165 matches
-
-o afară de la telefoane unde lucra, aparatul de radio deschis pe România Muzical, se transmite Simfonia fantastică, de Berlioz, aude până și muzica prin vițele acelea prelinse din degete, e tocmai partea finală, „Visul unei nopți de Sabat“, o încolăcesc vițele și pe bătrână, ea țipă speriată, „vai de madam Mavrodini, săraca“, gândește îngrozită, simțind cum bătrâna horcăie în strânsoarea degetelor, „ce-i cu mine, doamne, ce mă pui să fac“, întoarce cu vițele ei câteva file de album, poze cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta] în care a fost vițelul, se topește din picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd pe o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd pe o cărare lungă e semn că ori vei face o călătorie mare, ori vei muri. Vamă La mort se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căi de remediere: 1. Distrugerea insectei cu diferite substanțe (injecții cu sulfură de carbon, naftalină), inundații, șanturi despărțitoare între viile afectate și cele neafectate umplute cu produse petroliere), însă fără eficiență. 2. Obținerea de hibrizi între soiurile nobile europene și vițele sălbatice americane care erau rezistente la filoxeră (Isabelle, Noah, Othello). Avantaje: hibrizii se înmulțeau ușor prin butași, erau rezistenți la toate bolile și puteau fi plantați oriunde, inclusiv la șes. Dezavantaje: vinurile aveau o tărie alcoolică foarte slabă; nu se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1880). Avantaje: salvarea unor podgorii, producerea unor vinuri nobile cu disponibilități pentru export. Dezavantaje: tehnologie laborioasă, vițele altoite costă mai mult; de la început s-au dovedit a fi sensibile la boli, cea mai mare problemă fiind mana care a atacat vițele nobile. Foarte greu a fost combătută prin tratamente cu zeamă bordoleză, sulfat de cupru cu var (piatra vânătă). Portaltoii nu aveau condiții bune pe terenurile tradiționale calcaroase, pietroase. Problema secundară: s-au importat sute de soiuri într-un mozaic neproductiv
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
otrăvită a cuvântului s-a consumat și că neînțelegerile nu sunt numai ale lor... Dar deodată pălălaia reizbucnea fără legătură, proaspătă, ca din senin, din amintire... Cum, mă, să-i spui tu ăluia că nu i-am dat fii-mi vițeaua pe care a crescut-o ea de mică trei ani de zile, și că i-am vîndut-o și am băut banii? Ai fost tu, mă, la nunta ei să vezi?... N-am fost că nu m-ai chemat... Cum să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ai carierei mele artistice. Mă fascinase dintr-o singură privire... Arma secretă...? Ochii negri, cei mai negri pe care i-am văzut vreodată, mari, vioi și inteligenți.... Păr ondulat curgậnd rebel peste gulerul cămășii impecabil de albe, contrastậnd izbitor cu vițele negre, nas fin, cật se poate de fin, buze senzuale, dinți mici și strălucitori ca diamantul. Frunte înaltă, plină de gậnduri, înalt visătorul critic literarșef de cenaclu ,purtậnd numele idolului vieții sale, “M.Eminescu”, era hipnotizat de creația marelui artist
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
pierde; Mișcând florile ei albe - flamuri cu-nfloriții creți - Și în muri de frunzi lucinde, și în scări de flori pendente Și în poduri legănate de zefire somnolente - Dintr-un arbore într-altul edera trece măreț. Spânzură din ramuri nalte vițele cele de vie, Struguri vineți și cu brumă, poamă albă aurie, Și albine roitoare luminoasă miere sug; Caii lunei albi ca neaua storc cu gura must din struguri Și la vinul ce-i îmbată pasc mirositorii ruguri Și în sara
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
marmură, aibi milă de sufletul meu trist! {EminescuOpIV 433} Dar te cobori, divino, pătrunsă de-al meu glas, Mai mândră, tot mai mândră la fiecare pas... Visez, ori e aievea? Tu ești în adevăr? Tu treci cu mâna albă prin vițele de păr? Dacă visez, mă ține în vis, privindu-mi drept... O marmură, aibi milă să nu mă mai deștept! {EminescuOpIV 434} RENUNȚARE Aș vrea să am pământul și marea-n jumătate, De mine să asculte corăbii și armate, De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dânsa. Nu m-am apropiat bine de ele și când m-au zărit s-au ridicat în picioare și au început să ragă la mine, ca și cum s-ar fi bucurat de regăsire. Doar le știam și mă știau de mici vițele. Mă îndrăgeau și arătau așa ca și cum și-ar fi cerut iertare de necazul ce mi l-au pricinuit. Numai că nu puteau vorbi, dar din felul cum mă înconjurau și cum fremătau, nici nu mai aveau nevoie de cuvinte! Cum
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar, lat. agnellus > miel, lat. annotinus > noaten „(oaie) de peste un an“, lat. aries > (reg.) arete „berbec de prăsilă“, lat. catellus > cățel, lat. equa > iapă, lat. haedus > ied, lat. *iunicia > junice, junincă „vițea, vacă tânără“, lat. iuvencus > junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani), nepus la jug“, lat. pecuina > păcuină „oaie de lapte“, lat. scrofa > scroafă, lat. vervex > berbece, lat. vitellus > vițel. Lat. ovis > oaie s-a transmis numai românei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
