184 matches
-
de putregai, N-am un cuțit să te tai, Să văd fnuntru ce ai? Anghel a întins vioara și caramangiul i-a umplut-o cu poli: - Na, mă, na, da să-mi ziceți și p-ăla: Soarele m-a blestemat... Vioristul a deschis pliscul lui și i-a făcut plăcerea hoțului: Soarele m-a blestemat Să nu iau fată din sat, Că astea sfnt șmecheroase Și cu ele nu faci casă, Te toacă și te mănfncă Și-și iau drumul să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
preferințele lui: unii cântau la vioară, alții doar chinuiau strunele și scoteau sunete ce zgâriau auzul, alții își exersau vocile sau descifrau notele unei bucăți muzicale pe care o aveam de pregătit pentru ora de muzică vocală, alții susțineau pe vioriști bătând tactul în pupitre, alții se hârjoneau sau jucau leapșa. Puterea de concentrare a atenției era așa de mare asupra acelor citite, încât nu auzeam și nu vedeam nimic din ceea ce se petrecea în jurul meu. Dar cele mai plăcute și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
zânelor, dar În acelși timp Își manifestă solidaritatea cu calul, simbol masculin și eroic prin excelență”. Perioada În care se manifestă Călușarii este Între Înălțare și Rusalii sau până În ajunul Rusaliilor când ei vizitează satele acompaniați de doi sau trei vioriști, Încercând să vindece victimele vrăjitoarelor. Se crede că În această perioadă, precum și de Sânziene, zânele zboară, cântă și dansează noaptea: Cel mai bine te poți apăra de ele cu usturoi și pelin, adică cu plante magicomedicinale care se află În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dar și la necaz. Fiecare știa despre celălalt destule amănunte, cunoscându-i obiceiurile, religia, datinile.. Când fugea de acasă, tanti Coca lu' Suman, o nemțoaică frumoasă foc și se ascundea în șura lu' baba Bidirel, o țigancă bătrână, mătușa celebrului viorist, Alexandru Bidirel, toată strada fremăta. Gelozia bărbatului ei, nea Suman, fost polițai, acum cărăuș de lemne, era cunoscută în aproape tot târgul. O brută de om, vulgar și fustangiu, un mitocan care disprețuia tot ce era sfânt și care dis
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
o bibliotecă de opinii. Avantajul chitarei s-a arătat în seara când, anul următor, Nicu l-a învățat pe Lică Țiganul, lăutarul satului, să cânte la vioară Ob-La-Di Ob-La-Da. Lemnul instrumentelor făcea ca „limba“ vorbită să fie comună, iar bătrânul viorist a prins din zbor, fără să-și ia pălăria de pe ureche, linia melodică. Peste vreo doi ani, când Nicu a construit primul său amplificator, cu difuzor Goodmans (se electrificase și la noi!), bietul țigan s-a străduit îndelung, și n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Era animatorul serbărilor câmpenești, angajat de drept la petrecerile tinerilor intelectuali ai satului în vremea vacanțelor. Când a părăsit lumea aceasta pe care a știut s-o iubească, a fost regretat de toată obștea satului. Gheorghiță al Stanii (Gheorghe Ursu), viorist balaoacheș, zeci și zeci de ani a înveselit urechile și-a mângâiat inimile oamenilor din satul nostru și de aiurea cu scripca lui fermecată, până prin anii 1950. A fost lăutarul multor generații de Cete de feciori din Oprea, și a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care îl pierde apoi imediat în valurile armoniilor. Imitația naturii în muzică iese din marginile artei și alunecă în senzaționalul acrobatic. Gândiți-vă la Ciocârlia, care e o imitație admirabilă, dar în același timp o piatră de încercare pentru prestidigitația vioristului sau pentru agerimea grumazului unui cântăreț din nai. Există totuși în simfonia modernă o așa zisă muzică descriptivă. O reprezintă îndeosebi Richard Strauss, mai cu seamă prin Simfonia Alpilor, în care vrea să descrie negurile muntelui, povârnișul ghețarilor, vibrația zăpezii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
