69 matches
-
Și În miezul acelei corupții și nebunii, În răspăr cu mersul Istoriei, ca un splendid animal teribil În aparență, În stare să mai dea strașnice lovituri de labă, dar cu centrii vitali atacați de tumori maligne, această nefericită Spanie era viermănoasă pe dinăuntru, osândită la o decadență inevitabilă, al cărei spectacol nu putea scăpa clarviziunii acelui om excepțional care era don Francisco de Quevedo. Însă eu, pe atunci, nu eram sensibil decât la Îndrăzneala spuselor sale; și aruncam priviri neliniștite spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pentru cititorul subtil care s-ar prea putea să fie una și aceeași persoană cu domnul malefic cu degete lungi și "împarfumate", pentru care "nu sîntem decît niște dezaxați păduchioși,/ semănători de viitor scăpătat, orbii realităților,/ fățăraie de mortăciuni, suflete viermănoase, gunoi/ care e disperat și plînge" (lucrare sau zidire deghizată...). Și destule alte locuri ale cărții sînt cultivate cu estetica urîtului... Avem a face, prin urmare, cu intruziunea unei demonii. Sub unghi moral, ea se traduce prin apariția ispitelor care
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
macaroane abia lucind în penumbră. Vânzătoarea încă se afla acolo, mumificată, cu nasul mâncat, cu dinții rânjiți, înfășurată în halatul ei numai zdrențe. Pretutindeni foiau păianjenii, în pânzele lor atât de dese, încît păreau, prinse între străvechi pungi de făină viermănoasă și de zahăr pietrificat, niște bucăți de pâslă sau vatelină. Pe mâinile negre și uscate ale vânzătoarei (care mai avea o fundă veștejită în păr) se plimbau gândaci uleioși, atingîndu-și antenele într-un alfabet abstras. Totul era putred, totul duhnea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de salivă, erau semnele zgâriate pe timpan ale unei limbi necunoscute. Într-un târziu s-au îngrămădit spre mine și și-au așezat palmele pe creștetul și pe umerii mei. Hainele lor brodate cu sârmă de aur miroseau iute și viermănos. Ierarhul mi-a fixat pe cap un cerc de fier cu șurub, având în dreptul ochilor mei doi pedunculi mecanici, în acele mici menghine mi-au fost prinse pleoapele și, prin fine ajustări de șurub, mi-au fost îndepărtate una de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
numai în cazuri izolate, câteva la o sută de candidați. Nu poți spune decât atât, indiferent de toate celelalte circumstanțe, atât de știute: pomul se cunoaște după roade. Iar roadele învățămîntului care se face azi sânt cele ce se văd: viermănoase, pipernicite, vrednice de toată mila. E drept, pe un mic teren de protocol cultivăm și câțiva "olimpici", îmbibîndu-i cu îngrășăminte, în ticăloasa încercare de a ascunde jalea generală. E drept, dăm copiilor lapte și cornuri ca să fim realeși și la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
simpaticul intelectual de mâna a doua care-și realizează micimea și ipocrizia în fața unei fantome, cercul (oare a reținut cineva cercul, circularitatea despre care vorbește Nabokov în lecția despre Gogol?) nu face altceva decât să se afunde în acel teritoriu viermănos care l-a produs pe Cicikov. Haide să intrăm în seara aceea aparent liniștită de la serata bătrânelor Kate și Julia: vânzoleală mare, serata a și început, iar Gabriel și doamna sa nu au ajuns. Nu le stă în fire să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
eram totul - câtă frustrare! câtă neîmplinire! câtă nebunie! cât dor! De parcă totul, ca să se rotunjească într-un Hipertot de negândit, de neatins decât cu tentaculele fierbinți ale febrei și pasiunii, s-ar fi acuplat cu nimicul, cu vidul ruinat și viermănos. Eram bolnav de dorul de a deveni Dumnezeu. De când o celulă plină de vițelus din burta mamei mele fusese sfâșiată de o celulă flagelată din carnea tatălui meu, crescusem asimptotic, impetuos ca turnul Babei, ca Ullikummi, copilul de piatră, sfidând
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
unsuroase în curți, pe lângă triaje de cale ferată cu vagoane melancolice, stacojii, ruginind în zăpadă, pe lângă gogoșerii unde se mai vindea încă braga. De-a lungul străzilor se înșirau, suciți, scorburoși, duzi bătrâni, la sfârșitul verii plini de dude albe, viermănoase, sau negre-indigo, tecari în tecile cărora, cafenii, mirosind a crud, a dulce și-a galben, zuruiau boabele, tei și salcâmi. În fine, după alte câteva stații coboram la Rond. Nu mai există astăzi în București un loc ca Rondul. Era
