902 matches
-
cu brava lume în care ne e dat să trăim. Deși numele lui Joyce e legat de experimentalism, de explorarea tehnicilor monologului interior și ale fluxului conștiinței, Oamenii din Dublin e o scriere care nu depășește cu mult granițele realismului victorian. Punerea accentului pe analiza psihologică și poeticitate indică, totuși, existența intențiilor reformatoare. Finalul cărții - respectiv al ultimei secvențe a volumului, povestirea Cei morți - sugerează pătrunderea într-un mediu al visării și neantului, descriind scufundarea întregii Irlande sub zăpadă, deși în
Joyce și alți clasici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4485_a_5810]
-
calități, nu este neapărat egocentrism, ci renunțare dureroasă. Privirea în oglindă este o privire oarbă, nu există imaginea ochiului spre exterior, ci imaginea de pe retina sufletului, ce pare a rămâne o realitate singulară. În stilul apăsător de viață al Angliei victoriene se țese, mai cu seama pentru femeie, care nu are accesul la funcții publice, o existență închisă, mediocră, cenușie și exasperantă. Condiția nu este prea depărtată de orașele mărunte de provincie, unde același sens moral insalubru al mărginirii, al vidului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
obișnuiți. Da, avem ceva în plus... Sau în minus. Sau... Te aud în gând. Știu. Îmi imaginez... te simt, uneori. Îți simt gândurile. Știu. Mi-e foarte dor de noi. 36. Taming Miss Havisham Bluză opacă, de dantelă măruntă, guler victorian și camee. Coc romantic până la clișeu. Pomeți înalți. Ochi afundați în orbite, dar prelungi, jumătăți de pară, galbeni, ca de pisică, ireali. Degete interminabile, ca niște lujeri fixați în încheieturi nervoase. Avea o tandrețe grăbită, parcă temătoare, un pic nefeminină
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mai puternic. Mâna cu degete prelungi a balansat lingurița pe marginea ceșcuței, scuturând o picătură călâie de ceai, după care a planat deasupra mesei, după două cubulețe de zahăr. Mi-o amintesc perfect, în poza aceea de pagină de jurnal victorian. Aproape neverosimilă. A fost ultima oară când am văzut-o. 45. aici Când Alexandre și Léa ajung la Sevilla, între ei nu mai e, de mult, de prea mult timp, nici un mister. Certuri pefect reme morabile au luat locul orelor
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
al XV-lea (n.tr.). * Ducele Burgundiei, rivalul regelui Franței, Ludovic al XI-lea (n.tr.). * La lucrările Congresului de la Viena 1814 -1815 (n.tr.). * Primul ministru conservator al Marii Britanii (n.tr.). * Prim-ministru și om de stat al Angliei victoriene (n.tr.). * Prim-ministru al Regatului Sardiniei sau Piermontului (n.tr.). * Contele Constantin Nigra, 1828 1907, diplomat piemontez (n.tr.). * Bătălie din anul 1866, în care Prusia a înfrânt Austria (n.tr.). * Austro-ungar, în 1867 (n.tr.). * Cancelar al Imperiului
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Angelo Mitchievici Tim Burton ne oferă o raritate pentru climatul euforic-languros tipic pentru mu-sical, un musical sulfuros, un musical gore în film. Realizat după cartea lui Hugh Wheeler și ea inspirată de piesa lui Chris-topher Bond valorificînd o "legendă urbană" victoriană, musical-ul rulase pe Broadway în regia lui Harold Prince cu muzica și lyricsurile lui Stephen Sondheim în 1979. Johnny Depp concurînd cu succes pe Ben Kingsley, titularul rolului din ecranizarea lui John Schlesinger din 1998, face o trecere melodioasă
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
soția a dispărut, iar fiica a fost adoptată chiar de cel care i-a distrus viața, fals tutore care o ține izolată intenționînd să se căsătorească cu ea. De ea se îndrăgostește tînărul marinar Anthony Hope, în timp ce, în dulcele stil victorian, fata așezată al fereastră brodează în ritmul unei chanson de toile. Sweeny zămislește planuri de răzbunare alături de doamna Lovett, proprietara unei mici patiserii în criză de mușterii, care-i dă tot concursul din dragoste pentru acest dezmoștenit al sorții. Iată
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
care-i dă tot concursul din dragoste pentru acest dezmoștenit al sorții. Iată suficient material pentru o melodramă, mai ales că loviturile de teatru se țin lanț în film, asigurînd suspansul de roman gotic cu încetineli ceasornicărești de calculată prețiozitate victoriană. Despicarea firului în patru nu are loc pentru că bărbierul trece la acțiune destul de repede și cu metodă făcîndu-i rost de clienți doamnei Lovett pe măsură ce-și "rade" propriii săi clienți, pe care macabra doamnă îi introduce ca umplutură în
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
