12,368 matches
-
ca o rață, târând după ea doi copii, spre mecanicul care face semne de pe bordul mașinii lui, precis că este nevastă-sa. Pe Guriță nu-l așteaptă nimeni. El mai mult vine. Cu povestirile lui - cu realitatea lui atât de vie... Echipajul nou, în compania căruia voi călători până la Cluj. Căruia, echipa cea veche mă recomandă, - un om de vreo 40 de ani, îmbrăcat într-un halat gri de laborant, cu mutră de senator roman (mecanicul) și un fochist bătrân, strâmb
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
Explicând etimologia termenilor viticoli, filologul constata că "porțiunea cea mai esențială a terminologiei noastre vinicole este tot ce poate fi mai latin". Hasdeu compara terminologia viticolă cu cea agrară, și, considerând că traiul la munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii de tip istoric: "Cultura viței la români e fără asemănare mai veche decît plugăria"; în final, ajungea chiar la o formulare de sinteză, destul de amuzantă prin caracterul ei categoric și absolut: "românii au fost pururea (...) o națiune eminamente
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
unde ar fi fost totuși legat de latină); au mai existat și alte ipoteze; în ultima vreme, profesorul Gr. Brâncuș a susținut cu fermitate ideea unei origini traco-dace a cuvântului: această explicație se potrivește cu informațiile despre cultura viței de vie în Dacia, în epoca preromană. Strugure apare așadar în Dicționarul Academiei (DLR) ca provenind din traco-dacă, deși DEX-ul a păstrat, reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă și strugure a fost concurat de sinonime de origine latină: auă și poamă
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
de origine latină: auă și poamă. Auă provine din latinescul uva "strugure", e atestat în româna veche, dar a ieșit din circulație, mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova, unde se vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai vechi texte românești: în primul rînd pentru că sunt simboluri religioase prezente în Biblie - atît
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai vechi texte românești: în primul rînd pentru că sunt simboluri religioase prezente în Biblie - atît în Vechiul, cît și în Noul Testament - și în scrierile Bisericii; apar așadar în repetate rînduri și în primele
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Biblie - atît în Vechiul, cît și în Noul Testament - și în scrierile Bisericii; apar așadar în repetate rînduri și în primele noastre traduceri din Psalmi, în Codicele Voronețean, în tipăriturile lui Coresi. Dar și primele acte și documente le conțin, pentru că via și vinul, în ipostaze mai pămîntești, reprezentau bunuri de preț ale vieții cotidiene; astfel, într-un inventar redactat în română de la 1588 aflăm că Mănăstirea Galata avea 5 falce de vie, iar în pivnițe - 28 de buți de vin de la
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Dar și primele acte și documente le conțin, pentru că via și vinul, în ipostaze mai pămîntești, reprezentau bunuri de preț ale vieții cotidiene; astfel, într-un inventar redactat în română de la 1588 aflăm că Mănăstirea Galata avea 5 falce de vie, iar în pivnițe - 28 de buți de vin de la Cotnari. Interesante sunt și referirile la vie din primele noastre texte juridice: în Pravili se spune, de pildă, că "acela ce va tăia via roditoare (...) să-i taie mănule"; din fericire
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
reprezentau bunuri de preț ale vieții cotidiene; astfel, într-un inventar redactat în română de la 1588 aflăm că Mănăstirea Galata avea 5 falce de vie, iar în pivnițe - 28 de buți de vin de la Cotnari. Interesante sunt și referirile la vie din primele noastre texte juridice: în Pravili se spune, de pildă, că "acela ce va tăia via roditoare (...) să-i taie mănule"; din fericire, pe de altă parte, "ceia ce vor întra în vie (...) pentru șcaț să mănînce numai poame
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
că Mănăstirea Galata avea 5 falce de vie, iar în pivnițe - 28 de buți de vin de la Cotnari. Interesante sunt și referirile la vie din primele noastre texte juridice: în Pravili se spune, de pildă, că "acela ce va tăia via roditoare (...) să-i taie mănule"; din fericire, pe de altă parte, "ceia ce vor întra în vie (...) pentru șcaț să mănînce numai poame, să nu se certe". Bogăția și importanța terminologiei viticole la români poate fi ilustrată și prin mulțimea
