298 matches
-
precizez că nu l-am mai auzit niciodată pe viu) și mă întrebam ce giumbușlucuri va mai face excentricul artist. Dar nonconformismul său se oprește în pragul muzicii și Concertul de Beethoven, una dintre cele mai dificile partituri ale literaturii viorii din toate timpurile, piatra de încercare a calităților de adâncime ale oricărui muzician, mi-a spulberat toate prejudecățile. Este drept, e un Beethoven al său în întregime interiorizat, susținut cu frazare generoasă, liberă și cu un rubato permanent dar perfect
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
auzit nici măcar până în rândul 10 de fotolii), cu lirisme de un romantism depășit, fără nici o legătură cu stilul pasional al marelui clasic rus. Zadarnic a încercat dirijorul Alexeev să modeleze Canzoneta din partea lentă a Concertului, spre a împrumuta discursului viorii o incandescență superioară cerută de partitură (părăsind temporar bagheta pe întreaga mișcare lentă), că Nikolaj Znaider a rămas de neclintit. A ratat aproape toate flageolettele din cadență, a rărit tempourile finalului producând decalaje supărătoare cu orchestra, într-un cuvânt solistul
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
E „Frumoasa Oltului”, înaltă, înmlădiată ca floarea soarelui pe raza luminii, merge pe vârfuri, tremurând suplu ca firul crinului și cântă fermecător! Străluminează în glasul ei de dropie a câmpului Olteniei și în duhul ce-i vibrează trupul, un arc vioriu care unește omul cu reveria. Înveșmântată în portul mirific popular, Elena-Daniela Cuculici poartă pe corp salbe de flori și armonii geometrice din cusături măiastre, cum își poartă catedrala vitraliile splendide pe sub ochii cerului! O țară fără fete frumoase ar fi
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402589057.html [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
o artistă suplă ca firul trandafirului, (un nume predestinat), gingașă încât ar părea firavă dacă nu i-ar fi oglinzile privirilor și continentul inimii locuri cu mistere și exclamații! Este o artistă sensibilă, discretă ca șoapta de seară și norul vioriu urcând din valurile mării. Melodicitatea de mătase a vocii sale, cursă lin din liniști reconstruite în susur, înviorează ca roua pe frunză, învelește cu mângâiere și surâs pe cine-o ascultă, cu luminare plăcută pe cine-o vede. Dacă azi
CARMEN TRANDAFIR. TAINA TRANDAFIRULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423117453.html [Corola-blog/BlogPost/374634_a_375963]
-
-nvălătucește crestele geruite ale munților, cu umbrele norilor, până nu trage oblonul sub cer, iar apele de jos îi oglindesc azurul tulburat și soarele liliachiu, plătește generos călătoria lui an de an prin timp, cu ofrande în buchete albe, cărămizii, viorii de crizanteme! Înflorirea de toamnă e ca o înserare a anului, când se-aprind lămpile astrale și-n saloane strălucitoare încep nunți cu miri frumoși și-mbătați de iubire, iar pianele și viorile cîntă melodiile iubirii, nostalgiei și armoniei, pe când
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414604408.html [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
de la Târgoviște. E o carte biografică, oglindă a chipului uman și artistic al romanticului nevindecabil de aceasta, ba chiar molipsitor pentru alții, cum e chiar cazul autoarei cărții lucrate de Grupul Editorial Pro Universitaria. Amintirile festivalului de romanțe din zilele viorii și melancolice ale toamnei anului 2014, vor fi pietre de hotar dintre o realitate neînlăturabilă și un vis alinător. Vis de frumusețe, armonie și viață estetizată în toamna târgovișteană a „Crizantemei”. Cuvintele de mai jos cadrează evenimentul, elegant și deopotrivă
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414604408.html [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
