478 matches
-
c-a fost legitimă apărare. Vedeți de ce nu-i bine să te grăbești? — Am prins ideea. Acum, dacă mă duci lângă limuzină rapid și-n tăcere, i-am spus, suma se triplează. Politica firmei. Moșul a tăcut și a accelerat vijelios, apropiindu-se Încet din lateral de limuzina cu Însurăței. I-a făcu semn celuilalt șofer s-o lase mai moale, iar eu am ieșit pe geam, sprinten ca un cuc la ora exactă, Încercând să ajung la hârtie. Mirele, care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zburdălnicii pe care le-am văzut și în Underground (1995) sau în Vremea țiganilor (1988) și mai ales în Pisica albă, pisica neagră (1998). Nu lipsește nici muzica de taraf, nici fanfara și fanfaronadele, nici scenele rabelaisiene, opulente, nici chiolhanurile vijelioase cu focuri de armă și spart de sticle, nici muzica zisă din adîncul sufletului, nici gagurile burlești și nici bestiarul autohton, nici excrocii mărunți, nici fufa cu coapsele pline întinse rubensian spre admirația prostimii, nici extravaganțele și nebunia petrecăreață, nici
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
iese, uitînd să mai lege cordonul capotului, lăsînd să i se vadă goliciunea de la mijloc în jos, printre poalele lovite nervos de genunchi. "Ce dracu'-i cu mine?! gîndește Radu, scuturat ca de friguri, privind cu nesaț în urma femeii pornită vijelios spre bucătărie, cu mersul ei falnic, scuturîndu-și părul negru și lung asemeni cailor de rasă coama în arenele circurilor. De ce nu-l repede totuși pe individul ăsta?!" Ce naiba găsești la telefoanele lui? vrea să pară indiferent în continuare. Vorbe. Vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Femeia izbucnește în sus pe lîngă mîna lui, se scutură scurt, să-și aranjeze capotul, deschide ușa, rămîne o clipă locului în speranța unui "mai stai" al bărbatului, apoi iese. Trecînd pe lîngă ușa bucătăriei, de unde răzbat vorbele jucătorilor, intră vijelioasă. Ce-i aici!? întreabă ea săltîndu-și palmele în șolduri, tremurînd vizibil. Profesorul îi aruncă o privire fugară, strîmbînd din nas. Lazăr, în schimb, înfierbîntat de joc și de băutură, o admiră îndelung: Stimată doamnă, chiar dacă v-ați simțit bine pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cadru medical, cu trusă de prim ajutor. Vă opriți la poarta spitalului; veți fi așteptați; vorbesc eu cu medicul șef pînă atunci. Drum bun! Vlad salută și iese, întovărășit de Mihai, grăbindu-se amîndoi să se țină după Cornea, pornit vijelios spre poartă. Frumoasă Brîndușa asta rîde Vlad spre Mihai. Dacă-mi reușește destroienirea, de 8 Martie îi duc un buchet cu brîndușe, așa, ca omagiu că mi-a dat prilejul unui gest frumos. Mare pușlama! clatină Mihai din cap zîmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aplomb asupra celorlalți. Părea și el acum un om oarecare, vulnerabil, în voia valurilor. Cine ar fi fost Alexe fără plicurile lui albastre? se întrebă Carmina. Un cârtitor de duzină, un înrăit sadea, un suflu distrugător și veninos care trece vijelios și nu lasă în jur cadavre, ci doar nesiguranță și silă. Puterea lui stătea în plicurile albastre. Carmina se gândi să plece, simțea din nou că i se șubrezește încrederea... se temea de stările de amorțire, când se alarma de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a avut copilărie, iar cine n-are copilărie n-are nimic pe lume. Un copil care smântânește oalele pe ascuns, care toarce razele de lună în caier de aur pentru mama sa, care se scaldă în apele reci ale Bistriței vijelioase, este de fapt un năzdrăvan, și nicidecum un posibil infractor. Procurorul: Completul se retrage pentru deliberare. (la întoarcereă Președintele: Sentința civilă numărul 1512 din 7 octombrie 1997. În urma deliberării, Curtea de Apel l-a găsit pe Nică a lui Ștefan
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În prejma iubitelor ar dori ca trecerea să fie cât mai lentă, alteori să alerge În viteză pentru a atinge o vârstă a maturității, să scape de sub regulile impuse, Îngrăditor, de către părinți iar cei bătrâni se plâng adesea de trecerea vijelioasă a timpului și cu cât sunt mai În vârstă cu atât timpul (viața) trece mai repede, scurtându-se, iar pământul le fuge de sub picioare, așa cum tot ei spun cu obidă. Trecerea timpului este un mare defect, pentru unii dar și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de ceapă iar gândurile-i cutreierau cine știe ce universuri sentimentale. Va, mai rămânea un piculeț liniștit, urmărea cu ochii lipiți o buburuză viu colorată ori un gândăcel preocupat de problemele sale diurne și deodată, ca un zmeu În miniatură, se repezea vijelios spre cârdul de rațe adormite și găini moleșite de căldura soarelui de vară, scoțând țipete ce se voiau Înfiorătoare. Orătăniile alergau bezmetice din calea viforului cald, mirându-se nespus de perfidia hultanului care putea lua orice formă umană. Atacul, pe cât
