167 matches
-
văzut că te-ai supărat? Crezi că eu n-am citit pe fața ta gelozia? Eminescu se așeză în fața ei și o privi în ochi, acei ochi albaștri și mari de vită rănită și descoperi pe fața ei o frumusețe virginală plină de candori care-l făcu s-o strângă-n brațe și să tremure de emoție la atingerea corpului ei. Simțindu-i mâinile care-o cuprinsese peste mijloc, Veronica își lăsă ușor capul ei moale cu părul mătăsos și bogat
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
fără să se lipsească de natura divină. El este frumos prin nașterea Sa... căci acest copil, în brațele mamei Sale, dă cuvânt cerurilor să cânte mărirea Sa de către îngeri... El este frumos în cer și pe pământ; frumos în trupul virginal al Fecioarei, frumos în brațele materne, frumos, când își dă sufletul, frumos când îl reia, frumos în moarte, frumos în cer” [52] Din Sfânta Tradiție se păstrează o scrisoare, considerată apocrifă, a lui Publius Lentulus - guvernatorul Iudeii înaintea lui Pillat
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
creste dantelate, Iar valul, dorul își urmează, Izbindu-se tânguitor de maluri. "Te iubesc", timidă am șoptit, Și-n jurul nostru, tremură marea, Talazul, căzând istovit, Domol s-a retras, Marea în adânc liniștind... Pe gura noastră însetată Un crin virginal a înflorit! Vină, iubite! Odihnește-ți fruntea Plină de gânduri Pe feciorelnicul meu sân, Sublima clipă să o-nchidem, Să nu ne mai trezim, Să nu ne mai trezim... Referință Bibliografică: MAGIA CLIPEI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MAGIA CLIPEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351584_a_352913]
-
Les Fores du Mal a ridicat cortina de pe cel mai cotradictor spectacol spiritual. Clasicitatea formei și erupția sufletului modern, împărțit între chemările unei divinități pierdute și acelea ale unui satanism răzbunător, între sentimentul limitelor ontologice și sentimentul infinitului, între erotismul virginal cu accente dantești și deviația erotică, între inocență și sadism, între gingășie și sarcasm, între emoție și mistificare, între necesitatea ordinei arhitecturale și deopotrivă a subversiunii materialelor de construcție, se sfidau reciproc, completându-se( Vladimir Străinu). Geniul baudelare-ian are legătură
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IUBIRE MUTĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului cu virginala pufului paloare așteaptă păpădiile-n fânețe iar vântul le dezbracă de culoare din fugă dăruindu-le binețe e felul lui la dans să le invite purtându-le vrăjite înspre zare în ritmuri repezi parcă aiurite umplându-le de saț și
IUBIRE MUTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353901_a_355230]
-
într-un somn adânc. În vis, i-a apărut ființa pe care o admirase la cascadă. Aceasta i-a spus: - Sunt Inorog, să nu-ți fie frică de mine. Sunt o creatură divină și iubesc tot ceea ce este pur, cast, virginal. Tu ești Sya, mie să-mi spui Ynn. Te aștept mâine în poienița cu flori, lângă cascadă. Dimineața, când s-a trezit, Sya s-a dichisit privindu-se în luciul apei dintr-un vas de lut, apoi a îmbrăcat frumoasele
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 506 din 20 mai 2012 Toate Articolele Autorului 29 CUM E VIAȚA ? Estera de Chasseriau o iubea pe Lavinia. Miatlev era bărbatul visurilor ei virginale. Sau, poate, ale Laviniei. “Domnul van Schonhoewen se maturizase simțitor. Asta sărea în ochi de la o poștă”. Era cea mai frumoasă poveste de dragoste a unei fete. O fată, o fetișcană, o domnișoară în care încă n-au înmugurit simțurile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
Istoria literaturii române de la origini până în prezent, scria despre „fenomenul arghezian“. Însuși poetul într-o „Ars poetica“ mărturisea: „Am căutat cuvinte care sar și fraze care umblă“, iar în alt articol cu același titlu, din 1928, completa: „Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie, cuvinte care asaltează ca viespiile sau te liniștesc ca răcoarea, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal“. Faptul că Arghezi plasează poezia „Testament“ în fruntea volumului Cuvinte potrivite, o metaforă pentru poezie, după cum se exprima poetul
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
Acolo Marga a dat la o parte cuvertura și a găsit prosopelul pus de nașe. - Ce cauți acolo? - Șervetul acesta! Și mi-l flutură în față. - Ce caută acolo? - Dovada virginității mele. - Cum? - Păi o pată roșie pe el - Sângele virginal? Dă-mi te rog un ac. Sper să-l ai aci. Vine curioasă cu acul în mână și mi-l înfige în reverul hainei pe care nu apucasem să o dezbrac. Cu un chibrit am flambat acul apoi am înțepat
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
