897 matches
-
în zona Băcești, continuând cu localitățile situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le cuprind, multe dintre ele cu acces la apa Bârladului, cum sunt Dumeștii Vechi, Viișoara, Siliște, Huc, Cioatele) Dumești, Todirești, Negrești, Vulturești, Buhăești, Ștefan cel Mare, Vaslui, Banca, Zorleni, Bârlad și Tutova. Teritoriul acestui județ dispune de o rețea complexă de afluenți, astfel că în partea stângă a râului Bârlad avem Șacovățul, pe malurile căruia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă cu microprundișuri, specifice secolelor V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Teodor 1997c, p. 97. 69. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Halta C.F.R: spre Râul Bârlad, la aproximativ 300m vest de haltă, s-au găsit vase fragmentare din veacurile VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
marginea vestică a orașului, s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1952. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 255. 129. Vâltotești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Marginea de vest a satului: pe pantele pârâului din apropierea marginii vestice a localității s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1949, 1964. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei 1985, p. 113, nota 168, 202 (fig. 30/5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Calea ferată: pe o parte a căii ferate, situată pe terasa joasă din marginea nordică a satului, s-a descoperit întâmplător o urnă de incinerație, ale cărei caracteristici indică datarea vasului în veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ca medic cu adevărat uman la spitalul din Cisnădie, unde se făcuse cunoscut ca doctor incoruptibil. Devotata lui nepoată, Roxana, Îi Îndeplini și ultimele dorințe: de a fi Înveșmântat În ținuta legionară și de a fi Înhumat În cimitirul Viișoara din Ploiești, orașul În care Flor se născuse și urmase clasele primare și cele liceale. Dormi, camarade Flor Strejnicu, dormi În pace! Noi, cei rămași Încă pe Pământ, credem că Dumnezeu te va primi În Împărăția Sa Veșnică și că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
viață lungă. O dovadă a stării de sărăcie a moldoveanului... 68 * Glasul nostru* Glasul Nostru 1, foaie culturală cu informații și îndrumări pentru popor. Apare de două ori pe lună sub conducerea Societății Culturale „Iuliu A. Zanne” din Băsești (azi Viișoara), județul Fălciu, astăzi Vaslui. La 15 octombrie 1931 foaia apărea în doar două pagini, format 32/47 cm. și se tipărea la Bârlad, la Tipografia lui N. Peiu. Direcor al publicației era învățătorul Gheorghe Arteni. Din cuvânt „Către cititori" semnat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ochi surpriza și, strângând mâna la toți țăranii, a intrat în școală... Cea mai importantă inițiativă a Societății a fost înființarea revistei „Glasul nostru", care i a valorificat obiectivele programului său. Cu aportul colaboratorilor săi, nu 71 numai din Băsești (Viișoara), ci și din Dodești, Văleni, Viltotești și Tămășeni, din alte localități ale județelor Fălciu, Tutova, Vaslui, de la Iași și Piatra Neamț, „Glasul nostru" a devenit o foaie de larg interes, cu rubrici diverse: „Colțul vesel", „Curiozități", „Sfaturi practice", „Știri și informații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad în prezența lui Ștefan cel Mare și a 23 mari boieri din sfatul țării nominalizați, la care se adaugă „ș i toți ceilalți boieri ai noștri și cu megieșii”. Este vorba de o jumătate din satul Urdești (azi comuna Viișoara, județul Vaslui), pe care Stoica și fiul său Manciul o cumpără cu 45 zloți tătărăști de la fiii lui Florea. Documentul acesta, care se găsea în posesia lui C. Diamandi din Gura - Idriciului - Fălciu a ars cu întreaga arhivă a acestuia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Coșești, Elena I. Leon coana preuteasă, Dionisie Udișteanu de la Mănăstirea Cernica, pr.P. Gh. Savin Braniștea Covurlui, preot N.Hodoroabă, pr. Georgescu Grigore Gh. Ionică Piua-Petrii Ialomița, Mihai Th Balica, student teolog, preot Constantin P. Lupașcu ColibașiMuscel, pr. Grigore Enăchescu comuna Viișoara, județul Olt, ec. Gh. Șușnea de la Huși, D. Năstase, învățător PuntișeniTutova, Al. Luntraru Iași, pr. Vasile Nacu