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cârdul de rațe adormite și găini moleșite de căldura soarelui de vară, scoțând țipete ce se voiau Înfiorătoare. Orătăniile alergau bezmetice din calea viforului cald, mirându-se nespus de perfidia hultanului care putea lua orice formă umană. Atacul, pe cât de vijelios, pe atât de scurt, se termina Întodeauna În fața curcanului, căruia din motive știute de toți cei mari ai casei, dar neînțelese de către Va, se numea...Conu’ Bazil, apelativ care dacă era folosit de către Va, avea ca urmare automată, apostrofarea drăgăstoasă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
crescut anapoda, mărginită de plopi pitici cărora puteai să le numeri frunzele fără efort și acoperită de apele revărsate ale Siretului. Acesta, În cea mai mare parte a anului era calm, se umfla mai În fiecare primăvară, devenea tulbure și vijelios, nu-i mai ajungea matca-i milenară și fără a ține seama de oameni, locuri și animale se revărsa peste maluri, peste lunca mănoasă iar Înainte să ajungă la casele satelor, umplea cu apă Rămășița, balta Peletuci și alte două-trei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cuvintele Ochenoaiei ocupându-i toată mintea: Fa adormito, cască ochii pe unde pășești și fii atentă să nu scăpi copchilu’ că-ți smulg tăt păru’! Acolo sus, copilul, ba se simțea expus tuturor atacurilor păsărilor cu dinți, care se repezeau vijelioase din cerul nopții, luând În Închipuirea sa cele mai ciudate forme și dotări, ba legănat de moș Ene, la marginea firescului, Întinzând mâna spre cerul luminos și prinzând, cu gingășie și delicatețe, două steluțe strălucitoare, așezându-le, cu iubire dureroasă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
această verighetă pe degetul corespunzător de la mâna stângă. Eu am introdus-o deja, observi? Oferirea buchetului de flori din vază este ultimul gest care-mi este permis să-l mai fac pentru tine!“ (Constantin Buligoanea) „Dragostea acestei nopți se curse vijelios, parcă la întrecere cu muritul clipelor sub apoteoza timpului. Un somn greu tăia peste ființele lor, și un respirat dur arăta chinul din interiorul trupurilor ostenite. Ea se trezi mai repede și plecă spre primele proceduri.“ (Marin Beșcucă) „[Două prietene
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai are nici o șansă să-i intre în grații. Mult mai înțelept ar fi ca Petre Berea să-și încerce norocul dăruindu-i iubitei o carte de versuri de Emil Brumaru. DacA bun-gust nu e... „Dragostea acestei nopți se curse vijelios, parcă la întrecere cu muritul clipelor sub apoteoza timpului. Un somn greu tăia peste ființele lor, și un respirat dur arăta chinul din interiorul trupurilor ostenite. Ea se trezi mai repede și plecă spre primele proceduri.“ Frazele de mai sus
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rămână lucizi și cu lumânarea aprinsă în mână. Atunci cred că am auzit primul pocnet în inimă și-n țeastă. Cordul creștea, creierul împingea, punea în funcțiune zona aceea cu celule în plus, pe care contăm în ziua ce vine vijelioasă.“ Vasăzică cordul creștea, iar creierul împingea... În aceste condiții era greu, într adevăr, ca Melania Cuc să reziste presiunii interioare și să nu scrie. În schimb rămâne de neînțeles faptul că experimentatul editor Vasile Igna a acceptat să publice cartea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nici mult mai altminteri. Coborîndu-i din tren, i-au legat cu lanțuri unul de altul și i-au Îmbarcat pe niște șlepuri cărora le-au dat drumul În josul apei. Era la vreme de primăvară, apele se umflaseră și se vărsau vijelios unele Într-altele, rîuri din ce În ce mai late pînă cînd s-au topit toate Într-o singură curgere, aceea a marelui Obi. Vasul cu prizonieri străini și cu deținuți ruși plutea la vale escortat de sloiuri, lovindu-se de ele și legănîndu-se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la șosea într-o căsuță extrem de modestă. Fereastra împărțită în patru ochiuri mici fixate în niște șipci care abia țineau sticla în niște cercevele subțiri care, tremura de ziceai că o să zboare, când vântul își plimba aripile transformate în pale vijelioase, fie o noapte, o zi sau poate mai mult. Perdelele de la fereastră, nu erau murdare ci închise la culoare din cauza timpului care a trecut nemilos și a lăsat adânc amprenta. Când treceam de acasă spre școală și invers, îl vedeam