Nici nu gândeam că din colțișorul inimii lor, totul a pornit cu sinceritate ! La începutul lunii octombrie, îmi mângâiam sufletul și ochii cu frumosul peisaj, peste care parcă toți pictorii din Republica Moldova, au vărsat de pe paletele lor pline de culori virginale în ocru și siene naturale, verde în toate nuanțele cromatice, până la roșu învechit din vecul lui Ștefan cel Mare, peste coroanele codrilor de-alungul șoselei ce intră în Republica Moldova, îndată ce treci apa Prutului , pe la vama Albița . Prietenii mei de la Biblioteca de
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
evenimentelor nou testamentale de dinainte de apariția lui Mesia, dar și ca o istorie cronologică a vieții și activității Mântuitorului pe acest pământ, de la nașterea și până la moartea Sa, continuându-se cu învierea și trimiterea ucenicilor. Remarcăm titluri ca „Întruparea”, „Conceperea virginală și rolul Mariei în planul mântuirii”, „Primii adoratori ai Pruncului Isus”, „Viața publică a lui Isus”, „Alegerea și chemarea ucenicilor”, „Isus și samariteanca”, „Activitatea în Galileea”, „Câteva vindecări”, „Predica de pe Munte”, „Minunile Domnului Isus”, „Eu și Tatăl una suntem", „Patimile
PREASFANTA TREIME. O SINGURA IUBIRE DE DORU LEVI ILIOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341574_a_342903]
-
să trișez, dar mă ține-o credință, Aș pleca cu toamna, dar vreau să trăiesc! Albastrul și albul, culori ale Sfintei Fecioare, exprimă detașarea față de valorile acestei lumi și înălțarea sufletului către Dumnezeu, adică spre aurul care va întâmpina albul virginal, în timpul ascensiunii sale prin albastrul ceresc. Împovărați de griji și de nevoi, Și doar un gând ne macină într-una, Că DUMNEZEU s-a supărat pe noi. Și iarna asta parcă nu mai trece, În suflete e numai gheața rece
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
fulgului, ce vine copleșit de-o rostuire siderală... Iar noi, topiți să ne ascundem într-o ploaie imperială- Iubite, aș vrea să te aștept, nimic nu mai detest. Iar tu ce vei simți de-mi regăsești ninsoarea? Din lamura cea virginală-a fulgilor mă vei deszăpezi? Aș vrea ca visul să ne cearnă până-n zori-de- zi- Altfel, de ce -aș fi conceput, nemărginit, imacularea? LILIA MANOLE Referință Bibliografică: NEMĂRGINITA IMACULARE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul VI, 25
NEMĂRGINITA IMACULARE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381365_a_382694]
-
bate clipa” - Cântec din fluier) li se găsește alinare în „experiența naivității” (Emil Cioran) și a imanenței divinului. Iubirea și nunta, universul gospodăriei, paradis terestru în mic, proliferarea de roade („Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi./ Ascultă, harul a trecut prin ei/ Virginal, candid și holtei./ Dumnezeiește.”) transcriu un rit al sacralizării existenței: integrarea în ciclurile unei vitalități cosmice, fără moarte (Înviere, Dragoste, Căsnicie, Har). Mesageri îi sunt buruienile „cu fir aprins”, lăcusta, pământul, toate cele ce, fără glas, mărturisesc prezența lui Dumnezeu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
o bâtă de păstori în mână, un surâs grațios juca pe buzele ei de purpur și tinereța strălucea în ochii ei. - Aceasta e, zise contele, buna mea, ea ni surâde; ea e zugrăfită ca mireasă și încă șede în frumuseța-i virginală; cu portretele e ca și cu sufletul, ele nu îmbătrînesc neciodată. Ne dusem mai departe și intrarăm într-o casă cu podelele de stejar și păreți de piele aurită, cadrată în mai multe cadre de aur, era un lux fără
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dându-se el înapoi de rușine, s-au retras, după cum se spune, și valurile” (cf. 84, p. 160). Una dintre cele mai interesante legende privind „legarea” pe cale erotică a monstrului este cea a Sfintei Martha care leagă cu centura sa virginală înfricoșătorul balaur Tarasque. În acest caz, cele două toposuri („legarea” și „legarea erotică”) s-au suprapus într-o formă spectaculoasă. Scoaterea centurii de castitate și legarea monstrului Tarasque sunt gesturi a căror semnificație simbolică nu este decât foarte vag mascată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alte cuvinte, este „legat” pe cale magico-erotică. în favoarea acestei interpretări simbolice este suficient să amintesc legenda legării dragonului Tarasque de către Sf. Martha, legendă din hagiografia franceză, în care eroina nu leagă dragonul cu un simplu brâu, ci cu propria-i centură virginală. Arhaicele valențe erotice ale brâului au supraviețuit și în folclorul mitic românesc. Fie că e vorba de „baierul de zmeu” (remediu magico-erotic al fetelor împotriva zburătorului), fie de „brâul fecioarelor” (simbol vesti- mentar al castității, care era dăruit mirelui în preajma
