210 matches
-
Monumentele (cu Eminescu omniprezent) subliniază continuitatea, faptul că, deseori, cu sacrificii am răzbătut urcușul dinspre trecut. În context, prin cimitirul negăsit de la Odessa, cel al ostașilor români, Vasile Șoimaru ne somează subtil să nu pierdem legătura cu înaintașii, ca astfel viitorimea neamului să nu rătăcească drumul. Confluențele apelor curgătoare de pe meleagul fraților de neam ne transmit emoția întâlnirii umane, ideea de contopire în esență a ramurilor neamului, oriunde ar sălășlui acestea. Punțile și podurile sunt năframele care leagă, perechi-perechi, destine deja
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
nu mai aveam de făcut efortul translării în timp. Sau poate tocmai din această cauză. Vârstnicii ei sunt ceea ce numim oameni obișnuiți, deloc impunători sau falnici și nici fotografia în sine nu-și propune exercițiul admirației cu accente triumfaliste pentru viitorime. Ei sunt, cam la fel cu noi toți, dintre aceia care în mod sigur nu au câștigat la loteria vieții, iar asta ni-i face apropiați și chiar dragi, pentru că-i înțelegem iar Natalie are un fel special de a
NATALIE SCHOR NE INVITĂ SĂ ARUNCĂM O PRIVIRE DINCOLO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366658_a_367987]
-
prelua fericita spusă a lui François Mauriac, “mettent l’infini dans le fini” (și nu invers, cum se întâmplă îndeobște). Aurel Gheorghe Ardeleanu smulge din nepăsare, din uitare , din anonimat exemplare umane purtătoare de excelență, și le oferă prezentului și viitorimii. Acesta ni se pare a fi meritul de căpetenie al creației sale: încercarea de a salva persoana umană, prin artă, prin impuls și conștiință estetică, pe temeiul unui umanism de factură spirituală. Trecând în revistă și, apoi, stăruind asupra amplei
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Drum de țară Merg cântând din frunză pe un drum de țară Pierdut prin fânețe, printre flori și case. Cât de răbdătoare vremile sculptară Spre viitorime mărturii rămase. Pune rubinie pată scăpătatul, În tăcere multă se-nfășoară satul. Fila veșniciei încă neîntoarsă - Biblica Geneză mai departe toarsă. Merg doinind din frunză pe un drum de munte Dornic vitregia timpului să-nfrunte. Sat ca de poveste, fără
DRUM DE ŢARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356394_a_357723]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Apocrife Pe iaht mirific vă invit, Maestre, spre fructuoase ample speculații: dileme, axiome, ecuații - castele cu o mie de ferestre... la bord învolburate dizertații rămâne-vor viitorimii zestre: călătorii marine și silvestre- benefice-ntâlniri prin constelații- într-un jurnal de bord axiomatic, înscrisuri pictural cu hieroglife cum am rămas pentru un timp ostatic pe un atol de alge și recife, cum rătăceați prin codri singuratic... proces-verbal de
APOCRIFE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355391_a_356720]
-
Bergson, Bertrand Russell, Winston Churchill, - personalități care în viața lor numai literatură n-au scris?? Și atunci asigură Premiul Nobel o notoritate mondială respectivului scriitor? Promovează difuzarea mondială a operei lui? Nu Premiul Nobel sau orice alt premiu contează pentru viitorime, ci opera. Numai opera consacră, nu premiul. Lăsându-l pe Blaga să-și doarmă somnul de veci, șoseaua și drumul de fier al Ardealului duce spre Sbiu iar eu voi continua să scriu despre România mea cu plaiuri de dor
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
România profundă și tainică, ce pun în tăcere și cu răbdare “ cărămidă peste cărămidă“ pentru “construcția “ marelui “edificiu al culturii române“. Subliniind faptul că, în condițiile fenomenului de globalizare astfel de cărți scrise de doamna Doina Mărghitaș rămân tezaur pentru viitorime, pentru cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor locului, așa cum și CD “Corinde, corinde ... “ cântece interpretate de Ansamblul “Mugur de dor “( Corinde și obiceiuri de iarnă din Poieni), editat de Consiliul Județean Cluj, rămân peste timp mărturii.Ne uitând să o prezinte, aflându
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
înaintașilor, altele pentru cunoaștere, fiindcă singur, cuvântul poate tămădui; lumina, dă de gândit. Scrisul te despovărează de multe, care te apasă; îți aduce o liniște ce vrei să le-o împărtășești și altora. Și apoi, cum să dai de veste viitorimii, despre gândirea vremurilor tale? Făcând lucruri frumoase și trainice, îți arăți vrednicia; prin scris, lași moștenire o fărâmă din sufletul tău, căci sufletul se pune în orice cuvânt, iar silaba așezată în pagina cu socoteala, capătă greutate. Reporter: Nu am