Bălășești, pr. ec. A.C. Cosma, Bâlca-Putna, pr.ec. D. Dumbravă, Bârlad, Marin Benghiuj, învățător Crețești Fălciu. Un loc important îl ocupa traducerile realizate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu destul de slabă individualitate, ele însele devenind complexe comerciale) și aici se impun 2 mari animatori, Emil Rășcanu (Vaslui) și Virgil Giușcă (Bârlad), ca și Căminele Culturale (cu personalitate pe cale de dispariție) pe lângă care sunt diverse ansambluri culturale (Pădureni și Viișoara, mai ales), și, cluburile elevilor din municipii, mari formatoare de talente. Cercurile și cenaclurile literare oferă ocazii dezbaterilor pe profil, deși sunt "ocupate" de vârstnici. E o ruptură evidentă între generații, cea jună lipsește cu desăvârșire, inclusiv din biblioteci (numeroase
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Iași. Debut în volum, Calul cu potcoave roz (epigrame, fabule, panseuri) 2006, a continuat cu Florete melancolice (epigramă, fabulă, rondel) 2008, Fiorii zborului tandru, (poezie) și Fabule (2008), redactor șef Meridianul. APOSTU, Mihai, n. 4 septembrie 1962, Vaslui (Dodești, comuna Viișoara): A urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar pe cele liceale în Vaslui. Debut literar în revista Flacăra. Din 1991, este membru al cenaclului "Ion Iancu Lefter" din municipiul Vaslui. A colaborat cu poezii și eseuri la Oferta, Semnal
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
străinătate și care în calitate de primar a înflorit comuna; Vasile Bulai din Miclești, director de cămin cultural și soția sa, Maria, bibliotecară, "întrețin" un ansamblu ceva mai cu puțină faimă, dar prezenți mereu la ziua satului (din octombrie), Aurel Spătaru din Viișoara conduce VOINICELUL, ansamblu special pentru stimularea talentelor locale. Sunt mai multe asemenea inițiative (locale), demne de toată lauda, ca cele de la Pogonești, Murgeni, Buda (Stemnicul, condus de Romică Rusu, comuna Oșești), păpușarii lui Romică Brunchi din Muntenii de Jos, sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ziditorul de școli și biserici, a statuii lui Ion Alexandru Cuza la Grivița, nici un cuvânt în dicț ionar. Alte societăți și asociații culturale rămân și ele în umbră în cartea lui Ioan Baban. Societatea culturală „Iuliu A.Zane” din Băsești Viișoara (p-209) doar e amintită, spațiul preponderent aparținându-i publicației „ Glasul nostru” fondat de societate; la fel se întâmplă cu Asociația culturală „Academia rurală „Elanul” (p.177), unde importantă rămâne revista „Elan ul” În ce privește Asociația învățătorilor din j udeț ul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
particularități micro și macrofaunistice distincte. A demonstrat că între Kossovian și Buglovian, cât și între Basarabian și Hersonian, pe unitățile d e platformă, au existat întreruperi de sedimentare. A semnalat existența Volinianului superior în Dobrogea de Sud, a Buglovianului la Viișoara (Molasa Pericarpatică), a depozitelor cu mactre mici și congerii pe stânga Prutului (în Basarabianul superior) și a demonstrat că Basarabianul inferior lipsește în Depresiunea Transilvaniei, dar este prezent in Bazinul Zarand. A revizuit fauna cu Cryptomactra și a studiat conținutul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
În domiciliu obligatoriu: situație privind numărul dislocaților cu DO, 15 aprilie 1955: Olaru (689 familii dislocate/șase persoane cu DO), Pelicanu (353/32), Dâlga (566/11), Dropia (427/11), Salcâmi (567/ 23), Movila Gâldăului (471/22), Valea Viilor (696/15), Viișoara (593/16), Brateș (621/13), Bumbăcari (437/12), Răchitoasa (700/14), Măzăreni (455/14), Frumușița Nouă, Fundata (421/13), Lătești (542/24), Valea Călmățui-Rubla (451/21), Schei (406/34), Ezeru (389/3), Zagna Vădeni (613/16) și Modelu 114. Numărul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din Basarabia stabiliți pe teritoriul RPR după 1 iunie 1940”. Astfel, din Situația numerică pe comuni a elementelor dislocate și cu DO pe categorii sociale și naționalități pentru regiunea București 28 de care aparțin comunele Pelican, Ezeru, Olaru, Dropia, Fundata, Viișoara și Dâlga, toate sate noi sau localități speciale, cum se exprimă Securitatea (adică sate create prin impunerea domiciliului obligatoriu celor deportați cu familiile lor În Bărăgan, identificabili sub numele de elementele dislocate, spre deosebire de cei ieșiți din Închisori ca deținuți politici
