1,709 matches
-
ochii nici dacă se prăbușește podul!” Se ghemui mai bine. „Nu, nu se poate!” Cineva i se urca pe cap. Ba, uite că unul îl trăgea de coadă! Altul îi rodea o unghie. „Aoleu!” Șușurel sări ca ars. Văzu niște vietăți mici, negre, cu ochii ca mărgelele și cozile ca niște șnurulețe. „Doamne, astea vor să mă mănânce!” Într-o clipă se aruncă pe gura podului, sări în ogradă, se năpusti pe ușa deschisă a casei, oprindu-se buimac după sobă
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417420962.html [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]
-
altare aprinse! ( I se dă dintre acestea aflate într-un vas anume de către un oștean.). Ne așteaptă cu fală Penații Fetele, nevestele și frații! Zei ai Romei mândre, purtați cu grija înaltei cetăți, Faceți să cadă sub spadă și scut vietăți, Brațul roman să se întindă până departe, Stăpânirea lui Jupiter, a lui Marte, dreptatea împarte! A voastră e! A tuturor! A urmașilor ... Puternici zei și zeițe cuprinse de dor! Semn de izbândă îți este rostul de-acum în for, Semeț
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
de obediență și altele... Nici nu mai vorbesc de cutia cu momeli. Termenul de cutie este desigur generic ea putând fi orice de la sac la butoi. Interesant, iar pentru copii foarte ispititor, este faptul că aici foșcăie tot felul de vietăți pline de muci și duhori, unele aproape necunoscute științei dar despre care pescarul vorbește cu evlavie. Ele sunt cele care-i aduc gloria pe baltă, îi umplu de invidie pe ceilalți iar asta datorită faptului că ele, momelile, sunt, în
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
când pe altul și ochii îi scânteiau, plini de duioșie. — Cum te cheamă? întrebă ea. — Octavia... — Frumos nume, zise broscuța. Pe mine m-a chemat Lina. Cândva. Demult. Fiindcă acum nu mai am nume. Sunt un lucru de nimic, o vietate oarecare în lumea asta nesfârșită. Ce nume poate avea o broscuță? Octavia rămase iar fără grai, cu ochișorii larg deschiși. — Nu pricep, murmură ea. Te cheamă sau nu te cheamă Lina? Cum vine asta? — Of, prostuțo! suspină din nou broscuța
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
pasiune a acestui om. Caută prin pădure, caută pe dealuri, caută pe cursul râului Moldova. Locurile îl cunosc și-l ajută. Îi pun la dispoziție, când nu se așteaptă, materiale uimitor de frumoase în asemănarea lor cu tot felul de vietăți, fie ele chiar și crocodili. Este bucuria lui, dar ea capătă amploare nebănuită și o veți descoperi în ochii fericiți ai copiilor și nu numai. Rămăsesem de unul singur, admirând grădina și întrebându-mă cum a reușit să realizeze domnul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
una dintre narațiunile lui Moisescu, moare singur, încondeiat cu denigratorul adjectiv calificativ „ciudat“, fiindcă singura ființă ce l-a înțeles - care a fost, ca el, de părere că omul are spirit, vise și năzuințe spre a se deosebi de restul vietăților - s-a căsătorit cu altul. Carol și Antonia, personajele altui text, duc o viață grea în mediul rural, întăriți în fața greutăților de dragostea ce o simt unul față de altul. Iliuță, fiul lor, visează să edifice în sat o fermă modernă
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Intelepciunea_este_dumnezeu_al_florin_tene_1372338359.html [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
atâtea compromisuri, încât să îți pierzi propria identitate. Cât timp voi avea forțe și capacitate de a activa, nu voi neglija acest deziderat. Sunt ferm decis să lupt pentru păstrarea identității noastre, pentru românism. Fiecare mișcare a naturii sau a vietăților, tot ceea ce se petrece în jurul nostru, are un sens, are un rol important în viață, nu doar pe Pământ dar și în întregul Univers... Parafrazez, în esență încerc să dezvolt o idee bine întemeiată, să-i explic esența, mesajul. Fiecare
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408268902.html [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
treburile lor, popândăul se hotărî, fie ce-o fi, să-și riște pielicica, se repezi la coaja de cartof, o înșfăcă cu dinții și țuști sub cerdac! Moșul nici n-a știut ce pomană a făcut în dupa-amiaza aceea micilor vietăți din preajma casei sale. Epilog: A doua zi, motanul Tarzan a fost văzut mărșăluind maiestous și unduios prin curtea moșului Șcribleac cu un guzgan gri în gură, mare și dolofan, atârnând gras de-o parte a gurii sale, iar în partea
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
