172 matches
-
ale unor personalități din cultura universală: o Românie, altfel, văzută de alții, prin apel direct la cel mai mare spirit al nostru, Nenea Iancu. (Iată adresa site-ului: www.personality.com.ro ) Și, nu pot încheia aceste rânduri făr’ de viers înaripat, scris acolo, unde trăiesc suflete pereche: „Te cerne cu fluturi de grijile mele,/ Ia-le în palmă și zboară cu ele,/ Mă prinde în horă cu floarea de crin,/ Cu tine mă prinde în gură cu vi/... Să ținem
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
tot ne integrăm în hăul lui deschis Încrucișându-ne cu vetuste spații și istorii Până când și el cade ucis Între cele două clipe unde pier și norii. Un singur timp cât universul Proclamă o necunoscută definitivă... Spațiul nostru nu cunoaște viersul Și nici muzica celestă relativă. Lumina din Acrostih Aurul zilei îi acoperă fruntea înstelată de gânduri Răvășită de durerea altora în pagini peste veșnicie, Tăcute cariatide așezate în fraze și rânduri Unite sub flamura ideilor în Olimp Rugă sunt și
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
ale unor personalități din cultura universală: o Românie, altfel, văzută de alții, prin apel direct la cel mai mare spirit al nostru, Nenea Iancu. (Iată adresa site-ului: www.personality.com.ro) Și, nu pot încheia aceste rânduri făr’ de viers înaripat, scris acolo, unde trăiesc suflete pereche: „Te cerne cu fluturi de grijile mele,/ Ia-le în palmă și zboară cu ele,/ Mă prinde în horă cu floarea de crin,/ Cu tine mă prinde în gură cu vi/... Să ținem
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
iubita, familia, în care adamismul e recuperate prin senzații hiperbolice.E aici și o reactualizare, în formă poetică, a trăirismului proclamat de interbelici, doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă din lut/Și-nalță-mă la Tine
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
Al Florin Țene 92 pregnanța urmărește o creație literară prolifică, pe parcursul căreia nu s-a abătut niciodată de la principiile care l-au consacrat, credința și iubirea: ,,Azi l-am văzut înălțându-Se pe Iisus/ Când zborul ieșise din cântec/ Și viers în ouă cinteza a pus/ Iar mielul paște iarba în pântec.// Pieptănul pădurii cerul îl perie/ Este o lună stranie în apus,/ Pe nimeni în suflet nu-l sperie/ Când înălțându- Se l-am văzut pe Iisus.” Această constanță îi
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
a lucrării. În “Psaltirea în versuri a lui Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
acuzație: -De Crăciun ai cântat colindul legionar „O brad frumos”. -Domnule anchetator, colindul acesta nu este legionar. E un cântec de Crăciun luat și tradus din nemțește... n-are nici o legătură cu politica. -Nu se poate... i-a spune tu viersurile! -Bine. Și am început să spun: „O brad frumos, o brad frumos cu cetina tot verde...” -Oprește!... Gata. Asta este: VERDE! Există o variantă a acestui colind compusă în închisoare de cel mai mare poet al Sfintelor Suferințe Românești, Radu
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Autorului În țara-n care codrii plâng ades Și Dunărea îmbrățișează marea, Se lasă munții către deal, la șes Unde chindia-ți taie răsuflarea. În țara-n care toate sunt pe dos, De unde, nu mai pleacă sărăcia, Vibrează-n suflet viersul cel duios Și e prezentă încă, omenia. E țara mea, cu bune și cu rele E țara nimănui și-a tuturor, Și a trecut prin cumpene prea grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
ajutor de la îngerii muți, În fracul lor alb cu știuta emfază. Un veac, un mileniu,-n liniștea frustă Se cerne un zumzet, eterul vibrează Un biet menestrel cu lăuta cutează S-alunge-n culise tăcerea vetustă. Privește adâncul, brodează pe strune, Îi viersul cuminte, uitarea senină, Își murmură numai cântarea divină, Legende prin vremi zămislite-n genune, Nașteri și creșteri, eroi, aspirații, Ori gând de mărire, minciuni, viclenie, Cădere, otrăvi, răzbunări, agonie, Sfârșite-n zodiare și-n constelații. Povestea-i mai multă Ascultă
