4,489 matches
-
tristețe și vis se înmulțesc: Ci iată-mă întors acum din vie/ Seara, cînd toate lîngă somn ne lasă./ Să-mi povestesc viața? Cui să-i scrie?/ Tristețea zilei care-a curs ne-apasă./ Grei de păcate ca și mustu-n vițe/ Așa ne-ntrezări din somn aleanul!/ Nainte de-a-i urzi cu-n vis credințe/ Fii toamnei, ca și viei tale, Anul!/ Și înfierbîntă-le să dea pe-afară!/ Dar stăruind! Deci stăruie cu totul!/ Nu va-nceta de partea ta să
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
Grete Tartler Când am plecat să ascult "concertul din livada de măslini", cum suna invitația teatrului Cochili din insula Evia, știam desigur că "grecul trăiește în ritmul naturii", că din totdeauna măslinii, vița de vie, migdalii, grânele, stupii și alte asemenea ascundeau zei și muzici (dar cât de reconfortant să vezi cu ochii tăi că divinul nu este exterior lumii!). Și totuși, străbătând insula Evia, cea mai mare - după Creta - din Grecia, abia
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
împreună distrug milioane de celule nervoase care niciodată nu se mai refac 86. Sfântul Ignatie Briancianinov, în lucrarea sa Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are o altă însemnătate decât în țările cu climă temperată. În țările cu climă caldă, întrebuințarea vinului este asemenea o necesitate. Diavolul însă îl silește pe om să bea vin și pentru desfătare și din poftă. După
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
-n litere fine Sau groase și colțuroase, Încîlcite, necitețe. Ochiul, ca să le răsfețe, Se uită lin prin mătase La ele și nu pricepe, Pricepe, nu-i vine-a crede C-a strivit un flutur verde Cînd încet pleoapa își lasă. Vița mea nu e în mine, Ci în roua grea și moale A minunii ce începe, În păduri mari de rășine, Sub rochia largă-n poale, De la coapsele matale Îmbrăcate cu ațică Umedă, la o adică....
Viața mea nu e în mine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9582_a_10907]
-
lui Paul Klee, admirație pe care i-o insuflă și Ruxandrei, colegă de masterat. "Avea o alură de prinț slav, de Stavroghin" (p. 35), după cum este înclinată ea să-l descrie din amintire. Tatăl său, ajuns maistru miner, era de viță aristocratică, iar mama - o servitoare. Originile amestecate îi dau umilințe, vinovății obscure, conștiința decăderii și obsesia salvării printr-o nebunie sfântă, de exaltat al credinței. Vrea să-și învingă limitele, să devină un martir adevărat (p. 45). Deznădăjduit și vulnerabil
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
și a țărânei așteaptă să fie culeasă de rădăcinile noduroase care s-au luptat mult strecurându-se prin cotloane nebănuite să ajungă În Împărăția secretă a lumii neajunse de ochi omenesc, În Întunecata și recea lume minerală. În timpul ăsta harnica viță an de an, vară de vară și toamnă de toamnă adună foarte multe raze de soare pe care le amestecă bine cu albastrul cerului, cu sarea pământului și cu sângele Domnului. Se așează toate astea la căldura lui “Cuptor” și
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
susur de vânt care a trecut ca o boare peste livezi de piersici, nuci bătrâni și meri ce dau În pârg, luînd de la fiecare câte o nuanță de miros și gust, pe care le lasă să se aștearnă peste Dumnezeeasca viță. După aia aștepți! Aștepți o vară și o toamnă. Când toamna s-a Împlinit pleznind de rod și fruct, când mândră și-a pus veșmânt de aur și s-a acoperit cu borangic de brumă, te duci În vie și
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
pe la Început de vreo pitroceală două și de Încă alte câteva mărunte marafeturi, făcute și alea cu socoteală din bătrâni. Gata! După ce ai stropit pământul fierbinte atâta amar de vreme cu sudoarea frunții tale, poți să te așezi În umbra viței, să-ți torni o bărdacă de soare și de vânt plimbat prin amăruiul delicat al nucilor noi și albe, prin dulceața livezilor de piersici și prin acrișorul Înțepător al merelor noi și poți să te așezi jos cu cugetul Înpăcat
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
noi cei de acum, pentru cei ce de-abea acum pătrund În lume și n-am uitat să turnăm primul strop de vin pe dala rece, pentru cei ce au fost, s-au străduit și au avut grijă să cultive minunata viță pentru ca nepoții și strănepoții lor să-i pomenească. Hai noroc și la mai mare!