jocul lor cu viața au ramas Doar amintirile-nrămate-n timp Tic-tacul clipelor suspină într-un ceas Uitat în caierul furcii unui anotimp. Sufletul ei s-a prefăcut în frunze Când trădarea crudă a îmbrățișat-o Macul suferinței i-a-ncremenit pe buze Pleoapa viorie o lacrimă a-ncununat-o! S-a despărțit de zile,de soare și de nori Ștergând din gând... dâra de lumină A atins în zborul ei aripile altui zbor Zbătându-se în lava vieții de dor plină. Durerea e o școală , o
PARTITURĂ REPETABILĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1480019285.html [Corola-blog/BlogPost/358990_a_360319]
-
și întunecat. Era o fată de nici douăzeci de ani, slăbuță, cu un păr bogat, auriu împletit în două cozi groase ce-i coborau până la brâu. Fața era albă, doar vreo câțiva pistrui aurii îi stropeau obrazul, dar ochii mari, viorii erau grei de tristețe și parcă ușor înlăcrimați. Maria sparse momentul de vrajă: -Dar tu, fată, la cine mergi, că nu ești de pe la noi? -Of, așa e, nu sunt de pe aici, nici nu știu măcar unde o să ajung. Sunt o
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1466064315.html [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
a-ncolțit de mult, ploaia caldă îl răsfață vântul pletele-i răsfiră într-un dans seducător nici un pictor n-ar putea să pună pe a lui pânză căprioarele gingașe alergând către izvor ce spectacol minunat, vântul își trece arcușul peste corzile viorii, graurii sunt lăutarii dealul își întinde brațul să fie ușor urcușul iarba pe câmpuri valsează pe-ale operelor arii Referință Bibliografică: ploaia de primăvară / Doina Cotescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1931, Anul VI, 14 aprilie 2016. Drepturi de
PLOAIA DE PRIMĂVARĂ de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_cotescu_1460633462.html [Corola-blog/BlogPost/381259_a_382588]
-
La jurământ de taină, cu foc pecetluindu-l. Adună de departe ca oaspeți, zburătoare, Chiar Moș Martin agale pășește din bârlog Pe neaua toropită, rămasă de zălog Și zestre a miresei de verde născătoare. Decor de iarbă crudă, tușat cu vioriu Și bâzâit de-albine ce harnic robotesc Flori oaspete în voie grădinile gătesc, Aruncă-n jur arome, mălinul coliliu. S-au risipit în taină învoalări de fată Viața germinează în case și pe-afară, Le e la toți stăpână, Jupâna
JUPÂNA IARNĂ, DOMNIŢA PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425016244.html [Corola-blog/BlogPost/367857_a_369186]
-
mayaș respectat cu strictețe de păgânii creștini încă nebotezați în apa închipuirii. Cuvintele nu au chip, au nimburi doar, halouri răsfrânte, au sunete mute, au cântec de lebădă. Ecoul lor străbate genunile. Îngândurată suplețe, « între cer și pământ / o linie viorie » (Doar cinci secunde). « Măsura timpului revărsării » - în clipa divină - marele mister al cuvintelor nenăscute. Ce dor, ce dor ne e de propriile cuvinte! De sângele lor albăstriu prelingându-se laolaltă cu lacrimile în extazul și nefericirea de a fi! Un
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_seniorilor_citind_gerunzii_cezarina_adamescu_1350294046.html [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
de lumină a cuprins cerul ferecat de mireasma celor cuminecați în iubire. Șoapta lui, stăruința cea neînțeleasă în cugetul desprins din răscolul de slavă, scânteie-n făptura plină de râvna învăpăiată a flăcărilor de dor. Cuvântul lui înfiripat în prundul vioriu al Doinei, se prinde ca o lacrimă de foc în Numele de slavă al Domnului. Credința lui e amiază de duh brodată cu fir de ninsoare, ce se-nalță ecou într-o plămadă de îngeri, ca mărturie a veșniciei noastre. Ruga
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
