485 matches
-
melodii și versuri. A înșirui tot ceea ce a izbucnit din inima profesorului dirijor și compozitor Mihai Drimbe, zbuciumată până la ultima palpitație, tot ce a descătușat în muzica lui, nu se poate, pentru că destinul i-a întins pulbere stelară pe bagheta vijelioasă. A avut o familie frumoasă în mijlocul căreia a redobândit liniștea risipită fără măsură, pe scenă, cu trude, surâsuri și suspine. Orașul Buhuși și-ar frânge propria-i tulpină dacă l-ar uita vreodată. Muzicianul și-a lăsat freamătul lăuntric și
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
conținut în dezvoltarea lui arhitecturală sui-generis, pe lângă fluidul tainic al muzicii văzute ca o „expresie pură a unei stări de suflet” de către GEORGE ENESCU, noblețea aceea curgătoare și mitică, aidoma simbiozei nemaiîntâlnite dintre fizionomia calmă a pustiului galben și modulația vijelioasă a unui fluviu nepotolit. Căci „muzica este un grai izvorât din inimă și menit s-aducă dragoste și-nfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite”, spunea același compozitor român în cadrul Discursului de recepție rostit în Ședința
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
a fost promovat ofițer doi ani mai târziu, întrucât a refuzat „rugămințile dubioase” ale superiorilor. Trezirea conștiinței sale de patriot român a avut loc spre sfârșitul anilor 80, când „la Chișinău, dar și prin sate, s-a pornit un val vijelios de deșteptare națională”. În acea perioadă, necunoscută de românii din România, au avut loc o serie de proteste, demonstrații de stradă și mișcări de revoltă prin întreprinderi, organizate de liderii Frontului Popular (Mircea Druc, Leonida Lari ș.a.), din cauza cărora, lucrătorii
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
de copil. Iar natura fiind parte din Creație , în care El însuși este cuprins, cele care ne însoțesc în cunoaștere sunt zânele. Ele nu ne spun nimic, doar se joacă cu noi, cântă cu noi, ne iau în dansurile lor vijelioase ca o părere de adiere de crezi că armonia este nemișcare de la un capăt la celălalt al nemarginilor, tu plutind asemeni unui vis. Sunt Iubire! ☼☼☼ fragm, din ,,Izvorul iubirii" Ed. Sarbatoare Publications, Sydney Referință Bibliografică: Coronița de Sânziene / Dor Danaela
CORONIŢA DE SÂNZIENE de DOR DANAELA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Coronita_de_sanziene_dor_danaela_1340017341.html [Corola-blog/BlogPost/357550_a_358879]
-
de o stâncă formând un mic lac de vâltori, iar în final se prăvălesc furioase la vale în mici cascade. Pătru Valdescu este fascinant de priveliștea înconjurătoare oferită de amfiteatrul munților și de spectacolul tumultuos al apelor care se rostogolesc vijelios la vale. În cele din urmă se dezmetici din starea euforică, de reverie și cercetă o cale care să ducă deasupra minunatei cascade. Încercă să se strecoare între lama de apă și peretele umed al versantului dar fără sorți de
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416637047.html [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
nu urmărească mai multă putere și plăcere decât ceilalți, egoismul cel rău, iubirea pătimașă de sine și numai de sine scapă din lanțurile cuviinței și datinilor bune și se repede sălbatic asupra bunurilor lumii. În acest fel, societatea se face vijelioasă, veșnic tulburată, neliniștită la lucrul ei, lipsită de siguranță în păstrarea roadelor lui și împiedicată în cugetarea mai înaltă. Oamenii se simt tot mai departe unul de altul, legăturile ce sunt siliți să încheie nu mai sunt decât false și
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
forțele. Mergea pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai muntelui, ca să nu alunece în râul din ce în ce mai vijelios. Deodată cheiurile se deschiseră într-un luminiș de unde răzbătea un zgomot infernal și rămase stupefiat de spectacolul desfășurat în fața ochilor. Un șuvoi imens de apă se revărsa de undeva, de sus, de pe munte, și plutea zgomotos în gol, apoi lovindu
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371091.html [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CURGÂND PRINTRE MALURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului CURGÂND PRINTRE MALURI Semi glossă Curgând printre maluri domoale, Râul își duce apele vijelios, Așa au trecut privirile tale, Ca o boare de vânt furtunos! Da, orice clipă trece vrăjită, Se duce cu gândurile sale, Nu se oprește pe vreo orbită, Curgând printre maluri domoale. Totul trece alura nu-și schimbă, Uneori rămâne ceva
CURGÂND PRINTRE MALURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Curgand_printre_maluri_mihai_leonte_1335463329.html [Corola-blog/BlogPost/362049_a_363378]
-