poalele muntelui? Numai Dumnezeu știe, niciunui picior de om nu-i vine să se hazardeze pe asemenea meleaguri prăpăstioase și întunecate. Acolo, unde pădurile sunt de nepătruns, acolo unde râurile cad în prăpăstii în niște hăuri nesfârșite, acolo unde doar vietățile locului mai știu cărările și rostul lucrurilor. Peste acest imens ocean de masive colțoase, care amenințau cerul, care înghețau și văzduhul imensei pustietăți, avionul nostru a trecut lin, doar în jumătate de oră. Oare câți ani i-ar fi trebuit
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
îmi treceau năzdrăvănii cu crocodili încastrați. Nu „castrați”! Să nu înțelegem greșit! (Sic!). Potrivit planului meu, prind un pui de șopârlă și îl bag într-un borcan. Perechea de oameni harnici mă întreabă cu groază ce să fac cu biata vietate!? Nu știu ce mi-a venit... că le-am spus că vreau s-o mănânc. Și-ai scuipat în sân, au pus jos uneltele și au urcat în grabă panta care ducea la șosea. După aproximativ două ore am revenit și eu
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
țărani adunați de pe câmp de amicii mei cu coasa, să vadă ca la circ omul care „mâncă șopârle”. Tulai Doamne! Dar întâmplarea cu șopârlă nu se termină aici... Era să se termine mai rău, din cauza mamei soacre! Ajungând acasă cu vietatea în borcan și „cu ou-n buzunar...” ca în poezioara aceea de copii cu „cățelușul cu păru’ creț care fură rața din coteț...”. Am avut de gând să fac o mică diversiune și să o provoc pe șopârliță să mă
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte, ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmărește conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al apei lacului și aștept vietățile acestui lac ... Gâște, rațe sălbatice vin plutind liniștit, așteptând fărâmiturile de pâine ... Apoi pleacă mulțumite, într-un zbor liniștit, planând deasupra apei. Dincolo de lac, copacii își arată măreția și frumusețea culorilor în lumina caldă a soarelui, de la galbenul pal până la
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ziua_recunostintei_thanksgiving_da_vavila_popovici_1352261145.html [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
mută cu toată familia în pădurea de lângă lac. Era mulțumit că în acele locuri vânatul se găsea din belșug și nici că-i păsa că lacul din apropierea casei era tăcut ca un mormânt și lipsit de pești, broaște sau alte vietăți obișnuite în lumea apelor. Vânătorul acesta avea doi copii, o fetiță înțeleaptă și cuminte și un băiețel curios peste măsură și neastâmpărat. Locul preferat de joacă al copiilor era tocmai lacul din apropierea casei. Cât era ziua de lungă, aruncau pietre
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
caracter cu care, unii dintre noi, ne mai și mândrim chiar. Atât și nimic altceva mai special ar fi ca și motivație! Există oameni, după cum există și animale, care împrăștie doar răutate în jurul lor, dar, între aceste două categorii de vietăți, există și o foarte mare diferență, care trebuie neapărat punctată, căci este prea semnificativă: Spre deosebire de animalele care fac rău sub instinctul fricii și al apărării, oamenii, care fac rău, se mai și amuză sălbatic de suferințele victimei, iar când aceasta
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/_ursu_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1339269406.html [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
liniștiți! De două mii de ani se tot apropie și nu mai sosește. Doar o catastrofă planetară sau a sistemului nostru solar poate distruge omenirea. Asta numai Dumnezeu Tatăl o știe! - îi liniști fiica ținându-se cu palmele de pântece, căci vietatea de acolo era cam neastâmpărată și da din piciorușe. Și astfel, zilele treceau una după alta și burtica Narcisei creștea. Era din ce în ce mai greoaie și mișcările-i deveneau tot mai încete. Soțul era foarte atent cu ea și-i interzise cel
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
piatra dură sub tălpile picioarelor. Fără să mai zăbovească, continuă să alerge cu copilul în brațe sărind din stâncă în stâncă sau peste trunchiurile răsturnate de furtună ale brazilor, peste pârâiașe și cascade. Era fuga disperării pentru salvarea vieții micuței vietăți. În cele din urmă ieși dintre versanți și se îndreptă către un deal. Din spate răzbătea tropotul copitelor calului care se apropia. De după o colină zări un bordei. Își aruncă în treacăt privirile de foc în spate și văzu că
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
de trei ori, apă sfințită de la Botezul Domnului“; b. Rugăciunea la sfințirea vasului spurcat; c. Rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alt fel de vietăți, la care se face stropirea cu Agheasmă de la Botezul Domnului și undelemn din candele de la icoanele sfinților protectori ai holdelor, viilor și grădinilor. 5. Stropirea cu apă sfințită în cazul unor boli sau neputințe: a. Pentru oameni, astfel de stropiri