trec ciolanele clienților. Istoria își pierde orice logică și alunecă într-un grotesc prins la rîndul său în vertijul morbid, pînă ce bărbierul se oprește la rîndul său ca o mașinărie stricată tot cu aportul unei lame de brici. Scenariul victorian cu orori gotice, cu atmosfera morbid-misterioasă din From Hell (Din Iad - Jack Spintecătorul, 1999) al lui Albert și Allen Hughes dobîndește ceva de "cadavru delicios" suprarealist, prin plăcerea hipnotică de a bulversa rațiunea prin exagerări, distorsionări și cruzime. Ineditul filmului
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
Codrin Liviu Cuțitaru Faptul că Robert Louis Stevenson, victorianul scoțian devenit emigrant american, a fost depășit în popularitate de propriul lui roman ("nuvelă", în unele accepții), The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde/Straniul caz al doctorului Jekyll și al domnului Hyde (reeditat, iată, la noi, din
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
numeroasle contrapuncte, unde se află rupturile de nivel și unde regizorul trece într-o altă dimensiune, cea a autenticei drame, - filmul a mai primit un "Glob de aur" pentru cea mai bună dramă. Acest prim decupaj al unei tardive societăți victoriene, ne aflăm în anii 30, dar pare că trăim un fin de siecle britanic, ne plasează într-unul din acele locuri în care timpul a stat, iar ieșirea din această beatifică letargie o provoacă o violență căreia îi cade victimă
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
o revoluție literară, "un monument poetic fără pereche, între grimasele, anecdotele, pornografiile meschine și sarcasmele jalnice, care în literatură deformează de veacuri gestul dumnezeiesc al iubirii". Inițial editat în Italia, introdus pe căi ilicite în Anglia puritană a rămășițelor perioadei victoriene, a apărut în Franța cu o prezentare a lui André Malraux, iar în traducere românească în 1932. (Opinia d-lui Valentin Chifor, potrivit căreia respectiva tălmăcire s-ar datora lui Zaharia Stancu, se cuvine amendată, deoarece prozatorul, care, e drept
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
care plutesc ca niște funigei, în timp ce fata este purtată în miraculosul oniric al cărții. În schimb, The Ballad of Mary Slade (Balada lui Mary Slade, UK, 2006) a lui Robin Fuller aduce în prim-plan un amestec indecis de dramă victoriană și romantism sumbru, morbid, precum cel din Wuthering Heights a lui Emily Brönte. Drama este transferată sau, mai precis, jucată de către insecte necrofage, chiar pe cadavrul unuia dintre actorii reali, și anume Mary Slade. Adulterul, crima, pasiunea adoptă acest limbaj
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
Codrin Liviu Cuțitaru Popularitatea imensă de care s-a bucurat victorianul Charles Dickens ca scriitor, atît în timpul vieții, cît și post mortem, a constituit mai curînd un obstacol în calea receptării sale critice de subtilitate. S-a cristalizat, în timp, stereotipul cultural că autorul lui David Copperfield nu depășește un anumit
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
îl consacrase deja pe scriitor în creațiile anterioare, precum Oliver Twist și Nicholas Nickleby. Un orfan, Phillip Pirrip (prescurtat "Pip"), e urmărit narativ - pe o traiectorie a formării excepționale - de la vîrsta de cinci ani (cînd trăiește la marginea sistemului social victorian) și pînă la maturitate (cînd îl vedem, în postură de gentleman londonez, apt să pornească și să controleze afaceri personale tocmai la periferiile imperiului britanic, în îndepărtata Indie). Patru "stadii", cum ar veni, prind contur în formarea lui Pip. Primul
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
aceste două meserii - singura fiind cea de sex - populația nu aplică aceleași „reguli” atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În România nu exista nici un precedent - până acum nu a fost judecat nici un caz de prostituție masculină heterosexuală. În literatura victoriană, chiar și În momentele sale de apogeu, prostituția masculină lipsește În mare parte până În anii 1880, iar atunci când apare este codată. Pe de altă parte, În literatura mai puțin accesibilă este mai comună și mai fățiș exprimată, așa cum se poate
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
simplu: rușinea de a exista și, consecință firească, de a vorbi despre sine. Jurnalul devine, astfel, un fel de confesiune à contre coeur, un instrument de anihilare a eului, nevoit să se exprime parcimonios și să se ascundă în falduri victoriene. Scrisul se transformă, prin urmare, într-un dificil exercițiu spiritual, vizând doar consemnarea evenimentului exterior, indiferent de relevanța sa, și înăbușirea completă a vocii interioare, care încetează, treptat, să-și mai ceară drepturile. Caietele cu pricina nu rețin nimic, nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