moștenitori se afla și mama lui Caragiali. După multe tribulațiuni, procese și tratative, Caragiali izbutește să dobândească o parte din această moștenire atât de însemnată. În privința acestei moșteniri, o anecdotă: Printre alți camarazi de petreceri, Caragiali avea și pe un viorist din orchestra Teatrului Național, numit Drăgoescu. Acest Drăgoescu plătise de atâtea ori șprițurile lui Caragiale, și-i împrumutase, nu o dată, tradiționala piesă de 5 lei pentru ca să aibă a doua zi ce mânca. Când Caragiali a ajuns chiabur, s-a în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fără a dovedi de ce înalță și laudă. La teatrul Dacia, I.D. Ionescu a adus o trupă de 30 zuluși dănțuitori, nu mită trupa tribului Beni zug-zug. Multă vreme s-a vorbit în București despre acești Beni-zug-zug. Afară de marele Louis Wiest, vioristul atât de popular, Bucureștii încă aveau un mare muzicant, vioristul Franz Schipeck. Ereau trei frați Schipeck, cehi de origină, muzicanți de întâia mână, însă Franz, cel întâi născut, erea cu mult superior fraților săi din urmă. Franz Schipeck și frații
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
I.D. Ionescu a adus o trupă de 30 zuluși dănțuitori, nu mită trupa tribului Beni zug-zug. Multă vreme s-a vorbit în București despre acești Beni-zug-zug. Afară de marele Louis Wiest, vioristul atât de popular, Bucureștii încă aveau un mare muzicant, vioristul Franz Schipeck. Ereau trei frați Schipeck, cehi de origină, muzicanți de întâia mână, însă Franz, cel întâi născut, erea cu mult superior fraților săi din urmă. Franz Schipeck și frații săi, dimpreună cu violoncelistul nostru Constantin Demetrescu, concertau în cuartet
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
plecați pe drumul fără întoarcere, se dau pomeni sărmanilor, se pomenesc morții și-apoi oaspeții se retrag la rude, prieteni sau cunoscuți, din sat. Stau împreună la masă, petrec în cântec și voioșie și uneori dansează, după vreun acordeonist sau viorist, ce-și face prezența, nechemat de gazdă. După masă se pleacă în grup la strânsuri, un fel de horă populară. Fanfara este cocoțată într-un "balcon" improvizat într-o salcie, pentru a se face auzită în tot satul. De obicei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că le vine rău. Ion Lungu se căia că nu a aflat mai demult de situația acelui tânăr, pe care și-l amintea din perioada cât a fost refugiat la Pungești, ca pe un flăcău muncitor și ca un talentat viorist. I-au căutat mormântul în cimitir, l-au găsit, au vorbit cu preotul și acesta i-a făcut la mormânt toate rânduielile creștinești . După ce au terminat și-au luat rămas bun de la Ion Lungu iar de la Gheorghiță, cel înmormântat , și-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Buzatu, chitarist și cântăreț, un alt lăutar numit Muscalu, care avea în repertoriu un cântec pe care-l cânta râzând cu hohote etc. Pădureanu, nu surdul, a făcut senzație la expoziția din Paris și în Rusia.271 Alături de lăutari erau vioriști străini. Mai întâi Wiest, o figură foarte expresivă și foarte populară a epocii. Fără să fi fost un artist mare, era însă un muzicant care cânta cu tot sufletul. Wiest cânta cu mâinile, cu picioarele, cu ochii, cu toată ființa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tot sufletul. Wiest cânta cu mâinile, cu picioarele, cu ochii, cu toată ființa lui, arcușul sălta pe coarde în voltigiuri fantastice, era un pasionat și un fantasc care entuziasma și ridica sala în aclamațiuni furtunoase. A fost cel mai popular viorist pe care l-a avut Bucureștii 272. Mai târziu au venit frații Schipek, doi vioriști boemi de mare valoare. Mai ales cel mare. Schipek cel mare era cu mult superior fratelui său și era un executant de un rar talent
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sălta pe coarde în voltigiuri fantastice, era un pasionat și un fantasc care entuziasma și ridica sala în aclamațiuni furtunoase. A fost cel mai popular viorist pe care l-a avut Bucureștii 272. Mai târziu au venit frații Schipek, doi vioriști boemi de mare valoare. Mai ales cel mare. Schipek cel mare era cu mult superior fratelui său și era un executant de un rar talent. Era aproape un virtuos destinat la o mare celebritate dacă vițiul băuturii nu l-ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sem nalul. Și orchestra ataca o sârbă pe care capelmaistrul o dirija într-un tempo vivace. Și aplauzele izbucneau de sus pentru marea fericire a artistului. Acestui neamț îi plăcea poporul și îi iubea fanteziile.273 270. Năstase Ochialbi, tatăl vioristului George N. Ochialbi; a cântat cu taraful său la Ploiești și București. 