2,199 matches
-
-se mai apoi peste noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței, venită din adâncuri ca o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină Lumina dimprejur ! Citește mai mult DIMPREJUR...Lumina lunii cade blajinăîmpânzindu-se tăcută în odaieîntr-un auriu molaticPrăbușindu-se mai apoipeste noiPeste mine și foaia de plânsetca o târzie binecuvântareCu sfiiciune afișezun zâmbet înlăcrimatde-o amintireMângâiere
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
să execute întocmai sfatul asistentei, Eugen merse în parcare și, de acolo, cu mașina, nu a mai oprit până acasă. A adormit mai repede decât își imaginase. De altfel era deja miezul nopții. A adormit zâmbind, cu imaginea Iulianei defilând vioaie pe sub pleoapele închise, în diferite ipostaze și mișcări pe care i le surprinsese pe când el o privea pe ascuns. Deși puține ore i-au rămas pentru somn, după o zi foarte încărcată de activitate plină de tensiune, Eugen s-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
zâmbește galeș și intră furtunos în noapte. înserarea își pierde literele, pe drumul dintre cina frugală și adormitul cu bărbia înfiptă în furculița stresului. cât de frumoasă este viața între două coli de hârtie, din care capul șarpelui își arcuiește vioi trupul iar coada stă între două degete ale artei. măcinată în mixerul banalului, arta devine hrana păsărilor de curte. pe o farfurie de tablă goală, în care ploaia și-a vărsat năduful, o găină și un câine lasă ciocul și
FARFURIE DE TABLĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Farfurie_de_tabla_anne_marie_bejliu_1351899226.html [Corola-blog/BlogPost/342466_a_343795]
-
și cerceta orașul; Îmi vine să-i rup lanțul, mi-atâta milă!... Vreau libertatea să-i redau, și să-l poftesc la cină. Ce tare mult aș vrea, ca din nou, mic să mai fie: Un cățel gingaș - cu ochi vioi, la mine să mai vie, Și să mă bucur ca-ntrecut, să fiu alăturea de el, Că-n suflet dorul mi-a aprins - micuțul meu cățel! Referință Bibliografică: CĂȚELUL / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1496131943.html [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
stau cu ochii pe neîndemânaticul meu suflet, să nu se taie, să nu se împiedice, să nu se lovească... Să fie safe. Negreșit, ici și colo s-au mai ițit vânătăi, zgârieturi și sângerări neglijabile; nimeni nu e suficient de vioi să urmărească orice mișcare, mai contează și pe cumințenia complice a subiectului vizat. Dar l-am convins că are rău de înălțime și am depistat orice ocheada admirativa destinată clădirilor vertical-supraponderale. A înnegrit zeci de pagini cu lozinca: "Căderile de la
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1473853343.html [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
De la cele mai mici probleme până la cele mai mari... London by night Și acum să trec și la lucuri mai ușoare! Am văzut Londra noaptea... până dimineața și pot să spun că marea metropolă nu doarme, e plină de lume vioaie, e ca un furnicar. Se bea mult, se fumează, și se colindă barurile de seara până dimineața, de la mic la mare. Ba chiar în pauză de masă din zilele lucrătoare vezi lumea stand la bere, vin... orice doar alcool să
JURNAL LONDONEZ (4) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_londonez_4_.html [Corola-blog/BlogPost/354076_a_355405]
-
îi fura orele, minutele, secundele, amorțindu-i mintea și ființa desfrunzită, corpul umilințelor și lașităților, carcasa aceea zaharisită cu care străbătuse mormane de timp. Închise ochii încet și i se păru c-o vede pe Emilia. Draga de ea! Tânără, vioaie, dornică de viață, zâmbind printre lacrimi. Emilia îi întinse brațele și-l strânse la pieptul ei sărutându-i fruntea în semn de respect și infinită dragoste. Un gest de adâncă recunoștință față de darul lui Dumnezeu făcut chiar în acea zi
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1407961263.html [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
pe dinți cu apă caldă sau rece după cum dă Domnul (primar). Este o muncă de rutină, în firea activității și practic nu contribuie la obosire. Văd soarele cu totul altfel după ce m-am spălat pe față. Sunt mai vesel, mai vioi și pot începe „munca”. Revin seara toropit „după o zi de muncă istovitoare”. Abia aștept să intru sub plapumă să mă „odihnesc” în sfârșit. Este ziua „de muncă” a unui om care muncește ca să trăiască. Dacă n-ar munci ar
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410019688.html [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
