1,834 matches
-
lui Samuel Pepys (citat: "M-am întors acasă și mi-am găsit soția pieptănată ca o fată și era tare drăgălașă".) are pe el o multitudine de rotocoale întretăiate ce-mi apropie volumul, mi-l unge pe inimă. Bănuiai că viețuiește "fresia Mozart". Florile-i sînt de o culoare albastru-deschis. Dar "dalia Ravel"? E roșie și-i înaltă de 130 cm. Cam cît un copil! Ambele, desigur, mari melomane! Le place să asculte, mai cu seamă, plăci de patefon "Columbia", de-
Vechi cotidian de gingasie (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14746_a_16071]
-
scapă faptul că presa constituia deja, pentru amândoi protagoniștii comentați, o demonstrație de forță (p. 10), o a patra putere în stat. Rivali și afini, Nichifor Crainic și Nae Ionescu aveau în comun nemulțumirea profundă față de realitatea socială în mijlocul căreia viețuiau, pe care o doreau fondată pe cu totul alte principii. Conținutul "reformist" al gândirii lor este analizat în cele două secțiuni ale volumului: Între o tradiție supralicitată și o modernitate diortosită și Filosofia statului, titluri de o importantă semnificație, revelând
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Nocturnă pentru Simina și Andrei Sunt atât de plin de mine încât noaptea la fiecare tresărire a gambelor mă revărs puțin câte puțin în afara marginilor acestui trup catifelat dar puternic în care cu puține sforțări un altul ar mai putea viețui o vreme nici rugăciunea nici chiar lumina fanată pe care inima mea o răspândește în jur nu mai străpung acest zid dureros această răsfrângere a tăcerii înăuntrul tăcerii sunt atât de puternic de plin de mine încât debordez și iată
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
Liliana Ursu între rouă și flacără Suișul lacrimei spre ceruri aprinde și inima din carne și roua pămîntească - înviere. Printre zgomote ca printre buruieni înaintez la răsărit. Pînă dau de începutul din iarba senină. Cînd ceara și rugăciunea laolaltă viețuiesc una scăzînd cealaltă înălțîndu-se - lumină și hrană. Bucuria învierii Bruma se așază altfel Pe urzici Și altfel pe crini. în ceai am pus Pe lîngă flori de tei Și cîteva măceșe Din via bunicilor de pe deal. Și în ger, Sub
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
nici un compromis - nu doar cu ideologia omniprezentă, ci chiar cu orice altă tendință literară a vremii. O tăioasă autonomie i s-a impus de la începuturi, căreia i-a rămas necontenit credincios. Dar cum s-a putut așa ceva? Pe ce lume viețuia extraordinarul poet? Aidoma marilor voyants la care visa Rimbaud, Mazilescu avea ochii morți pentru lumea înconjurătoare (oricare ar fi fost ea, și cu atât mai mult pentru cea în care-i fusese dat să ființeze). Firește, el a plătit aceasta
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
Au pus la cale moartea Coloniei Străini veniți la noi pe neștiute -Născuți din conspirație și crimă- Adepții teoriei “revolute” Vor Bucureștiul altă Hiroșimă S-au instalat cu scuturi și cu tancuri Să otrăvească apa și poporul Au ignorant că viețuim prin veacuri Și stăpânim și marea, și izvorul Puterilor bogate și vorace Ce-au strâns averi prin jafuri și sclavie Popor Român, le spune că vrem PACE Și RE-NTREGIREA pentru veșnicie * Cei ce ne-au vrut colonie Să-și ia
ZBORURI UCIGAŞE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380616_a_381945]
-
păcătoșilor Aparține trecutului strălucirea, Azi trăiești cu mila ignoranților. Ei nu știu să spună mulțumesc, Ei valoarea o lovesc, o violează Ei răutăților le dau dreptate, Ei dreptatea n-o cunosc, O zidesc... Sub mila ignoranților suferim, Fiindcă trebuie să viețuim Minciuna trebuie s-o răbdăm, Închidem ochii în tăcere, Greșelile mereu le iertăm, Din scorbura lor încă nu ieșim, Atâta mai știu...! CONTRAST O despărțire într-un colț Lacrimi și țipete Cineva urăște pe cineva Acolo întind mână câțiva orfani
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mirela-Ioana BORCHIN, Eugen Dorcescu și poetica avatarurilor. LUPUL Aparent, Eugen Dorcescu semnează o poezie încărcată de tristețe, pesimistă, înnegurată. Ar fi imposibil altfel, pentru un creator lucid, care viețuiește în Samsara, unde suferința este omniprezentă, iar cauzele ei sunt infinite. Totuși, în acest cadru existențial și cultural, eul liric, care corespunde unui inițiat în cunoașterea spirituală, găsește nu doar soluții, ci și resurse fizice, intelectuale și sufletești, pentru a