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
de diferite profesiuni. De aceea îmi este greu și ar fi nedrept să vorbesc despre cineva și să nu-i numesc și pe ceilalți. Am să amintesc totuși, două personalități care nu mai sunt printre noi, dar care au lăsat viitorimii lucrări și lucruri de necontestat. Am să povestesc pe scurt. Am așteptat trei zile, într-un Sibiu canicular, dialogul pe care doream să-l realizez cu IPS dr. Antonie Plămădeală, fostul Mitropolit al Ardealului, Crișanei si Maramureșului. Era foarte bolnav
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
politic Victor Roșca pe tema detențiilor din România după ce publicase în 2007 la București, la aceeași editură "Moara lui Kalusek" și cu același subtitlu - „Începuturile represiunii comuniste". Astfel, Victor Roșca se înscrie în rândul celor care depune mărturie vie pentru viitorime, dă date importante și autentice celor care nu au apucat să se informeze despre zguduitoarele întâmplări din detențiile comuniste ale perioadei staliniste care au atins paroxismul în anii 1949-52. În același timp, autorul oferă aspecte revelatoare cercetătorilor în domeniul istoriei
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]
-
RĂTĂCEASCĂ,,, Cronică de Melania Cuc La cartea de eseuri a scriitorului Al.Florin ȚENE Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai elevată factură, cu un simț al dimensiunilor filosofice dublat de rațiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, AL.Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului. Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și develpoează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359567_a_360896]
-
IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ,, Cronică de MELANIA CUC la cartea lui Al.Florin ȚENE Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai elevată factură, cu un simț al dimensiunilor filosofice dublat de rațiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, AL.Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului. Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și develpoează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359566_a_360895]
-
un secol, la lumină scrisul său integral, mai apoi, prin strădania lui Noica și acum, prin demersul acad. Eugen Simion, chiar și imaginea acestuia, vedem că intuiția lui Iorga a fost cea corectă și pe acel drum avea să meargă viitorimea. Preocuparea lui Iorga pentru revelarea și propagarea operei și personalității eminesciene nu lipsește nici din marile sale intreprinderi, din cursurile sale universitare, din marile sale sinteze de istorie, din Istoria literaturii române ediția din 1925, și, desigur din Istoria literaturii
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
Iar ei, superiori fiind, nu vor aborda niciodată acest gen fiindcă nu vor să-și compromită numele hărăzit să devină nemuritor doar pentru că poezia, romanul sau chiar memoriile sunt, nu-i așa, opere serioase, pline de miez și mesaj pentru viitorime. Cu deplin respect pentru toți creatorii de literatură voi aminti totuși de marii umoriști ai lumii (Marck Twain, Șhalom Alehem, I.L. Caragiale, Carlo Goldoni, Mihail Zoscenco, ori de anticul Aristofan, dar șide mari autori precum Shakespeare sau Miguel Cervantes, care
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
l. Iar scrisul de acest tip este itinerant - inițiatic, este luminător sieși și celorlalți; a nu uita întru a nu li se repeta și celorlalți, semenilor și urmașilor, ceea ce noi am pătimit. Însă misterul poate fi și de a comunica viitorimii immediate, Bucuria de a Fi ... Fără pathos - sufletul prag - spiritul boltă!) nu poți transmite ca valoare a esențelor vindecătoare, înalt- morale (și catarsis) - ceea ce peiorative numim Misterie. Misterul (taina) este efficient ca lecție - pedagogie superioară - și a literaturii, - de a
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
-ne din viața și activitatea poetului, văzându-i obiectele personale, camera de lucru, biblioteca, biblia etc.Nu voi insista asupra poetului și a politicianului. Mă voi referi la iubirile lui Octavian Goga care au rămas ca niște povești frumoase pentru viitorime. Octavian Goga s-a născut aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
