1,169 matches
-
ea era deja autoarea unui volum de debut tradus în 20 de limbi, vîndut în Germania într-un tiraj ce depășea 320 de mii de exemplare (Mai întîi cenușiu, apoi alb și pe urmă albastru), a unui roman imediat următor (Virtuosul) care făcea senzație determinîndu-i pe unii critici să-l compare cu Despre iubire și alți demoni al lui Gabriel García Márquez, a unei culegeri de 15 povestiri grupate sub titlul Așadar visez. Aflată într-un turneu de lecturi în Germania
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
după zece ani de căsătorie, fără nici o explicație. Revine acasă după doi ani, ca și cînd nimic nu s-ar fi întîmplat. Narațiunea se structurează în jurul încercărilor soțului de a desluși partea nevăzută și nerostită a vieții Magdei... Romanul următor, Virtuosul, este povestea unui amor imposibil între tînăra contesă Carlotta și cîntărețul de operă castrat Gasparo Conti, într-o Italie a veacului al XVIII-lea. Cartea, care a avut un imens succes, este pe cale de apariție, după cîte știu, la editura
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
vă explicați totuși că în aceste condiții cărțile dvs. se bucură de un așa mare succes? M.M.: Nu mă pricep deloc la statistică. Olanda este în continuare o națiune de cititori. Avem 15 milioane de locuitori, iar din romanul meu Virtuosul s-au vîndut pînă acum 130.000 de exemplare, ceea ce înseamnă, de astă dată statistic vorbind, o carte la 100 de locuitori, inclusiv sugari și bătrîni... Deci puteți constata că totuși se citește mult. Eu cred însă că un scriitor
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
nu vorbim ne înstrăinăm complet de semenii noștri. Nu trebuie să mai insist asupra acestui adevăr: un străin stîrnește ură în jurul lui. În romanul, despre care vorbim, consecința tăcerii eroinei este moartea. Prima mea carte este romanul vocii care tace. Virtuosul este romanul vocii care cîntă, iar a treia carte - culegerea de proze scurte Așadar visez... este cartea vocii care povestește. În toate cele 15 povestiri este vorba despre literatură, care deține un rol dominant atunci cînd se raportează la realitate
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
masculine. Dar eu cred că fiecare scriitor - fie bărbat, fie femeie - este legat de literatură în sine. R.B.: Încă un aspect al scriiturii dvs. m-a frapat; și anume modul foarte specific de a îmbina senzualitatea cu intelectul. În romanul Virtuosul această trăsătură este foarte pregnantă. Nu despărțiți aceste două categorii? M.M.: Deloc. Foarte mult din ceea ce scriu se află strîns legat de perceperea realității, iar spre a percepe avem nevoie de organele de simț. Și desigur realitatea există în măsura în care o
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
analiză. Dar atunci cînd scrii trebuie să fii angajat cu toată ființa în această activitate. Eu cel puțin, atunci cînd scriu, sunt și foarte rațională. R.B.: Ceea ce se și constată în chiar modul analitic, intelectual de a trata senzualitatea. În Virtuosul acest procedeu este evident și poate asemănător - după părerea mea - cu Parfumul de Süsskind; deși aici este în joc un eros ucigaș. În cartea dvs. însă situația este cu totul alta. Am reținut părerea că acela care iubește este cu
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
căuta mereu un sprijin ideologic, ba marxismul, când se mai afla în țară, ba creștinismul și misticismul, după ce se exilase în occident. Nu se poate zice, prin urmare, că Petru Dumitriu era sau este, în morală, în existența cotidiană, un virtuos. Nici gând. Cunosc atâți virtuoși... Dar, mărunți, mărunți. Nu înseamnă că e suficient să fii nemernic; numai geniul absolvă. Există două întâmplări cel puțin ce m-ar împiedica să scriu acest articol. Prima e că Ion Vinea, traducându-l pe
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
ba marxismul, când se mai afla în țară, ba creștinismul și misticismul, după ce se exilase în occident. Nu se poate zice, prin urmare, că Petru Dumitriu era sau este, în morală, în existența cotidiană, un virtuos. Nici gând. Cunosc atâți virtuoși... Dar, mărunți, mărunți. Nu înseamnă că e suficient să fii nemernic; numai geniul absolvă. Există două întâmplări cel puțin ce m-ar împiedica să scriu acest articol. Prima e că Ion Vinea, traducându-l pe Hamlet, la intervenția lui Petru
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
unei convenții) și a cinicilor cosmopoliți. Cu un surâs în colțul buzei întâmpină omul modern întîlnirea planului politic și a celui etic în teoria aristotelică despre stat: o problemă majoră a Politicii e cum pot fi făcuți oamenii fericiți, deci virtuoși. Cuvintele-cheie (arete, virtute sau desăvârșire, și eudaimonia, fericire) sunt de natură etică. Omul e fericit numai când e virtuos, iar virtutea e viața în conformitate cu rațiunea. Virtutea nu poate fi realizată în afara unui cadru organizat, statul. În acest context, statul e