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
mulțumesc,în clipele mai grele, Tu mă iubești,chiar și atunci,când Îți greșesc, Ajută Doamne,neputinței mele! Eu Te ridic,de câte ori tu cazi Ne spune Domnul Slavă,cu iubire, Și început bun ,vrea să punem chiar de azi, Să viețuim,strângând comori,spre mântuire! În tot ce fac,alături să îmi stai, Tu Domnul și Stăpânul vieții mele, Potrivnicului,Tu,să nu mă dai, Căci am trăit prins,de păcate grele. Tu ,Domnul ești și-apărătorul meu, Eu fără Tine
SFATURI,MÂNTUITOARE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380737_a_382066]
-
ești milostiv și bun! Eu nu sunt Doamne în stare, Nicicând,să Îți mulțumesc, Pentru ploaie,pentru soare, Pentru faptul că,trăiesc! Chipul Tău și-asemănarea, Să m-ajuți,să le păzesc, Numai Tu,îmi ești scăparea, Că-n păcate,viețuiesc! Vrednic,nu-s de-a Ta iubire, Drumu-mi e plin de păcat! Iar lumeasca fericire, De Tine m-a-ndepărtat! Nu Ți-am ascultat porunca, De-a iubi și a ierta, Veșnică îmi va fi munca, Fără,mare Mila Ta
AJUTOR DE LA DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380745_a_382074]
-
vrei moartea,ci mântuirea tuturor! Hrănește-mă,cu-a Ta dumnezeiască hrană , Trupul și sângele primind,ca pe-o cerească mană, Să-mi fie de folos,când voi pleca la Creator! Alungă de la mine,tot ce nu îmi folosește, Să viețuiesc curat și să-mplinesc doar voia Ta! Ajută-mă să îl iubesc pe cel ce mă urăște , Să fiu umilul rob,ce bucuros primește, Tot ce spre mântuire,Sfânta Ta pronie-mi va purta! Și picură-mi din Sfânta Ta
BINEVOIEȘTE DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380766_a_382095]
-
Au pus la cale moartea Coloniei Străini veniți la noi pe neștiute -Născuți din conspirație și crimă- Adepții teoriei “revolute” Vor Bucureștiul altă Hiroșimă S-au instalat cu scuturi și cu tancuri Să otrăvească apa și poporul Au ignorant că viețuim prin veacuri Și stăpânim și marea, și izvorul Puterilor bogate și vorace Ce-au strâns averi prin jafuri și sclavie Popor Român, le spune că vrem PACE Și RE-NTREGIREA pentru veșnicie Cei ce ne-au vrut colonie Să-și ia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
cerul capitalei României Diplomații perverse cu blazoaneAu pus la cale moartea ColonieiStrăini veniți la noi pe neștiute-Născuți din conspirație și crimă-Adepții teoriei “revolute” Vor Bucureștiul altă HiroșimăS-au instalat cu scuturi și cu tancuriSă otrăvească apa și poporulAu ignorant că viețuim prin veacuriși stăpânim și marea, și izvorul Puterilor bogate și voraceCe-au strâns averi prin jafuri și sclaviePopor Român, le spune că vrem PACEȘi RE-NTREGIREA pentru veșnicieCei ce ne-au vrut colonieSă-și ia și să-și ducă SCUTUL... XVI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
cele mai reci și mai calculate. Iubesc fiorii începuturilor de multe feluri pentru că au un anume farmec, pentru că sunt purtători de un aer primenitor, pentru că ne animă și ne farmecă. Imi plac începuturile fiindcă sunt incitante prin durata lor scurtă. Viețuind în bună vecinătate cu sfârșitul lor, abia au timp să ne lase să respirăm și să ne șoptească în trecăt că magia există. Aruncând o repede ochire asupra lungului șir de începuturi din viața noastră, care mai de care mai
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
din cei doi timpi al registrului moral din paradigmă, timpul negativ. Nu ajunge la înseninările bucolice, la înfrăgezirile amintirii, la diafanitățile franciscane ale autorului Cuvintelor potrivite, mereu dovedindu-se traumatizat, ultragiat, refuzat de universul în care ne e dat a viețui. E un mare producător al negației pe care o proiectează în ansamblu ca și în detalii, într-o antimetafizică absorbantă ce nu lasă nici un rest. Fantazarea cruntă, halucinația malignă, insanitatea asumată constituie reperele sale într-un proces care consumă realul
