150 matches
-
sărace în fapte, ci dimpotrivă - ele se suprapun de obicei peste acele perioade în care nu mai am timpul necesar pentru a pune mâna pe condei.) și de data aceasta a fost la fel. Adevărata mea familie odată plecată în vilegiatură, am organizat acasă la mine reședința celeilalte familii, a celei mai nume roase și poate chiar a celei mai adevărate. A fost ceea ce eu am numit „La Hanul cu Bucurie“... și, într-un anume sens, Vir giliu (Andrei Cădere) a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acum apărută sigur și definitiv în Monitorul Oficial. Apoi lecții, ébauche de lecții de început de an. Cl. a V a A întrebând fără să întrebeÎntrebând din priviri cum suporta EBL plecarea fiicei ei în străinătate. , ținută la curent de vilegiatura mea tardivă prin Gaby Manolescu, tatăl Dinei, și M[aria] Ros[etti]. Înalte, desvoltate și deșirate pe vacanță Ena A., Dora Moschuna, Domnica Filoti, Jimy Țețu, Dina Rar[incescu] și Dina Mano lescu, protejându-mă afectiv, cu ochi complici. Apoi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
miracol și nu de misterele esențiale ale lumii, la care accesul său este parțial. Bătrânul este dotat cu harul de a ghici în pietrele pe care stă cineva. Bătrânul va ghici pe loc că soții Vălimărescu, de curând sosiți în vilegiatură, vor pleca la București, fiind chemați printr-o telegrarnă, el urmând să meargă în război. Emanuel îl roagă pe bătrân să-i ghicească și lui destinul, bătrânul acceptă, dar îi spune numai începutul: va întâlni două fete care-i vor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
se menține secretul. România mică a putut realiza România Mare, mulțumită lui Ion I.C. Brătianu, adevăratul ctitor al Daciei reînviate. 11 La 27 august 1916, România intră în război împotriva Austro-Ungariei, scopul mărturisit fiind eliberarea Transilvaniei. Mă aflam atunci în vilegiatură, la mănăstirea Agapia, din județul Neamț. Cînd clopotele de la biserică au început să sune îndelung și mai puternic ca de obicei, am înțeles că era anunțarea războiului nostru și chemarea oamenilor la mobilizarea generală. Momentul era mișcător. Tot satul din jurul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
timpul cu participarea la actele de cult. Natura și-a mai frecat mâinile a satisfacție. Și, pentru că nu era destul, mai ales după introducerea mașinismului, cu sporul de productivitate corespunzător, a apărut și ideea de vacanță, dar și aceea de vilegiatură. O fi obținut ceea ce a dorit? Oricine poate constata rărirea oamenilor În marile orașe. Ei migrează, evident, În zone mai puțin populate În restul anului, ceea ce la prima vedere ar părea benefic din punctul de vedere al naturii, Însemnând o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
maiestății sale, vă aduc la cunoștință că regele, derogînd de la regula de a nu primi pe nici un șef de misiune în aceste vremuri de război, vă cere să veniți să-l vedeți poimîine, miercuri, la castelul de la Vrania (castel de vilegiatură, situat la vreo zece kilometri de Sofia. Această invitație în afara capitalei comporta cîteva riscuri de natură personală. De vreo cincisprezece zile primeam zilnic scrisori de amenințare cu moartea, pe măsură ce atitudinea României se întărea și devenea periculoasă, așa încît colegul meu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
1900. 125 A se face singur, de la sine. 126 Momentul intrării Italiei în război, alături de Antantă. 127 Și astăzi reședința ambasadorului Franței la Roma. 128 "Nu am nimic împotrivă, dar este un incapabil". 129 Conacul de la Bozieni. 130 Palatul de vilegiatură construit de Împărăteasa Elisabeta, consoarta decedată a lui Franz-Josef, la sfîrșitul secolului al XIX-lea. 131 Cancelar între 1900 și 1909, după ce fusese ministrul Germaniei la București. 132 Astăzi Lvov. 133 În sensul de substanțiale. 134 Bunicul după mamă al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
opozanți și, din ceasul acesta, se fac sforțări mari spre a se găsi terenul pe care să se poată întâlni opozanții de toate nuanțele. [agitarea cestiunii evreie] Dar vine vara cu vacanțele, cu tropicele, cu Parisul, cu Ostenda, cu toate vilegiaturile, iar bunii noștri boieri, conform și mai bunului lor obicei, aleargă în locurile răcoroase și plăcute, știind că acasă este cine să muncească pentru ei în arșița soarelui. Iar cât despre politică... se va vedea la toamnă. În timpul acestei vacanțe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
