315 matches
-
august la 15 februarie; - urși, de la 15 martie la 15 mai și de la 1 septembrie la 31 decembrie; - iepuri comuni și iepuri de vizuina, de la 1 noiembrie la 31 ianuarie; - marmote, de la 1 septembrie la 1 noiembrie; - rîși, șacali și viezuri, de la 1 septembrie la 30 aprilie; - jderi, vidre și nurci, de la 1 octombrie la 31 martie; - cocoși de munte, de la 1 aprilie la 15 mai; - ierunci, de la 15 septembrie la 15 decembrie; - dropii, de la 1 aprilie la 15 mai; - fazani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
Denumirea speciei de vînat -------------------------------------- A. Mamifere Bizamul Capră neagră Căpriorul Cerbul comun Cerbul lopătar Cîinele enot Dihorul Elanul Hamsterul Hermelina Iepurele comun iepurele de vizuina Jderul Lupul Marmota Mistrețul Muflonul Nevăstuica Nurca Nutria Pisică sălbatică Rîsul Șacalul Ursul Veverița Vidra Viezurele Vulpea Zimbrul B. Păsări Acvila Becațina Barza Bufnita Călifarul Cirsteiul Cioară Ciuful Cocorul Cocoșarul Cocosul de munte Cocosul de mesteacăn Corbul Corcodelul Cormoranul Coțofana Cucuveaua Cufundarul Culicul Dropia Dublă Egreta Fazanul Fierastrasul Fluerarul Fundacul Găinușa de baltă Gaița Gîsca sălbatică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
Myocastoridae - Myocastor coypus (Nutrie) Muridae - Ordratra zibethicus CARNIVORA Canidae - Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă) - Vulpes vulpes (Vulpe) Mustelidae - Martes foina (Jder de piatră/Beică) - Mustela erminea (Helge/Hermină) - Mustela nivalis (Nevăstuica) - Mustela vison (Nurcă Americană) - Meles meles (Bursuc/Viezure) ARTIODACTYLA Cervidae - Capreolus capreolus (Căprioară) - Cervus elaphus (Cerb) - Dama dama (Cerb lopătar) - Ovis ammon musimon (Muflon) Suidae - Sus scrofa (Mistreț) PEȘTI PERCIFORMES Gobiidae - Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare) - Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarbă) - Mesogobius batrachocephalus (Hanos) Anexa 5 C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
Myocastoridae - Myocastor coypus (Nutrie) Muridae - Ordratra zibethicus CARNIVORA Canidae - Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă) - Vulpes vulpes (Vulpe) Mustelidae - Martes foina (Jder de piatră/Beică) - Mustela erminea (Helge/Hermină) - Mustela nivalis (Nevăstuică) - Mustela vison (Nurcă Americană) - Meles meles (Bursuc/Viezure) ARTIODACTYLA Cervidae - Capreolus capreolus (Căprioară) - Cervus elaphus (Cerb) - Dama dama (Cerb lopătar) - Ovis ammon musimon (Muflon) Suidae - Sus scrofa (Mistreț) PEȘTI PERCIFORMES Gobiidae - Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare) - Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarbă) - Mesogobius batrachocephalus (Hanos) Anexa 5 C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
Trâmpoiele, Valea Mică, Vâltori Comuna Almașu Mare Sate: Almașu Mare, Almașu de Mijloc, Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăștia Comuna Blandiana Sate: Blandiana, Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău Comuna Ceru-Băcăinți Sate: Ceru-Băcăinți, Bolovănești, Bulbuc, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare, Viezuri Comuna Cricău Sate: Cricău, Craiva, Tibru Comuna Galda de Jos Sate: Galda de Jos, Benic, Cetea, Galda de Sus, Lupșeni, Mesentea, Măgura, Oiejdea, Poiana Galdei, Răicani, Zăgriș Comuna Ighiu Sate: Ighiu, Bucerdea Vinoasă, Ighiel, Șard, Țelna Comuna Meteș Sate: Meteș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
marmota (Marmota) Myocastoridae - Myocastor coypus (Nutrie) Muridae - Ordratra zibethicus CARNIVORA Canidae - Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă) - Vulpes vulpes (Vulpe) Mustelidae - Martes foina (Jder / Beica) - Mustela erminea (Helge / Hermina) - Mustela nivalis (Nevăstuica) - Mustela vison (Nurca Americană) - Meles meles (Bursuc / Viezure) ARTIODACTYLA Cervidae - Capreolus capreolus (Căprioara) - Cervus elaphus (Cerb) - Damă damă (Cerb lopătar) - Ovis ammon musimon (Muflon) Suidae - Sus scrofa (Mistreț) PAS��RI PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax carbo (Cormoran mare) CICCONIIFORMES Ardeidae - Ardea cinerea (Stârc cenușiu) PEȘTI PERCIFORMES Gobiidae - Neogobius eurycephalus (Guvid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, cioară neagră, coțofană și gaiță Anexa 6 MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI LA SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014, la speciile marmotă, lapin, viezure, vulpe, câine enot, șacal, jder de copac, jder de piatră, dihor, nevăstuică, hermelină și bizam