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
ai fost și vei rămâne! Fără ie nu-i poveste, Și nici ladă pentru zestre, Prin biserici transilvane Sfinții noștri din icoane Oricând îmbrăcați cu tine Nici lor nu le-a fost rușine, Precum drag mi-a fost și mie Viersul tăinuit sub ie. Tu ne ești cusută-n soartă, Fericit cine te poartă, Ie românească, ie, Semn curat de veșnicie... Referință Bibliografică: Ie românească... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1635, Anul V, 23 iunie 2015. Drepturi
IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
-
mele... Îmi mai zâmbești cu ochi senini Din rama veche-ngălbenită Și-mi spui din nou cu vocea caldă C-atât de mult am fost iubită... Mai cântă-n noapte o vioară Și plânge dorul meu cu ea... Te caut în viersul ei duios Și te găsesc în orice stea... Acolo...pe cărări celeste Mă-nalț și eu să te-ntâlnesc... Oare m-aștepți?...Mi-e dor de tine Și mult mai mult azi te iubesc! Referință Bibliografică: Poemele iubirii 10 / Maria
POEMELE IUBIRII 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353429_a_354758]
-
visuri de amor, în atmosfera plină de « farmec viu, aprins, îmbătător. » Unul din ei se îndrăgostește de un înger alb, cu fruntea încoronată de flori albe de crin aduse din Milan, care se arăta la balcon. Își exprimă dorul în viers duios de mandolină. Cântecul lui ajunge până în sălile palatului de unde reginele impresionate ies la balcoane și își lasă bijuteriile să cadă în gondola lui. Deodată pe el cad florile de crin ale iubitei. Iubirea i se împlinește și foarte fericit
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
când tu nu ești cuminte! De acuma, alteia-i, oferi al tău dulceag amor Aceeași serenadă veche și-același trist decor! El: În trupul tău, văzut-am mai multe universuri Ce nu le pot descrie, nici dac'-aș vrea, în viersuri Când mă gândesc la tine, din unghiul meu obtuz Mă pierd în labirintu-ți și-apoi devin confuz! Ea: De mă iubeai era de ajuns un singur univers, Oriunde-n depărtări cu tine aș fi mers, Te mai gândești la mine
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
pregătit cu grijă întâlnirea, La mare-am căutat nemărginirea, Iar pacea-n liniștea lăsată-n seară. Am așteptat această zi un cântec, Pe care l-am urcat în vârf de munte Și-am așezat la tâmplă și pe frunte Duiosul viers de leagăn și descântec. Am așteptat această zi o noapte Și-am numărat și stele și luceferi, Lumina lor ne face tot mai teferi Și-n pomul nostru fructele-s mai coapte. Am așteptat această zi o oră Și-am
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347140_a_348469]
-
relevă profunzimea sa interioară și prin care și-a clădit un stil inconfudabil, propriu care îi conferă unicitate: „Și știu că sunt poetul ce pare că-i căzut/ Din vremuri prăfuite, din vremuri de demult,/ Un aiurit ce cântă, cu viers cam desuet/ Iubirea pentru tine, în tainic alfabet.” (Azi vreau să-ți scriu, iubito) Poetul descoperă în iubire unicul rost pe acest pământ. În brațele iubirii totul are sens, de aceea îi închină o odă. Poem sublim, sărutul iubirii îl
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
am aruncat în mare în costumul de scafandru al lui Adam, până în orele târzii până în pânzele albe când înflorește leandru... și când l-am găsit a dispărut poezia, poate a luato vremea înapoi sau în amiază ciocârlia punând-o pe viers s-o asculte lanul când bat în toba zilei nenumărate ploi. Însă eu tot căutând printre rânduri poemele din caiet își iau zborul cârduri, cârduri... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Caietul cu poezii, poezie de Al.Florin Țene / Al Florin
CAIETUL CU POEZII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358093_a_359422]
-