271. Sava Pădureanu, cu taraful său, a cântat la expoziția internațională de la Paris din 1889 (în pavilionul-restaurant, în alternanță cu taraful lui Angheluș Dinicu); deosebit de apreciat, a obținut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contra 26 date lui D. Ghica. În urma acestei alegeri, Vasile Boerescu își anunță demisia de la vicepreședinția Camerei.14 În ziua de 22 februarie, Millo reprezintă la sala Bossel, cu concursul d-nei Mary Polizu, a lui C. Demetriadi și a marelui viorist Schipek: (Partea I:] Șoldan-Viteazul, canțonetă comică de Alecsandri, jucată de Millo; Vara la țară de Depărățeanu, recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicăieri nu-mi plăcea atât cât la Bordei. La Paște ori la Sfântul Gheorghe ne angajam ceata: opt până la zece, cu cântăreții Mugur Costache, Bărcănescu, Mitică Herescu, cu Caragiale, cu Iancu Suchianu, profesorul Mirescu, actorul Ștefan Iulian, translatorul Ilariu Hohaș, vioristul Drugoi și încă alții și porneam la Bordei. Plecam pe jos la Șosea, căci eram tineri și fără multe parale, ziua era plină de soare, iar sufletele pline de nepăsare și de veselie. Pe tot drumul glume, povești, sâcâieli și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Madrid: 158 Donici, D.: 324 Doniol, Henri: 225 Dorian, Emil: 183 Dosache, George: 111 Dragomir: v. Niculescu, Dragomir Dragomir, Ion: 56 Dragomirescu, Petre: 256 Drasch, Alois: 59, 178-182, 183, 404 Drăghiescu, Dim.: 337 Drăgulinescu, C.: 266 Drosu, N.: 288 Drugoi („viorist“): 399 Dubasov, F.V.: 356 Duca, I. G.: 19 Dumas, Al. (tatăl): 137 Dumas, Al. (fiul): 270 Dumitrescu, A.P.: 266 Dumitrescu, Dimitrie: 111 Dumitrescu (Dimitrescu), I. Procop: 256, 257 Dumitrescu Tasianu: 218 Dumitru, Ion: 261 Dunski (dresor de cai): 139 Echao
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
328, 329, 341 Săftoiu, Gr.: 288 Sălcianu, Matei: 146, 378, 419 Sărățeanu, C.D.: 297 Scafeș (deputat liberal, 1870): 62 Schiletti, G.: 82 Schiller, Friedrich von: 107, 270 Schina (colonel, 1875): 255 Schina, P.E.: 364 Schipek (frații: Ferdinand, Franz și Heinrich; „vioriști“): 145, 284 Schlesinger: 123 Scorțeanu, Paul (n. Sachelarie): 8, 23, 228, 229, 231, 251, 253 Scorțeanu, Tase: 255 Scrob, Carol: 386, 387 Scurtescu, Nicolae V.: 87, 93, 172, 173, 218 Sefendache, Gh.: 62 Segărceanu (căpitan, 1874): 202, 405 Seraphine (șansonetistă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-o început războiul, am păscut oile la un evreu. Și când o intrat deamu... un regiment de cavalerie de la români, o sărit de pe cai și împușcau într-înșii. Și l-o prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
s-o început războiul, am păscut oile la un evreu. Și când o intrat deamu... un regiment de cavalerie de la români, o sărit de pe cai și împușcau într-înșii. Și l-o prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
1959 - în capela corală „Doina”. În perioada 1961-1965 a făcut parte din ansamblul de tineret al Filarmonicii chișinăuniene. Din 1965 este solist al orchestrei de muzică populară moldovenească „Fluieraș”, iar din 1970 devine solist al ansamblului „Lăutarii”. Vasile Zamfir - virtuosul viorist autodidact Vasile a lui Ion Zamfir s-a născut la Sadâc în 1910. Grație auzului muzical cu care e dotat, el a fost inițiat în domeniu de mic copil. De la vîrsta de 8 ani a cîntat în corul bisericesc, iar
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
mare de emisiuni de radio și TV. Încă din copilărie, a cântat la hore, nunți, petreceri boierești etc. La 13 ani fratele artistei, Ioniță Borcan, îi cumpără o chitară și o învață să se acompanieze. În 1928 se căsătorește cu vioristul Mihai (zis Tică) Lătărețu din comuna Lelești și cântă împreună în mai toate satele din Gorj. Ajunge pentru prima oară în București în 1933 unde cântă pentru o scurtă perioadă de timp la localul „La fânăreasă”, întorcându-se apoi în
Maria Lătărețu () [Corola-website/Science/306376_a_307705]
-
concursul muzical Eurovision 2009, unde au ocupat locul trei cu melodia „No Crime”. Nelly Ciobanu a fost aleasă atunci să reprezinte Moldova. a fost formată în 2007 de 2 tineri tiraspoleni ce își făceau serviciul militar. Inițial era alcătuită din vioristul Anton Ragoza și saxofonistul Serghei Stepanov. Anton Ragoza a intrat la școala muzicală mult mai târziu decât muzicienii profesioniști, și anume la 14 ani, fapt ce nu l-a împiedicat să o termine cu diplomă roșie. La fel cu diplomă
SunStroke Project () [Corola-website/Science/319207_a_320536]