-o facă și nu cred că mă va trăda. Până acum nu am nici un motiv a mă plânge. Ina îi ceru cu insistență: - Nu te grăbi, Vișinel, niciodată graba nu a dat roade. Mai gândește-te, mai reflectează...Tu știi că noi te iubim cu inima, cu sufletul, cu întreaga ființă și îți vrem numai binele. Te arunci în vâltoarea vieții ca într-o apă mare și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Mai gândește-te, mai reflectează...Tu știi că noi te iubim cu inima, cu sufletul, cu întreaga ființă și îți vrem numai binele. Te arunci în vâltoarea vieții ca într-o apă mare și tu nu știi încă să înoți, Vișinel, dragule! - Nevoia o să mă învețe! Am să dau și din mâini și din picioare... - Crezi tu că așa te poți menține la suprafață!? Viața e chiar mai dificilă decât înotul. În ochii Inei se stinse o duioșie plină de tristeți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cuvânt. Alex nu mai insistă nici el; i se părea că discuția aceasta avea numai început, sfârșitul nu bănuia nimeni unde putea să se afle. Seara se încheie cu unele obscurități, fiind minată de vestea pe care le-o adusese Vișinel. Părinții se culcară târziu. Lumina din camerele lor nu se stinse multă vreme chiar după primul cântat al cocoșilor. Alex ieși pentru puțin timp pe terasă. Simțea nevoia să ia puțin aer proaspăt înainte de a intra în dormitor. Privi cerul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Discuția avută cu o seară în urmă, gândi ea, cu siguranță lăsase urme în sufletul bietului copil, dar încerca o vagă liniște că acesta se putea odihni măcar vreo câteva ore în plus în acea dimineață. Nu putea bănui că Vișinel abia aștepta ca părinții să părăsească casa ca el să plece așa, fără țintă, prin oraș, în căutarea a ceva, a ceva ce nici el nu știa bine ce! Trecuseră aproape trei luni și șatra lui Iorgu Stănescu nu mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
casă, gândi el și, cu pas domol, se îndreptă pe străzi lăturalnice spre piața alimentară a orașului. La ora aceea, piața era un furnicar de lume, în special cu gospodine care căutau să-și umple sacoșele cu de-ale gurii. Vișinel urmări din întâmplare cum dintr-o cisternă erau descărcați într-un bazin cu gheață pești proaspeți, ca niște lingouri de argint. Cu cât se apropia mai mult de coloana pofticioșilor de pește, i se păru că zărește o fată din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sineala. Ajuns în șatră, o găsi pe Voica. Cum îl văzu, aceasta îi veni în cale într-o goană, dar se opri la câțiva pași de el ca să-l privească mai bine. Voia să vadă dacă este cu adevărat el, Vișinel, dragostea ei sau e vreun domnișor rătăcit departe de oraș. El se arătă mai hotărât. Se apropie de ea, o trase de mână în spatele unui cort, departe de ochii vicleniți ai babelor care, deși scormoneau în spuza unor focuri, peste
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
altceva! Când intră în biroul președintelui, noaptea trăsese deja draperiile ei de catifea la ferestre. Acesta tocmai sorbea dintr-un pahar cu apă, încălzit și el de problematica acelei zile. îi oferi un scaun și-l întrebă direct: - Ei, tinere!? Vișinel ținu să rezume în câteva cuvinte situația, din care acesta înțelese dorința tânărului. După ce se gândi câteva minute, îi propuse un post de referent la registratură, post ce tocmai se eliberase cu o zi înainte, pentru care nu se cerea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să încerc! Cei cinci membri ai comisiei deveniseră un singur om. Ascultau extaziați, nevenindu-le să creadă că un tânăr care bătea la porțile conservatorului poate să-i impresioneze atât de mult cu prestația sa. * În acest timp, părinții și Vișinel se frământau afară, neștiind de ce întârzie atât de mult Mihăiță, când alți candidați ieșiseră doar după câteva minute. * Când Mihăiță slobozi vioara, vădit epuizat în urma concentrării la maximum, pentru execuția acestei piese muzicale, profesorul îl chemă lângă masa unde se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe Mihăiță o altă bucurie nesperată, o surpriză care avea să-i transporte pe toți membri familiei într-o nevisată lume a bucuriilor. Din puținii lui bani, din economiile strânse de-a lungul a câțiva ani, într-o taină desăvârșită, Vișinel comandase la cel mai bun lutier din Reghin o vioară pentru a o oferi drept cadou lui Mihăiță, pentru prietenia caldă, afectuoasă ce i-o arătase de-a lungul timpului. Vioara sosise! In una din serile ce au urmat, după ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
lor au drept călăuză două făclii purtătoare de o lumină neobișnuită. În scurt timp însă, acestea se contopiră într-una singură. Străfulgerarea acesteia le cuprinse întreaga ființă. Dragostea lor pătimașă învinsese puterea sângelui. Viața îi aștepta cu toate ale ei. Vișinel și Voica voiau să fie cât mai departe de relele și vicleniile lumii. Aveau convingerea că numai iubirea adevărată este singurul drum spre culmile cele mai înalte și că inimile lor unite îi pot duce către limanurile visate. În timp ce pașii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]