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fim mândri de țara noastră! Două Dacii cu câte-o junioară dezbrăcățică pe capotă trec claxonând, fetele împart mere din coșulețe, golanii se benoclează pentru că vântul le ridică fustițele. - Sănătaaate, oameni buni! Sănătaaate... e generos candidatul. - Băi, da-s cam viermănoase merele astea, comentează un țânc. Folosind cotoarele, plozimea începe un concurs de tras la țintă în panoul cel mai mare din zonă, cu un cap chel privind spre viitorul plin de steluțe UE. - L-am atins la meclă... - Ia de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Bâlbâitul. Era îndrăgostit lulea. Și simțea că o pierde. Venise ăla, misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar lozincile ălora, ci scrisul lor, de analfabeți. Toate lozincile alea verzi și viermănoase din jurul crucii încârligate. Așa curaj, da. Anonimă, da, iscălim toți. Iscălise, indescifrabil și pusese capul ăla în trei părți, deasupra. — Care cap, care trei părți? — Emblema tricefală. Nu-i ajungea crucea, trebuia și emblema tricefală. Asta l-a trădat... Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sfârșit, mâinile scot la iveală o carte groasă, cu coperte vișinii. Ochii asiatici ai lui Kawabata se dilată, a uimire, devenind două ferestre deschise. -Știi tu, ce carte țin În mâinile mele păcătoase? Nu te holba așa la mine, măr viermănos, lichea puturoasă, necredinciosule. Aici sunt ,, Psalmii,,. De aproape douăzeci de ani n-am mai ținut În mână o asemenea carte. Doamne, chiar În ziua de Crăciun! -Credeam că o să găsim În pachet fripturi de porcușori omorâți În somn, cozonac umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din fântânile albastre ce se săpau în stratul gros de nori. Lăsaseră piața în urmă. Mergeau de-a lungul unor ulițe, pe lângă ziduri de argilă, peste care atârnau trandafiri ofiliți de decembrie și, ici, colo, câte o rodie uscată și viermănoasă. În tot cartierul stăruia o mireasmă de praf și de cafea, de scoarță de copac arsă, un miros de piatră și de oaie. Dughenile, scobite în zidurile de lut, se împuținaseră; Janine simțea că n-o mai duc picioarele. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
s-au aprins focurile alea vii... Așteptând să-nceapă șusta, mi-am aprins o nasoală, dar o ucenică mi-a cârmit una peste ea, de-a zburat sărmana țigărușă vreo zece minute, îngeraș alb prin preajma noastră. Strigîndu-ne mârlănii - țigărușa, Chiose viermănos - dar și aducîndu-ne veste că, în față, slugoaicele fermecătoarei ordonaseră încolonarea și vârâseră deja primele familii cartieriste între mestecătoarele vâlvătăilor... Ne aliniază și pe noi gudulancele și pornim. Cu cât pinacotam mai tare din fizic, cu atât se încrețea și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu pământ, mai negru decât crema de ghete, pentru râme, căldărușe în care se aruncă o găină vie, iar peste ea, ca s-o ție tânără și fragedă, se presară și câte o provizie de lipitori. Pentru că - vezi tu, Chiose viermănos - asta e marea șustă îmbîrligătoare a vrăjitoarei de la noi, din cartier: șapte luni pe an ne aleargă să-i procurăm cărăbușime și verzituri. O lună se încuie să-și meșterească rețetele saramurilor. Și o altă lună să împingă muntele de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
într-un rezumat al celor mai dulci, învechite, înduioșătoare și parfumate lucruri de care auzise, în viața sa, Pinky. Conversară despre copleșitoarea superioritate a tehnicilor de propulsie, dezvăluite în demonstrațiile de balet prezentate de trupa lui Diaghilev, față de salturile neajutorate, viermănoase, 267 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI care, înainte de a face scandal, nimeni nu auzise și nici nu prea avea să mai audă. Era firesc ca, decât nervoși și neastâmpărați pe străzi și prin piețe, mai bine dușați și sedați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
câte o prună. O ducea repede la guriță dar cei nouă-zece dințișori fragezi nu puteau, Încă, să muște sănătos și lăsau doar câteva urme, copilul sfârșind a se mulțumi cu mai tentantele prune căzute pe jos, care deși zbârcite și viermănoase, păreau coapte și se dovedeau accesibile. Apoi, atenția Îi era distrasă de-o harnică albinuță cu aripioare fine, colorată În galben și negru, rezistând cu greu, tentației de a o ține În mână și de a se juca Împreună, mulțumindu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-l lăsa uitat undeva pe vreun pian... Tineretul intră în scenă Tineretul acesta din Saint-Germain-des-Prés nu este doar exaltat, însuflețit, însetat de viață. Mai nou, el este de asemenea revoltat. Împotriva lumii adulților, împotriva unei societăți pe care o consideră "viermănoasă, degradată, sufocantă. Stoarsă de vlagă sub jugul imbecil al educației, chipurile, sănătoase.138" Cuvintele îi aparțin Juliettei Gréco, supranumită "muza", "zeița din Saint-Germain-des-Prés", dar care arăta atunci mai curând ca o mâță jupuită, ca "o larvă grunzuroasă și îngălată", decât
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ulițelor cărucioare cu fructe. [...] Am văzut locul unde a staționat cîteva ore un astfel de cărucior, pe strada principală a orașului (Hotel Europa). Rămăsese un maldăr de coji de pepeni, sîmburi de cireșe, vișine și rămășițe de fructe alterate sau viermănoase peste care zbura un popor de muște, de toate semințiile. Nici un aspect nu e mai oriental decît acesta pe care îl oferă ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de pepene, spoindu-se pînă la urechi cu zeama fructului. Nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a cărui exprimare este de obicei de un înalt nivel artistic: astfel, în Chiaburul e dușmanul păcii de Mihu Dragomir se pot întâlni exemple ca acesta: «fulgi amari de baltă» sau «când și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult mai mare decât al poeziei. Debutează editorial un singur poet: Ion Brad cu poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]