furtunos! Da, orice clipă trece vrăjită, Se duce cu gândurile sale, Nu se oprește pe vreo orbită, Curgând printre maluri domoale. Totul trece alura nu-și schimbă, Uneori rămâne ceva misterios, Când mintea gândurile-și plimbă, Râul își duce apele vijelios. Dar a rămas o clipă-n contemplare, Iar vântul pornește din nou în rafale, Ca o răbufnire din liniști abisale, Așa au trecut privirile tale. Ți-ai schimbat părerea unanimă, Că aș putea să fiu mai arătos, Tu ai trecut
CURGÂND PRINTRE MALURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Curgand_printre_maluri_mihai_leonte_1335463329.html [Corola-blog/BlogPost/362049_a_363378]
-
că în anticul Imperiu Român: ,,Ieri, duminică, în Piața Bisericii din orașul nostru, la ora aperitivului, un pachiderm a călcat în picioare o pisică. Asta-i tot. Nu se dau alte detalii.“ Haosul din capul și din sufletele personajelor trece vijelios un nou prag al absurdului, pe care actorii craioveni îl joacă la cote frizând perfecțiunea: ,,Domnișoara Daisy a văzut un rinocer unicorn. Rinocerul dv. tot un corn avea, sau două?... Păi aici e toată problemă. E cam ciudată chestia asta
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
dinăuntru, nu din afara“. Bomboană pe coliva o va pune însăși Daisy, care - după ce-l lașase pe Berenger să creadă că vor întemeia o familie, că vor avea copii, că vor regenera omenirea, din postura de Adam și Eva - îl părăsește vijelios, fascinată de faptul că rinocerii cântă. Nu cântă, rag - îi replică Berenger. Dar Daisy nu poate ieși din psihoza ei - Ești nebun, cântă... Dansează în felul lor. Sunt frumoși. Sunt niște zei“. Artistul vizual Robert Wilson nu diminuează mesajul extrem de
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
ambele ne hipnotizează. „Hoinari pe pământ, cutreierăm drumuri și pustiuri, uneori ne târâm, alteori mergem drept și ne călcăm în picioare”, nemuritoare vorbe spuse de un nefericit, K.H. Primejdioasă e foamea. La orele prânzului , o brișcă de nobil burlac intra vijelios pe poarta hanului să caute suflete moarte. Pe când Michelangelo scria memoriile unei gheișe ... Un pian mecanic la curtea regelui David, din turnul sinucigașilor căzu, însângerat, un porumbel, poți pune stavilă Pacificului în mișcare? Incest, delir, orice ar fi, eu tot
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Proza_amara_boris_mehr_1393656596.html [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
scurtă, ... XXIV. ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAȚĂ, de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016. MOTTO: „Ultimul rămas bun, în dragoste, este acela care nu se spune.” (Alexandre Dumas) Prin Siberii înghețate, vijelioase și-austere, Prin taigale grizonate, înzăpezite și mizere, Printre lacuri glaciare ce emană frig, durere, Se prelinge-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri - Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic, El
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
cu votca rus-palinca își îneacă lent amarul. Ar fi vrut s-o ia drept soață pe femeia ce-o iubește, ... Citește mai mult MOTTO:„Ultimul rămas bun, în dragoste, este acela care nu se spune.”( Alexandre Dumas)Prin Siberii înghețate, vijelioase și-austere,Prin taigale grizonate, înzăpezite și mizere,Printre lacuri glaciare ce emană frig, durere,Se prelinge-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri -Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri.Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic,El
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
șoptea că era nebună de iubire pentru el, strângându-se mai tare la pieptul său și strivindu-și sânii neliniștiți și fierbinți de pieptul lui, provocându-i dorința până la punctul de a-și pierde mințile și a exploda sub pulsațiile vijelioase ale sângelui. Era ucraineancă și era perfecțiunea personificată a frumuseții feminine. La terminarea dansului a acceptat invitația lui și au băut șampanie, sărbătorind beția simțurilor care îi cuprinsese pe amândoi. Fata a acceptat să-l întâlnească la sfârșitul spectacolului. El
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470259694.html [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma lor „să rup gura târgului"! Din dealuri, stejarii cu frunze ruginii privesc de sub poale, culegători de vii. Nucii falnici, bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe jos. Ciocârlia-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Acasa > Poeme > Devotament > AMOR SIBERIAN Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Prin Siberii înghețate Vijelioase și-austere, Prin taigale grizonate Înzăpezite și mizere, Printre lacuri glaciare Ce emană frig, durere, Se prelinge-o umbră ștearsă Pogorâtă dintre ghețuri, Un bărbat cu barba deasă Se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, Plânge lăcrimând amarnic, El