de a se strămuta într-un colț de rai, deoarece, pentru el, Iteștiul este colțul de suflet. Lui i se pot atribui meritele unei organizări calitative la nivel administrativ, în interesul comunitar, pentru timpul prezent și fără îndoială și pentru viitorimea cea atât de fascinată de drumurile europene. Zi de zi se dezrădăcinează de la vatra părintească, astăzi mai mult ca oricând, iteștenii. Este începutul unui ev măcinat de criza economică planetară, iar disperarea încrâncenează pe românii copleșiți de odiseea cuceririi occidentului
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
A sprijinit cu substanțiale contribuții personale, bisericile din comună, pentru diverse cheltuieli. La Itești este instituită diploma „Model de viață” care se decernează venerabililor așezării, cinstitori și consfințitori ai locurilor pe care au viețuit și care vor lăsa urmele lor, viitorimii satelor, în măsura în care vor mai exista inițiatori și pomenitori ai trecutului, cu oamenii și faptele lui. Cum spune fostul primar, proiectul reînființării comunei a „încolțit” imediat după evenimentele din anul 1989: „în inima mea a încolțit speranța ca fosta mea comună
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
susținerea unor cauze de interes național”. Aceste imagini și mărturii scoase la lumina tiparului într-o carte memorabilă, care ne dezvăluie nouă, contemporanilor și pagini de lirică unicat, face ca acest volum să devină un document de referință de care viitorimea trebuie să țină seamă. Elisabeta IOSIF Noiembrie, 2013 Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF Recucerirea memoriei / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1043, Anul III, 08 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELISABETA IOSIF RECUCERIREA MEMORIEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342068_a_343397]
-
moderne de comunicare. În cele 22 de povestiri (proză scurtă) refuză să fie indiferent față de tradițiile, de cultura și interesele locului de baștină, ale țării, în ultimă instanță, dornic să păstreze toate aceste elemente, să le reactualizeze pentru prezent și viitorime. Iar eu, din acest punct de vedere, îl apreciez în mod deosebit pentru că, orice s-ar spune, în limbajul popular sunt ascunse sevele limbii românești, care a fost și rămâne, de-a lungul timpului, extrem de bogată și de frumoasă. Așa
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
a cărei materie, numai el dintre noi toți, cetățean anonim și fără somn, a auzit-o plângând. Eu simt în versurile sale teribila biografie a unui țipăt de intoleranță, smuls din adâncimea lumii și adresat, ca un mesaj, nouă și viitorimii. Poate că străzile orașului au fost chiar nervii poetului. Poate că Bacăul a fost bacovian și nu invers. Fiecare vocabulă și consoană a numelui său aparțin și urbei sale. În această casă, așezată sub frigul liniștit al stelelor, Bacovia pare
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
i-a falsificat trecutul revoluționar. Nota 1: La setea de putere („o patimă de maniac, de satrap asiatic din vremuri demult apuse”), pe care o subliniază Bajanov, trebuie să mai adăugăm marea grijă cu care Stalin își construia imaginea pentru viitorime. De unde rezultă și adevărata cauză a îndepărtării și suprimării lui Enikudze: Indignarea acestuia la apariția imensului fals (făcătura lui Beria intitulată Din istoria organizațiilor bolșevice din Transcaucazia), în care lui Stalin i se atribuiau merite inexistente, ba chiar meritele altora
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
zână din slută. GLOSSA VREMII-NFRIGURATE Născut la ceasul vremii-nfrigurate Să dai un suflu nou pe codri și pe lunci, Născut-ai o speranță, din ere-ntunecate, Ce a străpuns hârtia prin ochii tăi adânci. Din slova ta, născut-a pentru viitorime Un univers de aur și codri de argint. Tu n-ai lăsat în urmă doar un caiet cu rime, Ci dragostea fierbinte, in clocot și alint. Ai dat o glossă vremii, zăcând încătușate, Când ți s-au plâns strămoșii din
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
-ne din viața și activitatea poetului, văzându-i obiectele personale, camera de lucru, biblioteca, biblia etc.Nu voi insista asupra poetului și a politicianului. Mă voi referi la iubirile lui Octavian Goga care au rămas ca niște povești frumoase pentru viitorime. Octavian Goga s-a născut aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul MIRCEA ELIADE ține să atragă atenția viitorimii că „descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el, nici măcar limba nu i se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]