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
o și mai bună Înțelegere a diferenței dintre sensul cuvintelor și cel al expresiilor, iată Încă două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele'ntr'o parte când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate Într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare marginală? Este clar că aici
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
feciorelnic dorește apropierea gurii sale de izvorul vieții spirituale. Izvorul este gura Mirelui. De aceasta dorește sufletul să-Și apropie buzele de gura Celui ce dă viața Și spune: să mă sărute cu sărutarea gurii Sale. Iar cel care răspândește vița către toți Și voiește ca toți să fie salvați, dorește ca nimeni dintre cei salvați să nu fie exclus de la participarea la această sărutare. Acela este Curățitorul (καθαρσιον) a toată întinăciunea”<footnote Ibidem, 777D; cf. Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
footnote Contre les heresies, 4.18.5, în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, p. 611, 613. footnote>. Sfântul Irineu extinde acest concept când se întoarce la el în Cartea a V-a. Destinul trupurilor noastre se aseamănă celui al tăierii viței de vie și al seminței de grâu, care, „putrezind” în pământ iarna, cresc în primăvară și devin vinul și pâinea care primesc Cuvântul lui Dumnezeu, devenind în final Euharistie. În mod similar, trupurile noastre, hrănite de Euharistie, sunt puse în
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
și care ne bântuie din ce în ce mai mult, de la generație la generație. Oare cum am fi putut rămâne indiferenți, mai ales horecenii, care trebuiau să fie prezenți de la mic la mare în sala de concert. Să-l asculți pe un horecean de viță veche, care este fiul lui Gheorghe Caulea, unul dintre soliștii de bază care a stat la începuturile corului „Dragoș Vodă” al Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, nu ni se pare un lucru lipsit de importanță. Societatea cea mai prestigioasă
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
rumeguș de santal și tămîie, peste domneasca vărsătură ca peste-o sfîntă cuminecătură. A doua zi, în zori, ca ologii, apucat de subsiori, am fost urcat în caleașcă lîngă înălțimea domnească și-am pornit spre "Heleșteu" urmați de fețe simandicoase, vițe domnești, în chervane, calești. Săltam pe hurducate șosele, înnegrite, putrezite, nesupuse și zvăpăiate, puse parcă pe-ncăerate, gata-gata să zburăm din caleașcă. (...) - De ce nu pardosiți ulițele cu piatră să vă fie Cetatea de Scaun curată? m-am pomenit că rostesc peste
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
zboară jos stăm în grădina din spate bem cafea lungă din căni înalte și ne strigăm unii altora cuceririle oprite la jumătate simulări reușite cu pământul scăpat de sub picioare e bine aici lumina cade în cercuri ovale peste transplanturi de viță de vie, roșii cu gust din copilărie � mândria noastră � și flori artificiale locale îți spun, aici nu se bea și nu se citește pe capete oricine poate avea un supersonic orange din care visele bufnesc cu zgomot pe asflatul strălucitor
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
eu m-am și gîndit: uite, domn"e, parcă îmi era mai la îndemînă cu Veronica, damă bună ea, cam enervantă, da buuuună, beton tipa, se culcase și cu Eminescu, și cu Caragiale, și cu... mă rog, nu-și uscase vița-n cîrpe, nu se jenase... îi plăcea un ofițer, pac cu ofițerul, că ce?... păi, chiar!... în definitiv, ce?... o viață are omul, nu?... deși făcusem mare tămbălău cîndva, cînd am corectat, înainte de "90, un articol despre dînsa... tot zbieram
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
din preajma și din afara acestora. Asimetria eros-revoluție apăruse în treacăt în proza timpului, fiind sancționată uneori pentru stridența și naturalismul scenelor de amor combinat cu sloganul ideologic, din romanul politic permis scriitorilor după critica dejismului. Un exemplu ar fi Galeria cu viță sălbatică al lui C. }oiu. Dincoace de Cortina de fier a fidelității politice monopartidiste, femeile și bărbații se dădeau oricărui rest de infidelități, cu deosebire acelora sexuale, într-o întrecere tipică societății care se credea cea mai avansată. Scopul frecvent