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
a căutat un mijloc de a scăpa de moarte. El a plecat într-o călătorie până la capătul pământului că să îl întâlnească pe străbunul sau, Utana-pistim. Bătrânul era singură ființă care a supraviețuit unui potop în care au murit toate vietățile pământului. Străbunul i-a spus nepotului că nimeni nu poate să trăiască o veșnicie. Cu toate acestea, moșul i-a dat lui Ghilgameș o plantă miraculoasă cu ajutorul căreia oamenii puteau să scape de bătrânețe și de moarte. Regele nu a
REZUMATUL OPEREI LITERARE ,, EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Rezumatul_operei_literare_epopeea_lui_gigi_stanciu_1357319720.html [Corola-blog/BlogPost/345192_a_346521]
-
astăzi se unesc! Tu plângi? Nu plânge - cântă! Cânta-mi de dor, numai de dor, Dragostea și viitorul mă-nspăimântă Iar eu de dor și dragoste-o să mor. Să-mi cânți de dor. Chiar de-oi muri, Să cânte orice vietate, Căci tot ce mă- nconjoară am iubit, Cu cântec mă petreceți în eternitate. Nu plânge! Tu cântă-mi pe această lume, Cântă-mi de dor, numai de dor, Ca văile și codrii să răsune, Căci eu de dor și dragoste
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului sângele tău era atât de fluid încât curgea precum un râu, dar gura mea ce era uscată și-a aruncat limba spintecându-te în două și sorbindu-ți vietatea vieții, ți-am scos occipitalul și din paloarea frunții am luat lumina lăsând întunericul să vină în aviditatea gravidintății tale în cea de-a noua lună, când pruncul cel nenăscut blocase tic-tac-urile timpului, oprind în vuiet viața cu pașii morții
ORFAN DIN NOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1478718128.html [Corola-blog/BlogPost/384289_a_385618]
-
strălucirile acelea sclipitoare?! Atunci,câte un cârd de tupiliciîși ridicau căpșoarele și cu o mișcare pe cât de lină pe atât de elegantă le înălțau spre puntea vasului. Salutul lor grațios,ți-l adresau ție ! Cu privirea le înconjuram pe micile vietăți care uneori își scuturau trupușorul firavdepărtându-se de privirea mea. Pe malurile depărtate câteva rățuște numai ce se treziseră și au pornit+o în căutarea ,,mesei de dimineață''! -Uite cu cât elan au pornit-o la drum! Își desfășurau aripile adeseori
RINUL de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1442419562.html [Corola-blog/BlogPost/362918_a_364247]
-
fluturi și insecte. Și ca în orice pădure și aici era un mare mușuroi de furnici pe care în căutam asiduu! Aveam nevoie de acele furnicuțe considerate pe bună-dreptate „sanitarii pădurilor”! Am crezut că le voi face un bine micilor vietăți dacă voi așeza cei zece pești pe mușuroiul lor... iar dânsele flămânde vor devora carnea de pe oase! Și astfel vom profita fiecare dintre noi! Furnicutele vor fi cu burta plină iar eu cu scheletele mult-dorite! Zis și făcut... Le-am
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1412003754.html [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
armele tatălui, probele prin care, asemenea lui Harap Alb, tânărul fecior de împărat se maturizează, capătă experiență și înțelepciunea celui care va conduce împărăția, toate acestea și multe altele sunt păstrate în această rescriere. Real și fantastic, tărâmuri cu alte vietăți și cu o vegetație deosebită sau pustiuri, cu două Luni, în loc de una, cu doi Soare, cu balauri sau Scorpii și Ghionoaie, „trup de șarpe, cap de broască, spaima spaimelor”, întuneric sau lumină violetă, Zgripțuroaica decapitată, creaturi de basm pe care
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
cu pereții găuriți și tencuiala căzută, patul meu se afla, într-un colț al acelei cămăruțe sărmane, cum nu mai văzusem în realitate și era la fel ca bordeiul. Așternutul era ponosit, rupt, paiele ieșeau prin el, odată cu acele oribile vietăți, iar eu mă trezeam în acel loc,vedeam mișunând din pereți și tavan din așternut, peste tot, șoareci, șerpi, păianjeni.Eram atât de înfricoșată și doream să fug. Nu reușeam însă, ceva mă împiedica să o fac. Atunci,țipând în
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
fac inteligibil. La nivelul prozodiei, autoarea experimentează versificația clasică, evidențiindu-i avantajele în cantabilitate, muzicalitate, armonie. Când experimentează și alte ritmuri, moderne, efectele de cantabilitate au ceva din muzicalitatea naturală a lui George Topârceanu: „Pomii toți au înflorit./ Este primăvară!/ Vietățile-au ieșit/ Toate, pe afară (...)// Stau pe o terasă/ Vrăbiuțe zgribulite,/ Foarte-ngrijorate:/ - Rândunelele sosite/ Oare-s înghețate?...” (Capriciu de primăvară). Mai mult decât oricine, Olimpia Sava își dezvăluie sufletul în aceste poeme pentru copii, un suflet scăldat în inocența
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]