-l lumineze la răscruci înspre grădină fericirii. Că-i trubadur prea bine știți, zburdalnic și cu capu-n nori, Ades se pierde prin frunziș, visând la stele în culori. Atras de-aroma primăverii, scăldat în vis de frenezie, Răsfăța corzile viorii fiind secondat de-o păpădie. Cu ochi zglobii că două perle și zâmbet de polen fardat, Sărut-aripa buburuzei și-oftează scurt și vinovat. Înduioșata mămăruța, respira clipă de tandrețe, Sub pleoape-i joacă bobi de roua, emoționată-i da binețe
GREIERELE ÎNDRĂGOSTIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1431638677.html [Corola-blog/BlogPost/370399_a_371728]
-
le va rămâne glasul, Cum limpede e vinul din podrum, Dar nu mai sună dimineața ceasul, Scoală-te, poete și la drum! Voi aștepta să vină-n tihnă zorii, Să se reverse peste gândul meu, Ca un arcuș pe strunele viorii Așa mă simt și-așa am fost mereu. Îmi spăl cu roua din cuvinte fața, Cum se scaldă luna în pârâu, Năvalnică prin mine curge viața, Nicio tăcere nu-i mai pune frâu... Referință Bibliografică: Nu mai sună ceasul dimineața
NU MAI SUNĂ CEASUL DIMINEAŢA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nu_mai_suna_ceasul_dimineata_nicolae_nicoara_horia_1327824502.html [Corola-blog/BlogPost/360595_a_361924]
-
Paganini sau Ysaÿe a fost asociată cu scurt-metraje, și respectiv teatru non-verbal, în 2013 muzica aleasă a fost a lui Johann Sebastian Bach. Prin turneul național Bach to Basics, Alexandru Tomescu a adăugat repertoriului său o nouă integrală importantă destinată viorii: Sonatele și Partitele compuse de Johann Sebastian Bach, un set de șase lucrări ce reunesc simplitatea unor linii melodice pure cu o deosebită complexitate de ordin tehnic. Muzica a fost completată de lumină, un spectacol de lighting design ducând mai
Bianca Dinescu: De Crăciun la TVR 1 by http://revistaderecenzii.ro/bianca-dinescu-de-craciun-la-tvr-1/ [Corola-blog/BlogPost/339268_a_340597]
-
greu, în urma căruia, părerea unanimă a profesorilor este că talentul Ioanei este mult prea vizibil pentru a fi irosit, așa încât îi recomandă să se reorienteze spre un instrument cu coarde, mai complex dar și mai dificil. Primii pași pe strunele viorii: “Are talent, dar nu vrea!” Părinții îi cumpără Ioanei o vioară Stradivarius și o duc la concerte, însă școala de muzică vine în conflict cu stilul ei de viață si cu dorința de a fi liberă. Are talent, dar nu
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ioana_dumitriu_o_violonista_apusa_prea_devreme_capitolul_xxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
Era o zi senină, ca și azi (Tu, chintesență-a zilelor senine !) Se destrămau păduri de sumbri brazi În urmă, pe cețoasele coline. Călătoream, de mult, către apus, Când drumul m-a adus într-o câmpie Greu adâncită-n umbra viorie A codrilor ce-o străjuiau de sus. Și te-am zărit. Departe, în amurg, Fixai curbura unui spațiu, care Înainta treptat în înserare Cu soarele și neclintitul burg. Stăteai pe pod, sub ziduri. Te-am iubit Acolo chiar, pe dalele
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
și tot întuneric... Se așeză jos lângă vizdurele unui izvoraș ce curgea din buza dealului... Își răcori fața, bău apă din căușul mâinii și culese flori de toate culorile... Se împodobise toată numai flori, flori albe, flori roșii, galbene, albastre, viorii... Se privi în oglinda apei, ce frumoasă era așa împodobită! Își despletise părul și-i venea până-n călcâie, un păr galben-auriu, mătăsos, era parcă o zână cu rochița ei albă, o zână din poveștile ei de copilă... Deodată se auzi
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
E cuvântul pe care- l rostesc în neuitate povești, Cu gutui si cu nuci, cu cireși parfumați, Cu furtună și tunet de Sfântul Ilie, Oriunde in lume, am fi o vreme, plecați, Tot acolo, în satul bunicii, într- o stea viorie, Cu gusturi plebee, mă- ntorc în umbrarul plin, Sub bolta de struguri și tufe de iasomie, La poarta bisericii, unde, în țintirim Cineva( nu spun cine!) mi- a menit de destin. Înțelegi de ce mi- e gândul captiv, acolo, în vie