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253733_a_255062]
-
Calan (vidra de mare) Lontra felina (I) = 329 Vidra demare Lontra longicaudis (I) = 330 Vidra cu coada lungă Lontra provocax (I) = 329 Vidra sud-americană Lutra lutra (I) Vidra Pteronura brasiliensis (I) Vidra uriașă braziliană Mellivorinae Melivoră capensis (III BW/GH) Viezure african Mephitinae Sconcși, Conepatus humboldtii (ÎI) Sconcs de Patagonia Mustelinae Grizoni, jderi, taira, nevăstuici Eira barbara (III HN) Taira (hirara) Galictis vittata (III CR) = 331 Grizon Martes flavigula (III ÎN) Jderul cu gât galben Martes foina intermedia (III ÎN) Pietrarul
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ierburi de mlaștină. Fauna este una bine diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, insecte, reptile și pești astfel: • mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), lup cenușiu ("Canis lupus"), viezure ("Meles meles"); • păsări cu specii de cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vultur pescar ("Pandion heliaetus"), vultur codalb ("Heliaeetus albicilla"), uliu ("Accipiter")vânturel ("Falco vespertinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rațe sălbatice; • insecte
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
a speciilor de fauna și floră sălbatică), sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lephus europaeus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia roșie ("Milvus milvus"), șorecar comun ("Buteo buteo
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de nord și nord-vest a comunei clima este puțin mai răcoroasă, temperaturi mai
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
exemplare în 2003 în spațiile forestiere situate de o parte și de alta a drumului Luncavița-Nifon. Dintre canide, semnificative sunt populațiile de șacali și vulpe. Acestea sunt mai frecvente la sud de Babadag, lângă Enisala și în regiunea Ciucurova Izvoru. Viezurele e mai numeros în pădurea Babadagului, Enisala și Niculițel. Jderul de copac și observa mai des în regiunile Niculițel, Carada, Camena, Alba-Celic, ca și în Pădurile dintre Hamcearca și Luncavița. Pisică sălbatică se întâlnește în pădurile dintre satele Greci, Luncavița
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de încățăminte. Satul este
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN), astfel: Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Băile Felix, 1 Mai și Buziaș. Dealurile de Vest au suprafețe mari acoperite de păduri de stejar caracteristice climei. Între speciile pădurii apar stejarii pufoși și stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenușiu și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles meles"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), vulpea ("Vulpes vulpes"), ursul brun ("Ursus arctos"), râsul ("Lynx lynx") sau lupul ("Canis lupus"). Traseul spre Piatra Șoimilor este marcat cu triunghi roșu durează între 1 și 2 ore, din stațiune. Sub denumirea de Piatra
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile, șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele țestoase. Este de remarcat prezența unor insecte
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), pârșul comun ("Myoxus glis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), cosaș ("Isophya stysi"), melcul de livadă
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
a satului și e mai mică decât cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
700 mm/an. Cantitățile de precipitații cresc în raport cu altitudinea. Vânturile dominante sunt din direcția N → NV. Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului efectuat
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelină (Mustelea erminea), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul mare ("Glis glis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean cu potcoavă
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]