-se pe un scaun să aprindă lumânările. După ce a pâlpâit o clipă, flacăra lor s-a înălțat strălucind cu putere, iar simbolul încărcat de vreme și de ambiguitate s-a legănat ușor în curentul care se simțea mereu în preajma ferestrelor victoriene înalte care se închideau prost. — De ce „bineînțeles”? întrebă Alexander. În clipa aceea am auzit acorduri de pian. Rosemary începuse să cânte un colind. Era Cândva în orașul regelui David. Am tras adânc aer în piept și am plecat de lângă ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cei depășiți, cu mitralierele voastre, cu gazul toxic și trăncăneala despre patrie. Fără să-și dea seama, În timp ce parcurgea intervalul de la masă la masă, el Își atingea și Își strângea nodul - oricum prea strâns - de la cravată și pipăia acul ei victorian. Eu aparțin prezentului. Dar scufundat pe moment În visul lui grandilocvent, trecu cu vederea șirurile lungi de fețe de adolescenți răutăcioși, batjocura pe la spate, poreclele, caricaturile, bilețelele strecurate În cărțile de gramatică sau pe sub bănci, șoaptele omniprezente, imposibil de localizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mine, Își amintea Lauren. Nimic nu era cum trebuie, se Înfioră ea de neplăcere. Totul era o nebunie. Lauren alunecă languros din hamac și Începu să scotocească În geantă. După câteva secunde, scoase o superbă pereche de cercei din camee victoriană. Și i-a pus În ureche ca o expertă, spunând: — Îmi place la nebunie să port bijuterii pe plajă. Tinsley, nu crezi că astea sunt exact În stilul Talitha Getty 1? —Foarte Talitha. Îi ador stilul. Dacă vrei să mori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
unui dulap... Își umezește două degete în gură și le ține în sus. Vitrinele rococo, bibliotecile iacobine, comodele neogotice, sculptate și lăcuite, șifonierele în stil franțuzesc provincial se înghesuie în jurul nostru. Cabinetele de colecții edwardiene din lemn de nuc, oglinzile victoriene, etajerele neorenascentiste. Nuc și mahon, abanos și stejar. Picioare cu ornamente sferice, picioare în formă de clepsidră sau cu panouri tapisate. Nu se termină nici dincolo de punctul în care coridoarele cotesc. Șifoniere în stilul barocului târziu. Tot nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
se vedeau urme de mucegai. Podul Sinucigașilor, arcuindu-se deasupra capului său, ignora cerul și se agăța de pământul londonez în care era înfipt. Bull deslușea acoperișul în formă de piramidă al centrului medical ridicându-se din marea de terase victoriene care se deschidea în fața lui și sub el. 2 Primele impresii — ’ Neața, spuse Margoulies către Bull și recepționeră. — ’ Neața, veni răspunsul celor doi. Margoulies se oprise o clipă să vadă dacă nu cumva auziseră foșnetul micii lui ejaculări. Dar observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în pieptul delicat al lui Naomi. În cele două ore de pierdere a contactului - de rupere de Nava-Mamă - Alan intrase în zona crepusculară. Naomi plecase înaintea lui. O împinsese pe Cecile în cărucior pe strada curată, cu vile în stil victorian, în drum spre Ten O’Clock Club de la Centrul de Sănătate Grove. Fiecare casă avea propriul abțibild de campanie lipit pe fereastră, însă în acea dimineață Naomi nu le dăduse atenție. Probabil că în orice altă dimineață le-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
vorbească limpede și corect; grija lui nu părea deloc pedantă, ci avea chiar un anumit farmec. Stătea În picioare, cu o mînă rezemată ușor și afectuos pe umărul surorii sale, Încît păreau amîndoi desprinși dintr-o fotografie Înfățișînd o familie victoriană. — Omul acela era cumva un compatriot al dumneavoastră, domnule Rowe? Știți, În biroul acesta cei mai mulți sîntem străini. Chiar dacă sănătatea sau naționalitatea noastră ne Împiedică să luptăm alături de dumneavoastră, ne străduim să facem și noi cîte ceva, adăugă zîmbind, pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
celălalt, ai băgat de seamă. Mi se pare mie că ești urmărit... — Îl cunosc, zise Rowe. E un detectiv particular. L-am plătit să se țină după mine. — Pe Jupiter! exclamă tînărul Hilfe (pînă și exclamațiile lui erau din epoca victoriană). Văd că iei lucrurile În serios. Acum, fiindcă sîntem aliați, sper că nu ne-ascunzi ceva. — Am omis să vă spun un lucru, spuse Rowe șovăitor. — Așa? făcu Hilfe, apropiindu-se repede și așteptînd nerăbdător răspunsul, cu mîna sprijinită din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]