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
deosebit de fine sentimente. Poetul imaginează regresiuni în paradisuri din ere revolute, își autocontemplă chipul „pădureț și grav” în lacuri „cu fund mâlos și puhav”, se lasă „ademenit” - în închipuire - de „vreo femelă cu sâni făloși și brațe pline”, în „culcușuri virginale”. Adorația față de vegetal merge până acolo, încât poetul dorește ca o „plantă înaltă” să îi „țină loc de iubită”. Într-un vis, el și iubita devin „doi arbori uriași, cu crengile lacom întinse către cer”. Altă dată proiectează în viitor
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
amintirea Ardealului mă doare” (Poem pentru o biografie) - sau dacă face trimiteri la istorie - „Decebal mă strângea la piept / trec în împărăția istoriei” (Esență, Mit) etc. O senzualitate difuză se insinuează prin retortele cerebralității, configurând o imagistică mitologic-bucolică sau naturist virginală, din care nu lipsesc fantasticul domestic, inserția livrescă sau pirueta ironic-spirituală: „Hai să ne plictisim împreună, / dar nu oricum... / este foarte important cum folosești / elementul candoare / doar știi / reginele își iubesc supușii... / până atunci, / eu voi privi șoseaua / îmbătând pionul
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
etapă este comunicarea într-un orizont epopeic, dar și cerebral încifrată - tiparul de adâncime e în barbiana Riga Crypto și lapona Enigel, afină fiind și „ceremonia” hibernală regizată de Gabriela Melinescu - a unei treceri inițiatice: „dezghețul” albului „boreal” al inocenței virginale, sub valul cald al mareelor din „sud”, amplificat de la susur la torent stihial de zăpezi arzătoare, năruind geografii, zeități, idoli și zăgazuri, până la ultimele „insule” din memoria primordială imaculată. Tumultul eului e impersonalizat în alegoria barocă a unei antropologii mitice
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
volumul Eulalii, tendința transcenderii realului ia aspectul unei dereificări programatice a limbajului. B. este, la rândul lui, victima ermetismului, „vițiu” rafinat, incriminat, ca exercițiu în sine, la Mallarmé și Valéry. Din „sunete-crin”, poetul conturează arabescuri, evocând o lume de curății virginale. Opalul, ametistul, aurul, safirul, diamantul, fildeșul, apele „fosforoase”, eterul „cerul de arme cristaline”, „sorii nuli”, toate alcătuiesc materia evanescentă a versului din Eulalii. Trupul însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui siderală, astfel că ispita îi este
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
bine mai mult decât prea puțin. Și, între timp, îmbrățișări ascunse și sărutări când nu e nimeni de față. Ea încerca o nouă viață și eu, bărbatul, așteptam! Ce umilință! Cum aș putea uita? Corpul ei fermecător lângă mine, superb, virginal, ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic! Ce nefericit eram și totodată ce poftă aveam de el! Și cum voiam să mă convingă că nu mă doare amăgit de dorința puternică de atunci. Am spus la întîm-plare. "Fapta noastră de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
spate. James s-a întors cu o expresie dezgustată. — Chiar trebuia să fii așa de grosolană? — A, m-am prins! a pufnit Julia în zeflemea. În pat vrei să vorbesc obscen, dar altfel vrei să fac pe femeia timidă și virginală. Corect? — Nici măcar n-o să tratez întrebarea ta cu un răspuns. Apoi James s-a cufundat în șifonier, de unde și-a scos o pereche de pantofi de yachting scâlciați. Ce convenabil! Nu poți să-mi răspunzi fiindcă știi că am dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
semeață și inaccesibilă fiindcă e altfel decât mine. Nu e posibilă nici o legătură, ea aparține altei rase. O a treia femeie pierdută imediat În abisul În care se scufundă. Tocmai a murit În somn, Ofelie palidă Între florile sicriului ei virginal, pe când preotul Îi rostește slujba pentru morți, dintr-o dată se ridică dreaptă pe catafalc, Încruntată, albă, răzbunătoare, cu degetul Întins, cu glasul cavernos: „Părinte, nu te ruga pentru mine. Azi-noapte, Înainte de a adormi, am avut un gând necurat, singurul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu Lorenza, și abia atunci m-am Întors s-o caut printre umbre. Acum sala era o criptă, sau un mormânt somptuos, cu bolta iluminată de un grant de o mărime extraordinară. În fiecare colț apăreau niște femei În veșminte virginale, În jurul unui cazan cu două niveluri, un fel de mic castel pe o temelie de piatră cu un portic ce părea un cuptor, două turnuri laterale din care ieșeau două alambicuri ce se terminau cu o bilă ovoidală, și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]