spune de către cine a fost zidit turnul, dar stilul e un document al inculturii epocii. [fioroasa crimă din tabaci] În anul 1888 s-a întâmplat fioroasa crimă de la școala din Tabaci. Directorul școalei, anume Venescu, și cu soția erau în vilegiatură, fiindcă crima s-a petrecut la sfârșitul vacanței de vară; acasă rămăsese bătrâna mamă a lui Venescu și un copil mic al acestuia. Apoi erau doi servitori ungureni: bărbatul și femeia. Într-o dimineață, câțiva copii venind la școală pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
colanul nesfârșit al viilor”. Fascinat de „orașul liniștit”, „curat și binișor întreținut”, el descrie aceste locuri pitorești, pe care le privea cu optimism: „Și acest cuib drăguț de frumuseți naturale e menit să fie în viitor un loc de adevărată vilegiatură, dacă edilii Hușilor vor înțelege acest important dar natural pe care îl are orașul lor, față de celelalte orașe de șes ale Moldovei. Sus la Dobrina, unde în bătrânul codru de stejari, de tei, plopi și frasini, în timpul celor mai călduroase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și restaurant”. Își pierde cu totul poezia și devine - practică. Mă bucur, că Îmbunătățești relațiile cu d. Havriș. Socotește-l bolnav și tratează-l ca atare, dragă d-le Dimitriu! Îl aștept pe d. M. Șerban să se Întoarcă din vilegiatura sa și eu să revin la Buftea, ca să mă pot ocupa și de rugămintea ce mi-a făcut. D-nelor Dr. Nica și Profira Sadoveanu le-am scris de mult și leam rugat să trimită la Flt. material documentar. D-na
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să o genereze în ultimele decenii. Capitolul dedicat economiei este unul cuprinzător și explicit pentru cititorul interesat de realitatea economică a acestei mari puteri economice și comerciale. Cel de-al patrulea capitol este un cuprinzător ghid pentru cel plecat în vilegiatură cu gândul de a descoperi cât mai mult din universul chinez, atât din punct de vedere cultural-turistic, cât și gastronomic. Un capitol special are în centrul atenției naționalitățile și confesiunile existente pe întinsul cuprins al Chinei, surprinzând ceea ce este semnificativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pe lângă odăile locuite de ele, una sau două erau de musafiri. Necunoscătoare cum eram de această viață galantă, credeam că venea lumea să petreacă vara și mă miram din cauza țânțarilor și lipsei de confort, dar aflai în urmă că aceste vilegiaturi nu țineau decât două sau cel mult trei zile, și atunci am înțeles. După prânz, însoțită de maica Evlampia, nepoata maicei starițe și casierița mănăstirii, am făcut vizite la toate maicile și la cei trei preoți. Cel dintâi și cel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu la ora vizitelor, dar Pia nimeri într-o zi pe prințul Fürstenberg care fusese cu etapa la Florica; d na Philippescu îi explică legătura Piei cu acea localitate și amândoi, crezând că-i face plăcere, vorbiră cu laude de vilegiatura încântătoare ce făcuseră acolo. Pierduseră cu totul simțimântul realității. Într-altă zi, fiindu-i milă de mine, atât de hărțuită de ofițerii care căutau lo cu ință, îmi propuse să-mi găsească dânsa pe unul cumsecade și sta bil în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
română. Când i-a anunțat d. Wangler că mama sosește la Mihăești, proprietatea ei, îi spuse că tocmai voia să se instaleze el pe vară acolo, dar că va aștepta plecarea mamei. Ceea ce a îndemnat pe mama să-și prelungească vilegiatura de frica poftelor subalternilor colonelului. După sosirea mamei, el exprimă d -lui Wangler dorința de a se prezenta. Mama nu voia să-l vadă și ne delegase pe Pia și pe mine să-l primim. Noi am refuzat categoric, chiar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-i facă în necaz regelui și lui. În fine, în august, primii la Predeal un bilet: „Je suis docteur de Hohenzollern authentique“. De năștea în iulie, cum pretindea principesa Maria, autenticitatea putea, cu drept cuvânt, să fie contestată din cauza lungii vilegiaturi ce făcuse în Anglia, la castelul lui Astor. Într adevăr, nici unul din copiii regelui Fer di nand (chiar nici principesa Elisabeta) nu avea atât de carac teristic [ca Nicolae] frumosul tip al Hohenzollernilor, pe care-l cunoscusem la principele Leo
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ori, în zadar, să-i vorbesc la telefon. Într-o bună zi aflu prin servitori că, în loc de a veni la Florica în automobilul ce-i propusesem, trecuse direct la București. Mai așteptai patru zile și, împlinindu-mi-se termenul de vilegiatură, venii în București. Pia, Dinu îmi povestiră că Eliza sosise de la Cumpăna cu o falcă în cer și alta în pământ, pretinzând că m-am instalat la Florica în contra voinței ei, că scrisoarea primită prea târziu nu era decât o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