simțirea cât un ocean pentru viață și pentru morminte. -Chiar de-aș fi nespus de sărac numai mie și neamului meu trabuie să le fiu pe plac ; lor și Naturii iubite, Femeii sau Mamei ori ținutului drag, cântându-i cu viersul de Doină cântecului vieții, Cântec de Zeu binecuvântat. -Am stat la masă cu Zeul, EL m-a ales ,,m-a sorbit din popor” să vă aduc din Eter iubirea, speranța, lupta, izbânda și suferința înscrise în cerc, eterne ca viața
EMIN-DUH SFÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358595_a_359924]
-
nea mă topesc de căldură. sunt numai iubire nu mai am ură spre forme celeste mă înalț fără trup ușoară ce ieri m-a durut nu mai poate să doară sunt muzică miere din floare culoare sunt ploaie ori vânt viers sunt cuvânt iar brațele întinse le umplu cu stele cu gânduri catifelate și moi măsurate de ceasul timpului dat înapoi mi-e bine Doamne mi-e bine e-o taină știută numai de mine (de Dorina Stoica) Referință Bibliografică: Mi-
MI-E BINE CU TINE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350676_a_352005]
-
în domeniul promovări cărți românești în țara cangurului. Urmează însemnări din viața de zi cu zi din Australia. Mărturisiri despre evoluția sa în creația literară și lupta cu “imaginația proprie”. În Partea II-a sunt publicate poezii scrise în dulcele viers clasic, frisonate de o sensibilitate ce ne aduce aminte de Ioan Alexandru: “Pasul meu e de bulldozer/ Cătinel pe stâncă tare,/ Nu alerg, dar nici pe urmă, Nu fac pasul la strâmtoare “(Pasul meu ). În interviul cu Maria Vaida, Ioan
ION MICLĂU- SAU O VIAŢĂ ÎN SLUJBA CULTURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359910_a_361239]
-
mai greu ca alții N-am mutat din loc Carpații Înhămat pe cerul vieții Dar am străbătut cîmpia Unde cîntă ciocîrlia Înhămat la carul vieții În răcoarea dimineții Și am străbătut un spațiu Inundat de ciocîrlii Respirînd plin de nesațiu Viersul lor de pe cîmpii Înhămat la carul vieții Unde sîntem toți copii Și de-aceea nici în lume, Nici în brazda legendară Nu vom mai avea alt nume Înhămați la carul vieții! FIN POEME IN IUNIE 2 1 Vrînd să înțeleg
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
va răsfrânge asupra Creației, pe care(și)-a revelat-o, deci, a chemat-o, împreună cu sine, în “lumina zilei”. Vârtejul-vehemență a deconstrucției Timpului Cosmic conduce la Apocalipsul Ființei fenomenale. Dar conversia iubirii-milă (“inima-mi umplut-au cu farmecele milei ... duiosu-i viers...”) în ură și blestem Spre ură și blestem aș vrea să te înduplec”) prefigurează conversia supremă a Ființei fenomenale îi Ființa Sacră. Stingerea eternă, fără de urmă - înseamnă retragerea decrepită din amprentele-lume, deci, și retragerea, consecutivă, a amprentelor-urme - în vederea refacerii plenarității
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
de stele, Luceafăr în galaxia de poeme. Doar Eminescu-i poetul nepereche flacăra ce arde în pieptul de român, poezia sa în rime nu e deloc veche cum spune acum orice nebun... El a ars intens pe altarul strămoșesc prin viersul cu dulce grai românesc. Numai Eminescu-i rază sublimă, îmi învăluie subtil, trupul din tină și-mi dă în ochiul interior, lumină. Referință Bibliografică: Doar Eminescu / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV, 14 ianuarie
DOAR EMINESCU de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341920_a_343249]
-
este moartea morții și învierea vieții! Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adao s: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! S-a trezit oare acest popor ? acest neam căruia i-au fost dedicate atâtea pagini de către toți gânditorii născuți din el, din miezul lui, purtând
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
a lucrării. În “Psaltirea în versuri a lui Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Unde prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]