Vară leacuri ce le știi de veacuri, Mușețel și tei pentru ochii mei Dă-ne păpădie și un cer senin, Pe un câmp cu maci eu îndată vin! ----------------------------------------- În spice de soare văd ades fecioare, Iar în muguri noi copilași vioi, Dimineața lină cântă în surdină, Viața pentru toți să fie senină! Vară să ne vindeci cu iubirea ta, Îndrăznim a crede că și tu vei vrea Codrii înverziți îți sărută pasul, Ciocârlia vine să îți dea și glasul. Merii înroșesc
VARĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1439823780.html [Corola-blog/BlogPost/373427_a_374756]
-
un talent, doamna răspundea: ,,nu, fiindcă știam că talentul autentic nu se pierde, chiar dacă îl scoți pe ușă afară, el intră pe geam și tot se impune”, această afirmație fiind susținută și prin parcursul literar sinuos străbătut uneori în pas vioi, alteori anevoie de către Al. Florin Țene, a cărui afirmare a început de pe băncile școlii, când în clasa a X-a debuta cu poeme în ,,Tribuna”, iar în clasa a XII-a înființa Cenaclul literar ,,Gib I Mihăescu”, la Casa de
AL.FLORIN ŢENE-UN SENIOR AL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Alflorin_tene_un_senior_al_culturii_ro_al_florin_tene_1338657399.html [Corola-blog/BlogPost/362007_a_363336]
-
strâng în brațe, simt în vene lavă. Coapsele și sânii îți pictez cu gura, Trupu-i ca o pânză,-ntins pe șevalete; Tremură penelul, tremură pictura, Te-aș picta întruna, nuduri și portrete. Sprintenă la minte și la trup zglobie, Uneori vioaie, alteori mai gravă, Cochetezi cu toții,-s ros de gelozie, Tu îmi ești tămâie, tu îmi ești otravă. Tu îmi ești tămâie, tu îmi ești otravă, Te-aș picta întruna, nuduri și portrete, Când te strâng în brațe, simt în vene
GLOSSĂ MADRIGAL de DAN NOREA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1403080333.html [Corola-blog/BlogPost/352280_a_353609]
-
Fără îndoială, componenta „la vedere” e predominanta amintirilor din această zonă eminamente estivală a Spaniei. Însă ar fi mare păcat să reducem frumusețea locurilor la un tablou strâmt, cu titlul „Benidorm și împrejurimi”. Am comite o nedreptate la adresa localnicilor, spanioli vioi, cu preocupări care depășesc cadrul strict al ... visurilor unor nopți de vară. Dincolo de vioiciunea și veselia care, fără tăgadă, îi caracterizează pe locuitorii „Coastei Albe”, există și o încrengătură complicată de rețele sociale și tradiții responsabile pentru unitatea lor de
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
Apropo! Ai aflat că a venit în oraș poetul Eminescu? S-a întors de la Mănăstirea Neamț. E pe deplin sănătos. - Mă bucur! - i-am răspuns. - L-am văzut, în colțul străzii, strângând mâna, cu multă căldură, lui Scipione Bădescu. Era vioi, voinic, fără barbă și fără mustățile pe care le lașase în ultimul timp. Vorbea zâmbind și fuma cu poftă un capăt de țigară. Alături, trebuie să-ți spun că se află biată lui sora. Dansa era bolnavă de picioare. Mergea
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_pana_ce_mintea_imi_adoarme_pana_al_florin_tene_1358231888.html [Corola-blog/BlogPost/342428_a_343757]
-
încarcă de iubire. (Luna Iulie). Totul amintește de vara lui Lucian Blaga. Trecerea în starea de meditație o produce lumina intensă a lunii august : ``Vis de aur în cascadă``( Rondelul lunii august). Cadrul estival este brodat de petale care ``saltă vioi``în jurul sufletelor înlănțuite de dor : (Încă o vară) . Cu multă artă, echilibrează compoziția : Toamna e repusă în drepturi printr-un decor adecvat cu melancolia care o cuprinde. Descoperim vânt rece, picuri de ploaie, sunete turtite, frunze plânse, ``beteală încâlcită în
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1482172973.html [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
copia) Și l-a umplut cu apă pe cel mare, Apoi, pe cel micuț, tremurătoare, Cu țuică de Văleni, că mirosea, De o sorbeam din cap până-n picioare, Și dintr-o cutiuță mititică A scos, ca să-l vedem, un viermișor Vioi și jucăuș (în viață-adică) De îi purtam, săracului, chiar pică Din gelozie, tot mișcând ușor În mâna ei, nu zic ce bucățică(!) “Și-acum, hai să vedem dac-o să moară!” Ne zise ea, dând drumul la falit În păhăroiul ochi
EFECTUL MORTAL AL ALCOOLULUI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 by http://confluente.ro/Efectul_mortal_al_alcoolului_valeriu_cercel_1370555149.html [Corola-blog/BlogPost/346273_a_347602]
-
Nu i-am cântat Frunzulița până acum, dar îi cânt în fiecare seară Puccini și Bellini, două arii care o adorm de fiecare dată. De când era foarte mica i-am cântat opera mai mult decat jazz, desi dansează cel mai vioi pe muzica rock. - „Un artist în căutare de sine”, frumos ați spus. Cand a început această căutare și care au fost cele mai mari revelații de până acum? - Cred că am inceput căutarea pe la vârsta de 5 ani, când am
