1,913 matches
-
și se înveseli ca și atunci cînd îl întîmpina copilul său cel mic. Crîngașu încercă să întindă mîna, dar mîna îi era parcă de plumb... Un suspin adînc, și vînătorul nu se mai trezi din somn." (Alexandru Cazaban, Vînătorul de vidre) întîmplarea se așază, prin culoarea ei fantastică, lîngă aceea relatată de Alexandre Dumas. în ambele cazuri, cum s-a putut vedea, animalul îl copleșește pe vînător prin dimensiuni și devine instrumentul unei justiții imanente, răscumpărînd victimele răpuse de el. Cea
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
film documentar științific, subtitrat în limba română Regia: Török Zoltán Imaginea: Török Zoltán, Mosonyi Szabolcs, Gortva Attila, Jan Henriksson Montajul: Hatgittai László Muzica: Kolja Erdmann Documentarul urmărește viața de zi cu zi a unei familii de vulturi-codalbi și aventurile unei vidre tinere, undeva în străfundul mlaștinilor Ungariei. Filmul reușește să redea cu ajutorul imaginilor fascinante și a poveștii captivante legăturile profunde între tradiție și peisajele, fauna și flora maghiare. Cu o întindere ce cuprinde toate cele patru anotimpuri și cu mai bine
Săptămâna Filmului Maghiar la MȚR. Vezi programul by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80780_a_82105]
-
de la începutul lunii decembrie și până la mijlocul lunii aprilie. Noutatea sezonului trecut a reprezentat-o amenajarea unei linii speciale, în care telecabinele și telescaunele sunt așezate pe același cablu, schiorii având posibilitatea să opteze în funcție de preferințe. MONICA D. MITROI La Vidra Situată în vecinătatea lacului de acumulare cu același nume de pe Lotru și înconjurată de bogate păduri de brad și molid (1400-1 450 m altitudine), stațiunea Vidra a intrat în acest an în circuitul stațiunilor permanente, fiind create condiții inclusiv pentru
Agenda2005-51-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284530_a_285859]
-
pe același cablu, schiorii având posibilitatea să opteze în funcție de preferințe. MONICA D. MITROI La Vidra Situată în vecinătatea lacului de acumulare cu același nume de pe Lotru și înconjurată de bogate păduri de brad și molid (1400-1 450 m altitudine), stațiunea Vidra a intrat în acest an în circuitul stațiunilor permanente, fiind create condiții inclusiv pentru practicarea sporturilor de iarnă. Reamintim că vilele și hotelurile au fost inițial destinate cazării constructorilor Hidrocentralei de pe Lotru, iar la finalizarea lucrărilor au fost preluate de
Agenda2005-51-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284530_a_285859]
-
Hunedoara, Caraș-Severin și, parțial, Mehedinți) traficul se derulează în condiții de iarnă. Pe anumite tronsoane, iar pe unele drumuri pe întreg traseul, carosabilul este acoperit cu zăpadă (1-5 cm grosime): pe DN 57B Anina - Oravița, DN 7A Petroșani - Obârșia Lotrului - Vidra, DN 66A Iscroni - Câmpu lui Neag, DN67D Herculane - Valea Cernei, DN74 Brad - Buceș-Vulcan etc. ( O. N.) Orar Regionala de Transport Feroviar de Călători ne-a comunicat că în zilele de 26 decembrie 2005 și 2 ianuarie 2006 agenția de voiaj
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
se va desfășura în stațiunea Voineasa-Vidra. Prețul unui sejur complet este de 85 lei/persoană și include cazarea la hotel Lotru (două stele), masa (mic dejun, prânz și cină) la restaurantul din incintă, precum și transportul cu autocarul din Râmnicu Vâlcea - Vidra - Voineasa și retur. Informații suplimentare se pot obține la telefon: 0250-735 270. ( M. D. M.)