o fântână cu apă ca gheața, din care beam la Întoarcere; se părăsea periferia orașului, luându-se pe o scurtătură numită „printre vii“. Ce Însemna acest lucru? Se mergea efectiv printre vii, era luna august și ne uitam fascinați la vițele Încărcate, ai căror ciorchini se umflau de must, cocându-se sub căldura toropitoare, În timp ce nările ni se Înfoiau vibrând de acel parfum afrodisiac al strugurilor dați În pârg. Ne lăsa gura apă, dar nu Îndrăznea nici unul să treacă gardul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un minestrón și după iel ne-am degresat pă d-a-ntregu c-o ciorbă; bașca, cu Barbera ne-a venit orezu a la Valenciana, care l-am așezat pă juma c-un Muscat și-așa ne-am pus să dăm gata vițeaua Împănată, da nainte am căzut În ispita la niște cheftele și ghiftuiala s-a sfârșit cu clătite, fructe pă juma verzi, mă-nțelegi, o brânză ca năsipu și alta băloasă, ș-un cafetoi-espres cu spume, că te Îmboldea mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
suge chestia tatălui beat, urmează Bernard, care vrea să poarte scutece, Neil e-nnebunit să lingă pantofi de damă, Hank, Melvin și Fitz vor ca femeile să facă pipi și căcălică pe ei, Buck face sex cu vacile bătrîne pentru că vițelele nu stau locului, Paul nenorocește o leoaică, fanteziile lui Jason se petrec pe o altă planetă, la bordul unui minunat crucișător, că eu și voi, sfioși cititori, sîntem invidioși pe sîni și vagin, deoarece de-aveam sîni aveam acum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Soarele e neînsurat, este povestea unui băiat care pleacă În lume după moartea părinților. Viața sa decurge conform principiului: Norocul Îi juca, dacă el n-a știut cum să-l capete! Capătă o slujbă pentru care cere ca plată o vițea; vițeaua s-a făcut grasă și frumoasă, dar, după un an, o mănâncă lupul. Se tocmește pentru un alt an, pe 25 de prăjini de grâu; vine un nor de piatră și-l strică. Al treilea an, slujește pentru un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
e neînsurat, este povestea unui băiat care pleacă În lume după moartea părinților. Viața sa decurge conform principiului: Norocul Îi juca, dacă el n-a știut cum să-l capete! Capătă o slujbă pentru care cere ca plată o vițea; vițeaua s-a făcut grasă și frumoasă, dar, după un an, o mănâncă lupul. Se tocmește pentru un alt an, pe 25 de prăjini de grâu; vine un nor de piatră și-l strică. Al treilea an, slujește pentru un mânz
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă În locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul Îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele Îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va urmări ca altoaiele să provină de la plante sănătoase, iar portaltoii să fie sănătoși. În timpul controalelor fitosanitare efectuate în timpul perioadei de vegetație, se vor îndepărta vițele cu simptome de viroze. Dezinfecția butaților și a instrumentelor de altoit. După altoire, butații se vor scufunda 10 minute într-o soluție de Captan 0,2 % sau sulfat de cupru 1 %, pentru evitarea infecțiilor cu Agrobacterium. Lucrările solului contribuie la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va urmări ca altoaiele să provină de la plante sănătoase, iar portaltoii să fie sănătoși. În timpul controalelor fitosanitare efectuate în timpul perioadei de vegetație, se vor îndepărta vițele cu simptome de viroze. Dezinfecția butaților și a instrumentelor de altoit. După altoire, butații se vor scufunda 10 minute într-o soluție de Captan 0,2 % sau sulfat de cupru 1 %, pentru evitarea infecțiilor cu Agrobacterium. Lucrările solului contribuie la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma, cherestea, chesea, chiftea, cișmea, ciulama, dandana
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
rigizi, aspri cu vârfuri recurbate sau fini, catifelați. La majoritatea soiurilor de viță de vie sunt dominanți perii lungi, acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poate fi erectă (Rkațiteli, Columna), semierectă (la majoritatea soiurilor), orizontală (Pinot noir), semicaducă sau caducă (portaltoiul 3309 C). gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera se întâlnesc ramificații secundare (copili). Alte caractere morfologice ale lăstarului care constituie elemente de descriere ale soiurilor de viță de vie se referă la culoarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
neînsurat [Niculiță-Voronca, II], este povestea unui băiat care pleacă în lume după moartea părinților. Viața sa decurge conform principiului: "Norocul îi juca, dacă el n-a știut cum să-l capete!" Capătă o slujbă pentru care cere ca plată o vițea; vițeaua s-a făcut grasă și frumoasă, dar, după un an, o mănâncă lupul. Se tocmește pentru un alt an, pe 25 de prăjini de grâu; vine un nor de piatră și-l strică. Al treilea an, slujește pentru un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]