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
a celui etic în teoria aristotelică despre stat: o problemă majoră a Politicii e cum pot fi făcuți oamenii fericiți, deci virtuoși. Cuvintele-cheie (arete, virtute sau desăvârșire, și eudaimonia, fericire) sunt de natură etică. Omul e fericit numai când e virtuos, iar virtutea e viața în conformitate cu rațiunea. Virtutea nu poate fi realizată în afara unui cadru organizat, statul. În acest context, statul e văzut ca având fundament teleologic (provenind din teoria aristotelică a cauzelor): ' Scopul cetății este viața bună'. Statul există în vederea
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
alături de textul original, și însoțită de un foarte util index terminologic, poate fi considerată un eveniment. Aristotel. Politica. Ediție bilingvă. Traducere, comentarii și index de Alexander Baumgarten. Studiu introductiv de Vasile Muscă. Editura IRI, București, 2001. Ba nici fericiți, nici virtuoși Filosofia (cu atât mai mult politica) are puțin de-a face cu virtutea, îl contrazicea Nietzsche pe Aristotel. Morala e o frână, o îndeletnicire a mediocrilor, fericirea nu e nicidecum o consecință a virtuții ' 'cei mai puternici definesc ca virtute
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
cu dragostea și cu unirea 114, Acesta fiind nădejdea lor comună. Nutreau nădejdea că mila Lui îi va acoperi la judecata ce va să fie115. Nu au avut în vedere plăcerea de moment, ci desfătarea viitoare. Împodobiți cu o viețuire virtuoasă și sfântă, însuflețiți de o nețărmuită dragoste, aveau întipărite pe lespedea inimii lor poruncile și îndreptările Domnului. În ochii lor, nimic nu prețuia așa de mult ca ascultarea de Hristos, spre Care și-au îndreptat necontenit privirile minții și pe
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
să cuprindă mulțimea virtuților ce le-a împodobit și le-a luminat sufletul? Cine ar putea număra mulțimea tuturor darurilor cu care i-a copleșit Dumnezeu? Dacă ar trebui să prețuim cu bani pe cei care se disting în viața virtuoasă, atunci, potrivit înțeleptului Solomon (Pilde, 17, 6), chiar dacă am aduna la un loc toate comorile lumii, ele nu prețuiesc atât cât strădania virtuților lor144. Nu e cu putință, așadar, să se descopere prin puterea cuvântului ceea ce e negrăit 145. De
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
busuioc, levănțică și altele. Înserările căzînd repede toamna, interioarele, la aprinsul lămpilor, făcînd să lucească tingirile, obiectele de cupru, icoanele argintate agățate de pereți... În asfințitul zilelor, în nopțile singuratece, eroii luau drumul caselor pe care românii cuminți, cu neveste virtuoase și copii mulți le numeau deocheate și pe care popa cu aghiazma și cu tămîierele lui le ocolea ca pe niște sucursale demoniace... Capcana în care nimerești La țigănci... Puține pagini din proza română reușesc să ne facă să pătrundem
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
ai trăit într-o imensă minciună. În viața tuturor, mai devreme sau mai tîrziu, vine o clipă a marii dezamăgiri, un moment al adevărului în care constați că de visele tale s-a cam ales praful, indiferent dacă ai fost virtuos sau ticălos, intelectual rafinat sau ignorant grobian, ai avut ambiții literare sau veleități tehnice, dacă ai avut casă în Queens, în Manhattan sau în București. Visăm o bună parte din viață să trăim în poezie, dar, inevitabil, ajungem să recunoaștem
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
după felul cum răsună pașii, dacă traversezi lespezi de piatră sau de lemn, plenitudini sau văgăuni? Dacă ajuns sub florile politeții, vuiește dur în contact cu semenii? Compozitorii, se știe, sunt mai mult sau mai puțin ranchiunoși. Numai că cei virtuoși transformă invidia în competiție, pentru ca cei meschini să o convertească în vrăjmășie. în definitiv, invidia reciprocă a compozitorilor nu are în zilele noastre nicidecum un suport real, întrucît aproape nici unul nu duce o existență atît de tihnită și de apreciată
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
-Freud Deseori sunt îndrăgostit numai de cuvinte frumoase rostite cu delicatețea și înțelepciunea fetei de care astfel nu mă pot.. face să nu mă... deși, îndrăgostirea "deseori" nu înseamnă de foarte multe ori doar..., ba că, de fapt, numai cele virtuoase mă fac “sclavul” lor! Deci n-am ce aviz da celor ce sunt vulgare, nu numai prin ce poartă, ori după cum își 'maschează' fața... http://www.femeiastie.ro/destine-fara-sablon/intelepciunea-feminina/eternul-feminin-i "Eternul feminin care ne ridică spre ceruri îmbrățișează multiplicitatea