al Rusiei. Bun. Acum cred că și ultimul pedant e lămurit! Afirmația "Franța este o țară superbă, păcat că e locuită de francezi!" se găsește consemnată negru pe alb într-una dintre scrisorile trimise de țarină pe când se afla la vilegiatură tocmai în sudul țării pe care o admira, dar pe care o deplângea că e locuită chiar de urmașii lui Cezar și Vercingetorix. (Aș fi foarte, dar foarte curios, cum i s-ar fi părut împărătesei pământul galic dacă ar
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
semnată și, la venirea primăverii, cuplul plecă la țară, nu singuri, ci în societatea unei alte tinere familii, tovarășă a plăcerilor din iarnă. Tinerele femei se legaseră printr-o strânsă prietenie; soții nu erau mai puțin uniți; totul promitea o vilegiatură fericită. Nimeni nu scapă de propriul destin. Viața în comun își are primejdiile, singurătatea, riscurile, iar primăvara, perfidiile sale. Eroina noastră se arătă mult prea tandră față de soțul prietenei sale, și se povestește că alesul putu să vadă cu proprii
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
tot mai mult și au produs modificări importante în ritmul vieții colectivității (deplasările în concediu, migrațiile de la sfîrșit de săptămînă pun probleme foarte mari instituțiilor publice și celor pe care acestea îi deservesc) și în geografia umană a locurilor de vilegiatură (case vacanță, stațiuni pe malul mării, terenuri de camping, sate de vacanță etc.). Unele activități care odinioară erau privilegiul categoriilor înstărite ski, bărci cu pînze, chiar echitația și golful sînt practicate astăzi de o parte relativ importantă a populației. Cu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
peisaj rezonator - marea calmă ori agitată, deopotrivă cu tensionata, dar muta dispută dintre rivale. De altfel, atmosfera vieții de la țărmul mării este recompusă în panouri ce denotă sensibilitate și forță, secvențial intrând în cadru atât peisajul în care se desfășoară vilegiatura turiștilor fideli farmecului marin, cât și mediul familial, cu ritmurile și întâmplările lui. Cartea de amintiri Călătoria, scrisă între 1995 și 2000, dar apărută postum, în 2003, conține o rememorare a coșmarului trăit în închisorile comuniste, acolo unde valorile umane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
înainta, vizitatorilor nu le mai rămîne decît să-și imortalizeze chipul în cadre fotografice, să pupe icoanele de preț, să arunce un ochi la mormîntul lui Ștefan și apoi să ia calea întoarsă, cu conștiința că și-au îndeplinit capriciile vilegiaturii. Din acest motiv, sub unghiul migrărilor estivale, Putna nu se deosebește cu nimic de celelalte mînăstiri din Moldova: puncte de atracție pînă la care cohorte de suflete bat sute de kilometri spre a se poza lîngă tencuiala colorată a pereților
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
Simona Vasilache E perioada când toată lumea - pe bună dreptate, la urma urmei, fuge din Capitală. Continuând o respectabilă tradiție a vilegiaturii. Făcând drumul în contra aglomerației, îmi propun, în mici medalioane de vacanță, o revizitare a Bucureștiului din cărți. La 1944, când îi apare, la Editura Universul, Bucureștii Vechiului Regat, George Costescu e deja nostalgic. Cartea lui e un ceaslov frumos, cu
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
surprins de pasivitatea președintelui în fața ”derapajului și violării justiției românești de către Victor Ponta. ”Pasivitatea” președintelui este pusă de alții pe seama Pactului de Coabitare, proaspăt sfințit prin legea achizițiilor publice. Apropo: Băsescu ce mai face? Când Ponta a ușchit-o în vilegiatură prin Orient cu namila de avion, Băsescu a sărit ca un uliu: praf l-a făcut! (...) Acum, când scandalul e într-adevăr cât casa, Băsescu tace mâlc. Poate că e prevăzător. Poate că nu vrea să strice o așa frumoasă
”Portocaliii” îi reproșează lui Băsescu că nu-l atacă pe Ponta. Ce înseamnă tăcerea președintelui by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36488_a_37813]
-
Simona Vasilache Corina Ciocârlie, Nimic nu se dă pe gratis. Breviar pentru autori în vilegiatură, București, Ed. Tracus Arte, 2012 Titlul Corinei Ciocârlie, Nimic nu se dă pe gratis. Breviar pentru autori în vilegiatură (Tracus Arte, 2012) e mai mult de-un dram ironic. Fiindcă una sunt dulcile sejururi de odinioară, când scriitorii călătoreau de
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]