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Dezarmând-o astfel îndată, a făcut-o să se supună celor rele și să slujească acelora peste care primise cu dreptate puterea să împărățească, cu ceea ce singură fusese cinstită de mâna și de cuvântul lui Dumnezeu dintre toate cele ce viețuiesc în lumea supusă simțurilor și fusese făcută după chipul Ziditorului. Iar Dumnezeu îngăduie aceasta, ca văzând omul sfatul la care este îmbiat de cel rău (căci cu cât mai rău este șarpele decât omul!) să înțeleagă limpede că nu este
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ceea ce e vădit mai rău, și să păzească credința către Ziditor, împlinind porunca Lui. Și așa să se facă cu ușurință biruitor al celui ce a căzut de la adevărata viață și să primească cu dreptate nemurirea fericită, și să rămână viețuind după Dumnezeu în veci<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., pp. 447-448. footnote>. Dezbinătorul diavol își da toată silința să ne amăgească și să ne lipsească de ceea ce nădăjduiam, prin sfaturi zise bune și prin aprinderea poftei noastre după o îndumnezeire
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
trupului și moartea ci și cu afectele, simțurile omului și nu în ultimul rând cu apariția în om a durerii strâns legată de plăcere. Cultivarea istovitoare a pământului, profesiile, științele, artele frumoase, politica, toate activitățile și funcțiile prin care omul viețuiește în aceasta lume, reprezintă conținutul hainelor de piele. Omul fusese inițial creat pentru a duce o viață îngerească, iar prin cădere va duce una care îl apropie mai mult de animalitate. Trupul său dobândește o materialitate și o grosime și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
căci ea avându-și pricina în voia liberă, nu a primit-o nimeni în chip necesar, dar ni s-a transmis moartea, care e și necesară din pricina căderii, ea fiind înstrăinare de Dumnezeu. Căci murind primul om, nu mai puteam viețui nici noi în Dumnezeu<footnote Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia..., vol. I, p. 304. footnote>. Moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se simțirile înțelegătoare și nemuritoare ale acestuia, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nici nu pizmuiește, nici nu ține minte răul, nici, bătut fiind de maica sa, nu se depărtează de ea; și chiar de ar fi maica sa sărmană de tot, o cinstește ca pe o împărăteasă. Tot așa și cel ce viețuiește întru fapta cea bună, nimic nu cinstește mai mult decât pe maica sa, Biserica, lepădând dulceața care domnește peste cei mulți. De aceea Domnul îi și ia în brațe pe unii ca aceștia...<footnote Sf. Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea Sfintelor
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
să înțeleagă înțelepciunea bunicilor, ei mai trebuiau să și trăiască fericirea, nefericirea. Or, asta e cu totul altceva. Dacă ar trebui să trăim basmele, nu le-am mai citi și am fi, probabil, destul de nefericiți. Dar pentru că suntem siliți să viețuim în realitate, citim basme care ne fac un pic mai triști, un pic mai veseli și, poate, un pic mai fericiți.
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
lipsește elementul de legătură, cel care să ofere coerență gândirii noastre de acum mai bine de două decenii și să ne facă să înțelegem liniștea noastră cotidiană din epocă, acceptarea fără vreo tentație de problematizare a absurdului dens în care viețuiam. O pagină bună de literatură poate face uneori pentru cunoașterea specificului unei epoci mai mult decât studiile savante de istorie. S-a spus că piesele lui Shakespeare sunt cea mai bună cale de cunoaștere a specificului Angliei elisabetane, iar la
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
ce a durat 125 de milioane de ani, au trăit pe teritoriul României plante de tip tropical, rude cu sequoia și palmierul de azi, după cum atestă urmele descoperite la Hațeg, în zona Banatului și la Babadag; în acest teritoriu au viețuit reptile gigantice: Tiranosaurus Dacus, Orthomerus transylvanicus, Crocodilus velensis, reptile zburătoare ca Ornitodesmus. În ultima eră, nezozoic, urmele de rinoceri, cămile, tapiri, maimuțe etc. arată un climat cald, iar cele de mamut, Ursus spelaeus, de Cervus euryceros, ca și urmele lăsate
Agenda2003-35-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281413_a_282742]