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
a redimensionat un insignifiant personaj din Faust-ul lui Marlowe, transformându- l pe „servitorul Wagner”, „flegmatic, încet la minte și înclinat spre dezmăț”, cum apare el la Marlowe, într-un demn practicant al căii albe, al științelor oculte. Laborios, modest și virtuos, noul Wagner nu mai păstrează de la vechiul Wagner decât titlul de „famulus” (lat., ‘servitor’). Ca o ilustrare a magului desăvârșit, el ajunge să împlinească visul lui Paracelsus și idealul oricărui practicant al științelor oculte: crearea omului artificial, „Homunculus” ilustrând aici
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
ediției New Cambridge Shakespeare, 2006) sau „Și-nsemnele iubirii ce-i purtăm” (cf. J. W. Lever, îngrijitorul ediției Arden Shakespeare, 1965, retipărită în 1990). În aceeași scenă, în dialogul dintre Duce și Angelo, pentru un vers ambiguu, Gibbons sugerează soluția „Fii virtuos în toate, Angelo”, pe când Bawcutt propune „Iată-ți învestitura, Angelo”. „E-o crimă să ridici / Viața cuiva, la fel cum crimă e / Să zămislești o viață măsluită” este un fragment dintr-o replică dată de Angelo Isabellei (II, 4), în
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
tema decăderii moravurilor (III,1), frazele lui lungi generează ambiguități decodate în moduri diferite de către îngrijitorii edițiilor Oxford și Cambridge. La Bawcutt avem „...și e tot atât de primejdios pentru reputația cuiva să fie perseverent într-o anumită direcție pe cât e de virtuos să fie nestatornic în tot ce face”, în timp ce Gibbons propune o variantă comprimată, probabil mult mai utilă actorului român: „...și consecvența e un lucru pe cât de virtuos pe atât de primejdios.” Ambiguitatea se menține la aceleași cote înalte și când
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
pentru reputația cuiva să fie perseverent într-o anumită direcție pe cât e de virtuos să fie nestatornic în tot ce face”, în timp ce Gibbons propune o variantă comprimată, probabil mult mai utilă actorului român: „...și consecvența e un lucru pe cât de virtuos pe atât de primejdios.” Ambiguitatea se menține la aceleași cote înalte și când tema discuției devine moralitatea părților implicate în lumea business-ului: „Abia mai există un strop de încredere între semeni, să se întovărășească unii cu alții, există însă
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
francezi la București (120),organizează în fiecare octombrie (cu altă temă predominantă) un Festival Internațional intitulat NOPȚI ALBE LA ACORDEON (din dorința de a prezenta publicului românesc complexitatea instrumentului de care este îndrăgostit și la care se poate interpreta la fel de virtuos muzică classica, folclor sau jazz) și a propus noi proiecte de fussion jazz: Quintet-ul Hoț Jazz Club.
Emy Dragoi plays Charlie Chaplin [Corola-blog/BlogPost/97120_a_98412]
-
au garantat un nivel foarte bun de vizibilitate pentru România, având în vedere atât parteneriatul încheiat de organizatori cu presa, radioul și televiziunea centrale, cât și numărul mare de vizitatori. Despre Nicolae Voiculeț Nicolae Voiculeț, un artist complex și evoluat, virtuos al naiului, dirijor, coordonator muzical și producător, promovează imaginea României la un nivel înalt de exprimare artistică , devenind astfel un Ambasador al Identității Naționale. Artistul a concertat în fața a peste 65 de lideri de state, a fost decorat de către președintele
de ziua Europei la Praga [Corola-blog/BlogPost/97244_a_98536]
-
și lumină celor din jur lor. S-a dovedit că atunci când comportamentul este moral, sufletul se eliberează, ajunge la liniște, și războiul din afară și cel dinăuntrul nostru se domolesc. Ce trebuie făcut pentru ca oamenii să poată duce o viață virtuoasă? Profesorul englez de filozofie morală, Richard M. Hare (1919-2002), în cartea sa, vorbind despre Platon - carte editată de editura Humanitas - are un capitol intitulat „Educația și viața virtuoasă”, în care spune că pe măsură ce viața intelectuală a Greciei înflorea, apărea o
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
se domolesc. Ce trebuie făcut pentru ca oamenii să poată duce o viață virtuoasă? Profesorul englez de filozofie morală, Richard M. Hare (1919-2002), în cartea sa, vorbind despre Platon - carte editată de editura Humanitas - are un capitol intitulat „Educația și viața virtuoasă”, în care spune că pe măsură ce viața intelectuală a Greciei înflorea, apărea o categorie de oameni speciali, intelectuali ai acelor zile care se numeau „sofiști”. Deștepți fiind, ei puteau împărtăși tinerilor - deșteptăciunea. Socrate, era considerat unul dintre „sofiști”, el deosebindu-se
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]