AMOR SIBERIAN de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1431271112.html [Corola-blog/BlogPost/368035_a_369364]
-
repetă. Lipsa păcatului duce la dezumanizare, la sclavie, la transformarea omului într-o substanță fluidă epuizantă, totdeauna determinată. Or, pârâul susură în albia lui mereu altfel, își duce rostul tocmai prin simțul pietrelor și a nisipului peste care trece, când vijelios, când lin, când limpede, când plin de tulburările agoniilor sale. Astfel și omul, ce supus păcatului își caută sensul, își caută biserica pentru a se putea ruga și a-și descoperi grația nedesăvârșirii sale. George BACIU Referință Bibliografică: IN BUZUNARUL
IN BUZUNARUL GÂNDULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/In_buzunarul_gandului_george_baciu_1336201098.html [Corola-blog/BlogPost/357852_a_359181]
-
el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă. Un turist a oprit mașina, a tăiat trandafirul și duși au fost. Păstorul a murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut altul, Dar păstorul cu fluierul lui nu mai erau pe acolo. 2. „O oră să fi fost amici”, Dar viața-i doar
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 by http://confluente.ro/Era_odata_boris_mehr_1364627895.html [Corola-blog/BlogPost/345490_a_346819]
-
În mijlocul naturii, doar tu și eu. Lasă-ți principiile tale amorfe Și treci de partea mea fără frică Uită-ți spațiile tale limitrofe, Vei deveni mai mare, nu mai mică. Nu-ți place oare natura vioaie? Și viața ce pulsează vijelios? Când totul se cufundă în ploaie Câmpul devenind atâta de frumos . . . Codrii din juru-ți nu te apasă Sau zidurile crunte și reci? De ce să-ți pierzi viața frumoasă? Când poți și tu prin ea să treci. Nu-i frumos tumultul
REALITATE, NU VIS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Realitate_nu_vis_.html [Corola-blog/BlogPost/355585_a_356914]
-
copila, dar nu le venea să creadă că regele lor ar fi renunțat la întregul ocean și la tot ce construise până atunci doar ca să își recapete copilul. Cu spaimă, îl văzură pe stăpânul lor urcând în trăsură și pornind vijelios spre insula despre care pomenise bătrâna prezicătoare a oceanului. Marinică îl urmă, făcând semn celor doi rechin-ciocan să li se alăture. Cu micul său alai, stăpânul Oceanului Fără Sfârșit ajunse la insula pedepselor abia după o zi și o noapte
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Punctul critic Venind un om fantomatic cu propria-i umbră sub tălpi, cu gulerul pardesiului ridicat, cu șapca trasă pe ochi... În unele dimineți de noembrie, când vântul vijelios împroșcă acidul ploii și întunericul încă are consistență, apăsând ca plumbul, oamenii sunt singuri cu umbrele lor, sunt stranii și răvășiți, se prăbușesc parcă în sine... Străzile sunt punți de cositor fluid, catene ca de fludor, copacii relicve și întregul
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
capul lui Mihai Viteazul, de la Mânăstirea Dealu?) înainte de a-și scoate noua carte de identitate, pe suport electronic și de plastic, în iarna anului 1993. Combatanții erau plini de vervă, scânteietori în replici, stârnind totdeauna hohote de râs și aplauze vijelioase în finalul spectacolelor. Spiritul de descătușare și de luare în răspăr - cu, aproape, inconștiență juvenilă, afirm acum, pentru că atunci îi lăudam din alte considerente și cu alte argumente, tocmai pentru a nu stârni bănuieli, neliniști ochiului necruțător al cenzurii... - era
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
Șoferii acestora roiesc pe lângă călătorii sosiți negociind prețurile în singaleză, engleză, germană... Se circulă pe partea stângă. Mintea mea preocupată cu imaginile ce se desfășoară cu repeziciune uită asta și... scot primul strigăt de disperare văzând autobuzul care se îndreptă vijelios spre noi. Este doar începutul unei călătorii pe care nu mi-am imaginat-o că se va termina cu bine. Deși sunt obișnuită cu aglomerația orașelor ceea ce m-a întimpinat aici nu pot descrie în cuvinte. Nu am putut și
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
viață, abia mi-am revenit, chiar nu mai aveam nevoie și de asta!... XXVIII. D E S T I N E - EP 12 -, de Luchy Lucia , publicat în Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016. Ușa rezervei se deschise iarăși vijelios, iar Ionuț intră cu brațele încărcate și cu ochii strălucitori, radiind de fericire. - Mami, uite câte cadouri am primit de la bolnăviorii mei! Mi-au spus că sunt cel mai grozav doctoraș, iar, când o să cresc și o să fiu așa ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/luchy_lucia/canal [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]