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
unui scriitor urmărit programatic prin prisma relațiilor acestuia, biografice și literar-creatoare, cu urbea monografiată. Pușkin are o atitudine ambiguă față de Petru și de orașul său, explicabilă și explicată de Ion Ianoși prin biografia poetului (pe linie paternă, aparținând nobilimii de viță veche, pe linie maternă, celei create de reformator): "Astfel, biografic el moștenea, iar spiritual își asuma o atitudine duală față de Petru și reformele lui."( p.47) Gogol descrie un Petersburg sumbru, din care se evadează doar în vis sau nebunie
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
mirosul strugurilor Luna plină văruiește-n albastru Pereții de lut Și se aude vesela discotecă Voi învăța să tai via Și să strivesc sub tălpi potcoavele omizilor Mă va consola de singurătate Culoarea roșie a feciorașului Voi cerceta frunza de viță Năpădită de vene bășici cu sîngele negru Și cîrpa căzută a celei mai albe Flori de mătasă Furculița strîmbă a petalelor știrbe Voi analiza curbele enormilor Pepeni albi țuguiați Cățărați prin pomi și pe acoperișe Reîntoarcere la principii Faci numai
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
din timpul colectivizării - și aventurându-mă prin labirintul de șosele prăfuite, prin sate de câmpie cu case prăpădite și biserici albe și ogrăzi sărace, pustiite de secetă sau ploi insațiabile, intrând apoi în peisaj de dealuri acoperite cu culturi de viță și ajungând în fine la locul (Răzvad, sau Ceptura sau alte localități uitate) unde făceau elevii practică de toamnă - șoferul frâna mașina „de teren” în fața sediului Gospodăriei, pe vremuri conacul vreunui moșier care fugise de mânia proletară sau putrezea în
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
debutul editorial cu Moartea în pădure ( 1965) trece aproape neobservat, narațiunile publicate doi ani mai tîrziu în Duminica muților "fac mîna romancierului. Consacrarea definitivă ca prozator ( publicistul avea, deja, o notorietate confortabilă) vine după aproape un deceniu, cînd Galeria cu viță sălbatică ( 1976) își impune instantaneu, fără "razne și prisosuri, realismul ei politic și social pilon de rezistență bine cămășuit filosofic. De aceea, poate, cititorul prevenit ( cultivat) ori criticul avizat ( profund) nu se arată captivați doar de iradiantele aspecte politice, istorice
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
mă întâlnesc cu mirele meu la Ceas la Universitate încep să cred că traversez brațul Chilia într-o lotcă ce mi se lipește de coapse ca un voal de ulm orele alunecă pe fundul deltei împleticindu-se cum cârceii de viță de-a lungul pașilor noștri ce coboară spre miezul nifesima atingem cu piepturile spongioase liniile de metrou apoi mușcăm fiecare din inima celuilalt bucăți groase de plaur parcurgând restul drumului călare pe coama unui pelican cuvintele ne îndepărtează de zgomotul
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
ne aflăm limitele în această rătăcire primejdioasă". Aluzii la istoria recentă ni se pare a desluși în Dionisiaca, povestire scrisă în august 1944. Este construită pe una din versiunile mitului dionisiac, și anume pe aceea care-l înfățișează pe zeul viței de vie, al beției și petrecerilor ca pe un misionar al propriului cult, propagator ofensiv și agresiv al "misterelor", o nouă religie. Însoțit de cortegiul de bacante și de o gloată mereu sporită de adepți ai "noului Dumnezeu", invadează Teba
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
Simona Tache Asociația Studenților Economiști din România - ASER organizează marți, 15 decembrie 2009, începând cu orele 19.00, în Club Fabrica (str. 11 iunie, nr.50), un concert caritabil Vița de Vie și Pistol cu capse. Banii adunați din vânzarea biletelor se vor îndrepta către copiii bolnavi de cancer sau leucemie din spitalul Budimex. Intrarea la concert este 22 RON.
Concert caritabil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21312_a_22637]