Interviu cu Luiza Zan, "jazzista rebelă" by http://www.zilesinopti.ro/articole/1992/interviu-cu-luiza-zan-jazzista-rebela [Corola-blog/BlogPost/99605_a_100897]
-
stăpânului îl urmări printre genele mari, clipe-ndelungate. - Dacă nu-ți umpli stomacul o să te care Stela la râpă! Molfăi, și zi - și noapte, fără rost!...gândi el, neliniștit de felul cum arată. Soarele ardea cu putere. Fluturi multicolori valsau vioi în aerul uscat. Un motan împietrit pe colțul patului de bârne ce susținea stogul urmărea indiferent dansul lor. Câte-o găină mai curajoasă se tupila sub căruță ciuculing semințele și gângăniile ce se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
sub aripile agudului ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul poposi cuminte, la umbră, într-un colț de arie proaspăt măturat, curat ca-n palmă numai bun de bătut paiele de fasole. Dincolo de trunchiul scorțos al agudului, în fața chilerului, glasuri vioaie de copii tulburau amiaza. Prispa era plină de apă. Pe dinafară, pereții arătau ca și cum ar fi fost spoiți în grabă. Căldările goale sufereau în bătaie soarelui. Două budane cărămizii răsturnate cu fundul în sus zăceau împrăștiate în fața unui schelet de
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
unduios prin curtea moșului Șcribleac cu un guzgan gri în gură, mare și dolofan, atârnând gras de-o parte a gurii sale, iar în partea cealaltă a gurii ținut în contrapondere de un cap cu urechi largi, cu ochișori mici, vioi, nefericiți, și niște mustăți lungi, mai lungi chiar decât ale motanului! E de râs? Plângi! Referință Bibliografică: Averea Moșului / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
-se cu fiorii mei. E toamnă, pășesc furișat prin frunzele-adormite a moarte și înălțare, să nu trezesc rugina din plictis. Mi-e a toamnă în suflet azi. cerul vieții lovește cu bulgări castanii. Căutăm în căderea lor o nouă înălțare vioaie, verde, veselă, văpaie a noastră. -------------------------------------- Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 29 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Gabriela JANIK - TOAMNA DIN SUFLET (POEME) / Ligia Gabriela Janik : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1821, Anul V, 26 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1451088032.html [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ERA ODATĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 820 din 30 martie 2013 Toate Articolele Autorului Era odată 1. Era odată un păstor care avea un fluier fermecat. Nimic nou până aici. Păsările zburau mai vioi, munții încărunțeau zâmbind, Stelele sclipeau mai cochet, dar păstorul Cânta doar pentru un anumit trandafir Răsărit prin minune alături de alte flori obișnuite. Și fluierul păstorului încânta câmpia, pădurea, Doar trandafirul nici nu se clintea, Îi mai cădea câte o petală
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 by http://confluente.ro/Era_odata_boris_mehr_1364627981.html [Corola-blog/BlogPost/345489_a_346818]
-
era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața ovală, cu doi ochi negri, migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu nări fine fremătânde, cu buzele pline, frumos conturate, formând o guriță mică. Brațele rotunde , fără a fi grase, se terminau cu niște palme micuțe și degete lungi și fine. O priveam cum se zbuciuma în
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1480691173.html [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
MELE (POEME), de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1338 din 30 august 2014. COROANA MAMEI Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și nici o toamnă rostul nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
plantate în oricare creier. Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș, ... Citește mai mult COROANA MAMEIFemeia ce nu-ncape în propriul său trupși nici o toamnă rostul nu-i va țese,Din soarta mea, ce viscole mi-o rup.Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura-i aprinse zări adunăși zdruncină din neguri întinsuri sufletești
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
și ... XVIII. COROANA MAMEI, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014. Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și nici o toamnă rostul nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup? - Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]