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Cotnari. Interesante sunt și referirile la vie din primele noastre texte juridice: în Pravili se spune, de pildă, că "acela ce va tăia via roditoare (...) să-i taie mănule"; din fericire, pe de altă parte, "ceia ce vor întra în vie (...) pentru șcaț să mănînce numai poame, să nu se certe". Bogăția și importanța terminologiei viticole la români poate fi ilustrată și prin mulțimea denumirilor populare ale soiurilor de viță și de struguri. În dicționarul etnobotanic al lui Al. Borza, sînt
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
la rândul sau la reprezentarea în Italia a sistemului cameral românesc. CCIRO Italia este persoană juridică italiană, înregistrată în 21 iunie 2013, cu titulatura de „Cameră di Commercio e Industria della România în Italia”, cod fiscal 97763350580, cu sediul în Via Cola di Rienzo 212, Romă și constituită conform obiectivelor statutare ale Asociației Românilor din Italia din anul 2003. - CCIRO Italia va acționa în continuare pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre Italia și România și va încheia acorduri de colaborare cu instituții
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
s-o știu, Nu merg cum merg alți oameni, nu-mi pasă de-unde viu, Supus doar, ca nealții, la suferințe grele Unesc cu ele știrea nimicniciei mele. Sfânt n-am nimic, în bine nu cred și nici în rău. Via’a mea aceasta nici vreu și nici n-o vreu: A vieții osteneală o simt și n-o combat, Aș râde doar de-o viață, disprețuind-o toată, Muncind cu mii de chinuri suflarea ei spurcată, Muncind în mine însumi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
ora 19, o “Serata muzicală”, susținută de studenții și profesorii Facultății de Interpretare Muzicală din cadrul Universității de Arte “George Enescu”, programul fiind însoțit de o suită de proiecții vizuale. De la ora 17, în organizarea Muzeului Etnografic al Moldovei, la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău va avea loc, incepand cu ora 17, vernisajul expoziției de artă sacra “Penticostarul”, care va fi deschisă în perioada 16 mai 2009 - 16 iunie 2009. Nu în ultimul rând, Muzeul Științei și Tehnicii “Ștefan Procopiu”, în
"Noaptea Europeană a Muzeelor" la Iasi astazi [Corola-blog/BlogPost/94489_a_95781]
-
label au scos piese și renumiții artiști Patrick Chardronnet și Afrilounge. Cei care preferă diversitatea și sunt deschiși la lucruri noi sunt așteptați în club Hypnotic să îl asculte pe Alex Flitsch care este pentru prima dată prezent în Iași. VIA | Urban-Works
Alex Flitsch @ Club Hypnotic - Vineri, 26 Septembrie 2008 [Corola-blog/BlogPost/94595_a_95887]
-
Iași invită publicul, între orele 15.00 - 02.00, la Palatul Culturii, Muzeul Unirii (str. Lăpușneanu nr 14, Iași), Muzeul „Poni - Cernătescu” (str. Mihail Kogălniceanu nr. 7 B, Iași), Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” (str. Mihail Kogălniceanu nr. 11, Iași), Muzeul Viei și Vinului din Hârlău (str. Logofăt Tăutu nr. 7, Hârlău), precum și Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa (str. Unirii, nr. 34, Sat Ruginoasa, Comuna Ruginoasa). Programul acestei ediții al Nopții Muzeelor include următoarele manifestări cu intrare liberă: Citește tot... Tudor
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
label au scos piese și renumiții artiști Patrick Chardronnet și Afrilounge. Cei care preferă diversitatea și sunt deschiși la lucruri noi sunt așteptați în club Hypnotic să îl asculte pe Alex Flitsch care este pentru prima dată prezent în Iași. VIA | Urban-Works Club Hypnotic prezintă Summer end Party Bogdan Iasi4u.Ro on 24 Aug 2008 under Hypnotic, Uncategorized | 3 Comments Posted byon 24 Aug 2008 under Cluburi Club Hypnotic prezintă Summer end Party 5 septembrie - oră 18.00 - Iași - Complexul Golden
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94588_a_95880]
-
Hong Kong), Ministry of Sound, Pacha, Turnmills, The End (London), Ambasada Gavioli, (Slovenija), Hacienda, Gallery, Papaya (Croazia), Hollywood (Estonia), Nautilus(Latvia), Emerald (St Peterburg),Tank(Sidney), Utopia (Warsaw), Trilogy(Dubai), Moulin Rouge(Vienna), Seculo xix, Vogue,sabao roșa, Hit club, BBC, Via Rapidă (Portugal), Bliss (St Marteen), Bloomingdale, (Holland), Colosseum (Skopje) & în many others worldwide incl. Morocco, Polen, Georgia, Spain, France, Italy, Germany,UȘA, Greece,Croația,Australia,Asia,Albania,Kosovo,România Ukraine,Russia,Macedonia,Montenegro. CLUB HITS PRODUCTIONS ”-The light”(2002) -“Be