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
Carosabilul era, în general, uscat, cu excepția unor sectoare umede și/sau acoperite cu zăpadă pe traseele de deal și de munte. Astfel, pe DN7A, între Petroșani și Obârșia Lotrului, stratul de zăpadă măsura 2 cm, iar între Obârșia Lotrului și Vidra - 5-6 cm; pe DN67D Băile Herculane-Valea Cernei carosabilul era pe alocuri umed, iar de la Valea Cernei la Stănești existau porțiuni acoperite de zăpadă (1-2 cm). Reamintim, în context, că pe DN7, Sibiu-Rm. Vâlcea, km 238+300, în perimetrul localității Câinenii
Agenda2006-08-06-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284776_a_286105]
-
se derula în condiții de iarnă. Pe următoarele tronsoane carosabilul era acoperit cu un strat de zăpadă gros de 2-6 cm; DN 67D Valea Cernei - Obârșia Cloșani, DN 66A Valea de Brazi - Câmpu lui Neag; DN 7A Petroșani - Obârșia Lotrului - Vidra etc. ( O. N.) Hramuri La sărbătoarea Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie) au loc hramuri ale bisericilor ortodoxe române din localitățile Pădureni, Bencecu de Sus, Gottlob (județul Timiș) și, respectiv, din Valea Bistra (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Bani la bugetul statului
Agenda2006-01-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284602_a_285931]
-
când cerul este senin, se văd „focurile haiducilor”, locurile unde aceștia și-au îngropat comorile. Drumeții amatori de ascensiuni pot să se încumete la Peștera Laptelui, la circa 8 kilometri de Ciunget. Un alt traseu spectaculos este cel dintre Barajul Vidra și Voineasa, în această zonă Lotrul formând cataracte deosebite. Totodată, amatorii de aventuri se pot încumeta pe traseul ce duce la cabana Petrimanu, drumul fiind presărat cu perdele de apă ce cad de pe înălțimi, botezate sugestiv de localnici- Spânzurata și
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
ajuns pentru scurtă vreme pe tronul Moldovei (1595), obsedat de originea sa, pe care o rostește și în agonie, dar mînat de mari ambiții, încheiate fatal. Drama lui Hasdeu îi purta inițial (1867) numele, ca apoi să devină Răzvan și Vidra. Cu această excepție, țiganii apar mai ales în posturi de personaje marginale, personal casnic în slujbă la boieri, țigăncile fiind mai ales bucătărese și uneori amante ocazionale ale stăpînilor. Bărbații sînt utilizați ca fierari sau mai des lăutari. La Medelenii
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
malul înalt și se arunca în apele reci, limpezi și sifonate ce-i lăsau bășicuțe mici pe piele, ca o spuză de diamante, cuibarul soarelui deasupra și-un cuibar de foc țâșnit din adâncuri. Adâncurile spre care cobora ca o vidră cu capu-n jos să muște din șuvoiul de gheață și să urce la suprafață să respire sub ochii frumoși ai cerbului. Acasă venea numai când n-o găsea în pădure și-avea poftă s-o adulmece de-aproape sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu aroma amară întinsă până pe malul scăldătoarei ei și-a lui Tudor celălalt, calul huțul care-o purta kilometri întregi prin pădure. Calul se numea tot Tudor. Tudor stejarul. Tudor piatra din fața ușii, Tudor viezurele, Tudor coțofana ce vorbea cu vidra în lumina lunii, când luneca în apele boreale, să-și facă baia de la miezul nopții. Chiar și pe cățeaua ciobănească, neînfricata hăituitoare a lupilor, care-o păzea de-aproape și de la distanță, umplând pădurea cu glasul ei dârz și poruncitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
veterani veghind pădurea din aceeași poiană unde-și răcorea și-și umplea ea zilnic trupul cu vitalitate. Mândră că-n poiana aceea se petreceau toate minunile: nu numai boncăluitul prietenului bătrân, dar și nunta cailor, a iepurilor, veverițelor și-a vidrelor care se iubeau în apă. Până și lupii, cu îngăduința Tudorei, veneau aici să se-mperecheze. În cuprinsul acestei vieți ce-o împresura și cânta în ea ca o muzică, Cerboaica se-mpăcase și cu gândul că unde-i Tudor sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
scop industrial (energetic), pentru regularizarea debitelor, pentru irigații și pentru alimentarea populației cu apă, însă au devenit, în majoritatea cazurilor, obiective turistice polarizatoare. Cele mai cunoscute lacuri, amenajate turistic sunt: Izvorul Muntelui și Poiana Uzului în Carpații Orientali; Vidraru și Vidra în Carpații Meridionali; Secu și Văliug în Munții Banatului; Beliș-Fântânele în Munții Apuseni. B) Lacurile balneare sunt apreciate, în principal, pentru apele lor sărate, iar uneori și pentru nămolul Lacul Zănoaga (M-ții Retezat) Lacul Vidraru Lacul Avram Iancu (Ocna