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Dania_Badea.html [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
adâc de izvoare. Îi aud pulsațiile care caută o albie. Gândul mă cheamă. Poate vrea să îl alint, să-i aduc aminte o poveste. Îmi acopăr ochii cu ceața amintirilor; din ea se desprinde o umbră care lasă o dîră viorie pe sufletul meu. Aud glasul auzului care picură silabe venite din literele Începutului. Le recunosc. M-am jucat cândva cu ele. Lui ,,a” i-am pus o căciulă din lupul de demult și am decis că este litera iernii. Atunci când
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobete_farmec_dor_danaela_1330065902.html [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
ochii cerului.. Gândurile descriu planetele metamorfozate Se simte miros de cerneala pigmentată Bolta-mi aduce în minte clipe de demult Versul vine ca-un descânt recunoscut Ca apele izvoarelor prelinse sub pământ. Luceafărul luminează termeni sinonimi Din constelațile albastre ies viorii vibrând Pe trupul gol al cuvintelor ,ce niciodată nu mor! Stau agățate consoane și vocale disperate.. În noapte ritmurile aduc muzicalitate Noi simofonii de cuvinte scrise și-acordate Vor rupe tăcerea văzduhului necuprins Poezia îmi este crez și cuvânt nestins
SUNETELE RUP TĂCEREA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1487438264.html [Corola-blog/BlogPost/377370_a_378699]
-
Era o zi senină, ca și azi (Tu, chintesență-a zilelor senine !). Se destrămau păduri de sumbri brazi În urmă, pe cețoasele coline. Călătoream, de mult, către apus, Când drumul m-a adus într-o câmpie Greu adâncită-n umbra viorie A codrilor ce-o străjuiau de sus. Și te-am zărit. Departe, în amurg, Fixai curbura unui spațiu, care Înainta treptat în înserare Cu soarele și neclintitul burg. Stăteai pe pod, sub ziduri. Te-am iubit Acolo chiar, pe dalele
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452529323.html [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
lungă, bleo; pe umeri o carpă, iar pe cap o frumoasă pălărie albă cumpărată recent. Dar ce frumoasă - avea să-și amintească poetul această scenă -ce plină, ce amabilă era! Fața ei de-o albeață chihlimbarie, întunecată numai de-o viorie umbră, transparițiunea acelui fin sistem venos, ce concentrează idealele artei în boltita frunte și-n acei ochi de-un albastru întuneric, care sclipesc în umbra genelor lungi și devin prin asta mai lungi, mai întunecoși, mai demonici. Părul ei blond
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397226997.html [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
Viața-i ascunsă-n recif de corali. CHAGALL Erau acolo tristeți și bucurii, Ulițe strâmbe erau, Vii între vii, Oameni pluteau în aer, pe nori, Stelele mai cădeau, albe culori, Eu mai zăream, cumva, umbre târzii, Mici croitori, coșari, viori viorii, Cum i-arăta Chagall, melodios, Parcă erau scrisori, albumul roz, Parcă am fi cu toți triști-veseli scripcari, Peste o mie de ani, din nou coșari? Dar cel mai sus zbura mireasa mea. NEDIVINA COMEDIE În loc să privim în față Oamenii, privim
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1422192825.html [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului vreau să scriu câte-un poem în fiecare zi dar când m-apropii de masa de lucru cuvintele se ascund de mine prin firide camera capătă culoarea cerului vioriu și mâinile mele se prefac mărgăritare iar eu mă risipesc în bobițe de nisip dintr-o clepsidră spartă în timp ce soarele își frânge paleta de băierele cerului atunci iubita vine din absurd luminată de o rază de soare și mă mângâie
VREAU SĂ SCRIU... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Vreau_sa_scriu_ion_ionescu_bucovu_1363268627.html [Corola-blog/BlogPost/345252_a_346581]