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
această verighetă pe degetul corespunzător de la mâna stângă. Eu am introdus-o deja, observi? Oferirea buchetului de flori din vază este ultimul gest care-mi este permis să-l mai fac pentru tine!" (Constantin Buligoanea); Dragostea acestei nopți se curse vijelios, parcă la întrecere cu muritul clipelor sub apoteoza timpului. Un somn greu tăia peste ființele lor, și un respirat dur arăta chinul din interiorul trupurilor ostenite. Ea se trezi mai repede și plecă spre primele proceduri." (Marin Beșcucă); "șDouă prietene
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
defileele râurilor și fluviului Dunărea va avea ca impact direct vizual și peisagistic trecerea de la văile înguste și adânci ale defileelor, cu versanți abrupți (de obicei creați prin eroziune de către apele curgătoare) la canioane prin care râurile curg vijelios, formând vârtejuri, la peșteri cu amenajări complexe (cabluri de susținere, iluminate, poteci marcate), peșteri cu amenajări satisfăcătoare sau peșteri cu amenajări limitate la stânci cu forme bizare, elemente de mare atractivitate, ce s-au format ca rezultat al acțiunii agenților
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
Într-un anume sens, dansul său este la fel de dur ca și imaginile de teatru-film, relațiile fizice între corpurile intrate într-un dialog dansat fiind încărcate de dinamism, robustețe, impetuozitate, fără a degenera însă în violență. Corpurile au o energie aprigă, vijelioasă, de neînfrânt, oriunde s-ar petrece întâlnirea, cel mai adesea în plină natură, în pădure, prin copaci sau între copaci, în lacuri sau în preajma lor. În ambientul unor interioare, micile compoziții în doi sunt la fel de dinamice, dar mai prețioase, corpurile
Explore Dance Festival 2010 (I) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5974_a_7299]
-
că l-au țintuit în lanțuri și că-l vor da pe mâna călăului; prizonier și gâde vorbiră cu poftă. Erau plini de voie bună. Se mai vântura și câte-o glumă, glumă așa, țărănească și grosolană, de care râdeau vijelios. Gavrilă râdea și el, aidoma celorlalți. La urma urmei, se tot povestea chiar de dragul lui. Cu timpul, începură să se liniștească, câte unul mai și ațipi ori se holba tăcut la noaptea albăstrie. Doar focul mai trosnea, uniform... Deodată, un
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
creadă orbește, dar nici nu e ateu pe de-a-ntregul, adică să se lase mângâiat pe creștet de demonii cu barbă din tablouri. Starea lui e de molcomeală ecumenică, un soi de epicureism asemănător cu fantasticul național, generatorul unui patriotism vijelios: „maică, mulți te-au dușmănit!... mai că-mi vine-a crede”. În rest, le face cu migală pe toate cele trecute în fișa postului: botezuri, mese rotunde, căsătorii, vernisaje, sfeștanii, înmormântări, grand opening-uri sau lansări la apă. Unele au loc
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
și de normalitate sunt cele în care poetul se referă la iubirea pentru soția sa. Cu puține excepții și acestea sunt văduvite de intimism. Tonul este adesea excesiv de patetic, hiperbola cosmică, figura de stil preferată, sentimentele se înscriu într-o vijelioasă universalitate. Fire aprigă de ardelean învățat cu greul, Ion Zubașcu pare a-și struni cu greu energiile retorice, chiar dacă unele dintre explicațiile sale poetice (de nimeni solicitate) sunt inutile, ba chiar la limita ireverențiosului: "Dar mie mi-e de-ajuns
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
armonice, simfonia înfricoșată a frămîntării și a zbuciumului universal!... Puterile adîncului se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, își dezlănțuiră asupra pămîntului îngrozit furia lor prăpăditoare... Uraganele umplură jghiaburile largi ale munților și, ca niște imense puhoaie vijelioase, se rostogoleau prăpăstios la vale; viforul șuiera, gemea și urla în răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
ales președintele Consiliului de Stat. La 5 ianuarie 1961 se înființa, la București, Teatrul de Comedie.” Cam așa și-a început George Mihăiță, actorul și directorul Teatrul de Comedie de astăzi, discursul. Fantastică idee! Mi-a adus aminte de debutul vijelios al filmului „Amélie”. În primele două treiminute ești pus la curent cu tot ce se petrecea pe lume, în Franța, în Paris, în blocuri și apartamente în secundele procreației personajului titular. Contextul nașterii Teatrului de Comedie este fabulos. Fapte de
Despre memorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5832_a_7157]