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în perioada contemporană, care au modificat pozitiv atractivitatea unor zone. De exemplu, Complexul hidrotehnic Porțile de Fier, cu un baraj de 440 m lungime și 55 m înălțime, cu centrală electrică și ecluze; amenajările hidrotehnice Izvorul Muntelui (Bistrița), Vidraru (Argeș), Vidra (Lotru) ș.a. (fig. 9). Podul construit de Anghel Saligny (Cernavodă) Canalul Dunăre - Marea Neagră 2. Podurile se impun prin lungime, înălțime și importanță în comunicație. Cele mai cunoscute sunt podurile de peste Dunăre: Podul de la Cernavodă (construit de Anghel Saligny), dublat în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
puțin lui Alecsandri (e sectorul lui cel mai slab)"; "Dramele lui Bolintineanu sînt nule și bizare, a spus rituos Călinescu. (...) și totuși, dacă raportăm piesele lui Bolintineanu la puzderia de drame în proză și în versuri scrise înainte de Răzvan și Vidra a lui Hasdeu, nu putem să nu le recunoaștem superioritatea". E ca și cum un moștenitor convins de meritele sale personale ar refuza cu dignitate să primească bunuri de care consideră că n-are neapărată nevoie ori care i-ar impieta independența
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
limba țigănească), care nu se găsește la popoarele din jur și pare a fi fost purtat (probabil ca supranume) doar de Ștefan Răzvan, cel care ajunge pentru cîteva luni pe tronul Moldovei. Fără celebra dramă a lui Hasdeu, Răzvan și Vidra, numele nu s-ar fi răspîndit ca nume de botez cu conotații romantice. De asemenea, pare foarte posibil ca răspîndirea în mediul citadin, educat, a formei hipocoristice Oana a numelui feminin Ioana să datoreze mult piesei lui Delavrancea, Apus de
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
de mijloc" mai puternică, întotdeauna, decît extremele, le înrolează, din secolul XIX pînă către primul război, pe aproape toate aparițiile feminine din proza și teatrul nostru: cucoane și cuconițe, urzind intrigi și visînd măriri (e, firește, o diferență între obiectivele Vidrei, ale Chiriței, ale Acriviței și ale nevestei lui Stan Pățitul, dar între ele, totuși, nu se cască falii largi), dîndu-le copiilor, în genere, o proastă educație - n-avem cultul mamei, ci al "mamiței", dar avînd, fie și deformată, intuiția progresului. Unei
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
la Crevedia pentru ouă; la shopuri pentru cafea Alvorada și ciocolată Toblerone; la magazinul Victoria pentru chiloți tetra și cisme de cauciuc; la Menaj pentru Dero și cablu coaxial; la Farmacia 1 pentru vată și medicamente de import; la magazinul Vidra, cu sediul la Orăștie, pentru cojoace Alendelon; la Cugir, pentru mașini automate de spălat; la Carne, pentru carne”...(mă-ndoiesc că un student de-al meu ar pricepe această frază: și totuși, ea cuprinde o Întreagă epocă nenorocită!). În continuarea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
prin misterul originii egiptene sau contrastul lumină-întuneric, înrudit cu alb-negrul simbolic al "dalbei țigănii"). Despre alte înfățișări în literatura română și în literatura de limbă germană din România scrie Raluca Rădulescu, zăbovind asupra înțelepciunii eroului lui Hasdeu (în Răzvan și Vidra), asupra descrierii modului de viață țigănesc în Șatra de Zaharia Stancu, sau asupra fantasticului exotic din La țigănci de Mircea Eliade. Deosebit de interesantă mi s-a părut concluzia acestei ultime referiri: la Eliade, portretul colectiv primește o aură care ar
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
original fiind un fel de anticameră a infernului, unde nimeni nu intra de două ori. Iar cine intra, măcar o dată, pe acea ușă pecetluită cu cele șapte peceți ale tainei, se cerea să aibă șiretenia vulpii, sprinteneala pisicii și inima vidrei. Surse franceze susțineau că manuscrisul ar fi fost adus din Alsacia (ori Nisa) de către o femeie de la iubitul ei care dormea somnul justițiarului, nebănuind că tainicul său vis despre stăpânirea lumii va fi curând adus la cunoștința omenirii oarbe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
baton de salam rusesc și trei cutii de conserve, pe care le lăsă pe un colț al mesei, apoi se așeză pe scaun și își șterse cu batista fruntea transpirată; era obosit, fiindcă venise pe jos tocmai de la gara din Vidra. Stelian mai lucră puțin la scriptele sale, ca să nu lase neterminat ce începuse, apoi le strânse de pe masă și le vârî cu grijă într-un dosar. Mă ocup de contabilitate, nu de politică, îi lămuri el îngăduitor ginerelui său. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu era nici o îndoială în privința aceasta, apoi preferă să schimbe subiectul de discuție, mărturisindu-i tatălui său că se cam săturase cu viața de la Brănești și că ar fi vrut să se transfere cu serviciul mai aproape de casă, la raionul Vidra. Stelian îi răspunse că și el se gândise la asta după moartea Elvirei, dar că hotărârea îi aparținea lui și Marianei. Fiindcă trebuie să ții cont că Mariana o are pe mătușa ei de la Pasărea și poate că nu vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]