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Iași. A studiat la Pașcani, Fălticeni, Iași. Opere: Povestiri; Șoimii; Dureri înăbușite; Crâșma lui Moș Precu (1904); Povestiri din război (1905); Amintirile căprarului Gheorghiță; Floare ofilită; Mormântul unui copil; Povestiri de sărbători (1906); Însemnările lui Neculai Manea; La noi în Viișoara Scrisori cătră un prieten; Vremuri de bejenie (1907); Duduia Margareta; O istorie de demult; Oameni și locuri (1908); Cântecul amintirii (1909); Povestiri de sară (1910); Apa morților (1911); Bordeenii și alte povestiri (1912); Un instigator (1912); Priveliști dobrogene (1914); Neamul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal românesc, urme ale unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice de la Podei, Viișoara, Gura Văii, Târgu Ocna, Onești și Căiuți aduc probe concludente (mai ales ceramică, locuințe de suprafață, necropole și monede) în această privință, pentru epoca bronzului și a fierului, pentru perioada daco-getă, ca și din cea a migrațiilor, când pe aceste
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
recensământul din 1977 înregistra cifra de 1886. Școala primară a fost construită în 1892, iar biserica “Sfânta Parascheva” a fost ctitorită în 1792. Et.: antrop. Ureche (de la ap. ureche d.lat. auricula ), răspândit de secole în Moldova și Bucovina, + suf. -ești. VIIȘOARA, sat din comuna Ștefan cel Mare, situat pe partea stângă a râului Trotuș ; sat așezat pe cursul mijlociu al râului Trotuș, la 3 km. de Târgul Trotuș. Prima localitate apare menționată documentar la 1 septembrie 1627, cu numele Jevreni. Alte
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1741 a aparținut de ținutul Bacău. A doua localitate a aparținut de ocolul Tazlăul Mare de Sus, în 1816 a devenit cartier mărginaș ( mahala ) al orașului Târgu Ocna, iar în 1865 a fost înglobat în localitatea Târgul Trotuș. Cu forma Viișoara, a fost menționat în documente pentru întâia dată la 19 martie 1762, următoarele atestări fiind din anii 1798, 1799, 1805, 1806, 1809, 1812, ultima datând din 26 martie 1907. Alături de forma existentă și azi, au circulat și două în limba
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la 19 martie 1762, următoarele atestări fiind din anii 1798, 1799, 1805, 1806, 1809, 1812, ultima datând din 26 martie 1907. Alături de forma existentă și azi, au circulat și două în limba germană : Weischora (1774), Wijschora (1790). În 1803, în Viișoara trăiau 850 de locuitori, iar în 2002 se înregistrau 1179. Biserica a fost zidită în 1777, iar școala primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și două în limba germană : Weischora (1774), Wijschora (1790). În 1803, în Viișoara trăiau 850 de locuitori, iar în 2002 se înregistrau 1179. Biserica a fost zidită în 1777, iar școala primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
istorică mare, confirmată de documentele istorice, înlocuite cu altele, ca în cazurile: Stănești cu Cotul lui Briceag, Hilteul de Sus cu Vrânceni, Râpile cu Gura Văii, Gropi cu Dumbrava, Malurile cu Răcăuți, Valea Seacă cu Ștefan cel Mare, Jevreni cu Viișoara, Viile Popii cu Dealul Viilor, Fântâna Hoților cu Fântâna Horgăi, Puțul lui Hașcă cu La Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă ș.a. Dar, din punct de vedere lingvistic, cel mai important aspect îl constituie variația formală, în timp, în special
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
masculine sau feminine (mai numeroase în cadrul hidronimiei - nume de ape și al oronimiei - nume de înălțimi). Exemplele se găsesc în toată zona Trotușului, de la izvoare la vărsare în Siret: Albena, Bahna, Bobeica, Cascada, Corbu, Dumbrava, Grind, Lunca, Ostrov, Rediu, Salcia, Viișoara (se observă lesne că cele feminine apar cu articol definit proclitic) - Beciuri, Brazi, Ciungi, Cișmele, Coșere, Desculți, Funduri, Gropi, Iazurile, Nisipuri, Poduri ș.a. Cu privire la declinare, trebuie menționate două situații: a) genitivul cu articol proclitic (mai ales la masculine), dar și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
-iș, -ărie și diminutivele -et, -el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]