Jamie Lewis @ Queen's Club, 4 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/94649_a_95941]
-
zbura cu Tarom-ul de la Iași spre Milano, capitala modei și a designului, metropola Lombardiei fiind cunoscută pentru casele de modă, magazinele și lumea bună ce merge acolo pentru cumpărături în locații gen Galleria Vittorio Emanuele ÎI din Piazza Duomo de pe via Montenapoleone, care este considerată ca fiind cel mai vechi loc de shopping din lume. Citește tot... Zborul de la Iași spre Țel Aviv a fost inaugurat astăzi, urmează Munchen în 2015 În mod oficial cursa Iași - Țel Aviv a fost inaugurată
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94635_a_95927]
-
Biletele sunt deja disponibile la vânzare. Milano, principalul oraș din Italia de nord, este recunoscut că una din capitalele modei și design-ului, metropola Lombardiei fiind faimoasa prin casele de modă și cochetele ei magazine, cum ar fi cele de pe via Montenapoleone sau din renumită Galleria Vittorio Emanuele ÎI din Piazza Duomo (considerată a fi cel mai vechi shopping mall al lumii). Citește tot... Misiune a Statului Major al Forțelor Aeriene Române pe Aeroportul din Iași Aeronavă Hercules a ajuns astăzi
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94635_a_95927]
-
Băieți, The Mono Jacks ce vor cânta alături de prietenii Bergenbier. Datele evenimentelor: București în Piață Constituției (29-30 iunie), Ploiești (6-7 iulie), Iași (20-21 iulie), Craiova (3-4 august), Constantă (16-17 august). Programul artiștilor: 20 iulie: Partizan, Mărgineanu & Band, Cargo, Vită de Vie, 21 iulie: Nightlosers, Niate Băieți, Paraziții și Alternosfera. Prietenie e atunci când pare că ne știm dintotdeauna. Cand distanțele nu mai există. Prietenia începe cu un gest și se dă mai departe. Și se sărbătorește cu Bergenbier, la Zilele Prieteniei Bergenbier
Zilele Prieteniei Bergenbier la Iasi, 20-21 iulie [Corola-blog/BlogPost/94709_a_96001]
-
iulie Weekendul 20 - 21 iulie 2013 a însemnat bere multă, distracție, concerte live și prietenie. Zilele Prieteniei Bergenbier 2013 au ținut două zile și i-a avut ca invitați pe scena sâmbătă 20 iulie: Partizan, Mărgineanu & Band, Cargo, Vită de Vie și vineri 21 iulie: Nightlosers, Niște Băieți, Paraziții și Alternosfera. În rândurile de mai jos puteți vedea câteva fotografii surprinse în fața Palatului Culturii din ambele zile ale festivalului organizat de către Bergenbier România la Iași. Citește tot... Carnaval Show cu Andreea
Concert Iasi [Corola-blog/BlogPost/94702_a_95994]
-
Peste hotare pânzele lor, mai rare, mai dese. Încă umblu desculț pe drumul țării, încă nu bate bruma Și nu știu dacă sunt eu, cel de-atunci, ori cel de-acuma, Dacă mai sunt cel din colibă, pe coastă la vie Ori cel ce stă la masa de lucru și scrie. O ceașcă de ceai, mobilul, și ceasul, și cărți, și creioane, Și-n amintire ograda și râtul cu sălcii și răchite... Cine-ar fi spus ce-o să-ajungi după vremuri
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
o nouă lume. Nimic mai neadevărat... n-a venit nicio toamnă - poate o taină despre care nimeni nu scoate un cuvânt. Îmi amintesc cum îți ordonai coafura ca pe un mușuroi de furnici; în fața aparatului de fotografiat păreai developată de vie - în fața aparatului de fotografiat erai dezvăluită până la os. De la mătase până la ciozvârtă: câtă indulgență cu carnea cea păcătoasă și leneșă! Îți mai amintești sfârșitul ploii și amintirea curcubeului? Câtă neliniște! Și câtă tăcere sătulă plutind peste dealuri... Un corp invizibil
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
plecat și a izbucnit în plîns pe trepte am căutat ceva de săpat nu te atinge de el nu știi nimic habar n-ai cît de mult l-am iubit seara mi-a arătat locul unde trebuie săpat aici sub vie lîngă dalmațian și brack trebuie să fie adîncă săpam ca disperatu pînă la spania-olanda mai erau două ore l-am așezat cu capul spre poartă cum îi plăcea lui să stea cu labele îndoite sub el am coborît și i-
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]