1,953 matches
-
pe Faust - este substanțială, constituindu-se ca o sinteză a Întregii simfonii deoarece multe dintre temele și motivele care apar se vor regăsi de-a lungul Întregii piese sub diverse prelucrări. Prima temă a părții Întâi Îl evocă, așadar, pe visătorul Faust aflat Într-o perpetuă căutare a adevărului și o enormă sete de cunoaștere urmată de un fragment plin de nostalgie introdus de oboi. În continuare, urmează un Allegro agitato e appassionato, ce zugrăvește apetitul lui Faust pentru plăcerile vieții
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
mă poartă pe străzile fremătânde ale Sucevei. Spre ceasornicăria de lângă piață, domiciliul stabil al timpului nostru cel de toate zilele, ocupat non-stop. Grăbită, în ton cu lumea ce mișună spre piață sau stă curioasă pe lângă tarabele cu reviste, mă îndrept visătoare spre magazinul unde se repară ceasurile. Mă uit în geam și nu văd pe nimeni. Ceasornicăria e goală, ca de dimineață. Intru în magazin și dau bună ziua. Îmi pare că, pentru o zi, toată liniștea din univers și-a luat
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
captivat de privirea fetei care stătea în fața lui. O privire caldă și o voce emoționantă. Ați ghicit, fata nu era alta decât Stephanie. Festivitatea se terminase deja, regulamentul fusese prezentat, și Phil tocmai îi dăduse un ghiont lui Jacob. - Trezirea, visătorule, hai să mergem! Jacob se întorsese brusc spre prietenul său. După numai pentru câteva, privirea lui revenise la fata cu ochi căprui. Din momentul acela, Jacob începuse să se gândească din ce în ce mai mult la ea. Acele codițe, acei ochi căprui. Încet
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
cei mai mulți dintre români lăsaseră să curgă lacrimi de bucurie și de speranță: afaceriști veniți să scormonească în ruinele comunismului, amatori bolnavi de exotism sângeros, umanitari miloși, contrabandiști, intelectuali în vogă în căutare de devoți, homosexuali exicitați de duhoarea cărnii proaspete, visători, inocenți, politicieni și înalte grade militare cu soluții pentru următorii o sută de ani, martori ai lui Jehova, vânzători de fleacuri, escroci, predicatori ai Armatei Salvării, ziariști specializați în mizerie și copii sidatici, spioni, traficanți de droguri, proxeneți, propagandiști zeloși
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
cu insubordonări de oameni în fond pudici și timizi față de convenții (“sam e un anarh moderat / preferă să spargă geamul / dar cu atât nu se intră în istorie”, “din când în când (îl) vizita gloria”, “trandafirul îi moțăie în mână”...), visători cu măsură (“sâmbăta și duminica / toți își lasă reacția sub pat / ca pe-o pereche de ghete / și explorează ținuturi necunoscute”), poeți cu imaginația între romantism și suprarealism, purtând, precum sam, masca “inspiratului”: “în orașul meu e un scaun / de pe
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
metal zbura mai sus decât o pereche de aripi cu penele fus. De Sânziene Cerurile s-au deschis. De ce nu cade îngerul promis? Constatare Cu o aripă mai grea voi zbura întotdeauna puțin înclinat spre pământ. La joasă altitudine Câinele visător privea matinal pasărea fără pene și cu zbor de metal. Deprindere, meșteșug sau artă? Zborul se învață: dai din aer și prinzi viață. Trista veselie incantată Când timpul se-așază la orizontală cărunt înseamnă că-s zile impare de toamnă
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]
-
în acest timp-marasm exista de asemenea viață: amoebe și alte ființe care nu erau vizibile cu ochiul liber. În băltoaca de timp se trăia într-o așteptare care treptat devenea chiar scopul vieții. Cei care așteptau cădeau într-o stare visătoare, plăcută - având destul timp să caște, întinzându-și picioarele în pat, cu mâinile frumos împreunate deasupra capului, un mod de o satisfacere interioară. Un timp de marasm filozofic, inventat de mult de oameni, cu mult înainte ca Beckett să aibă
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Octavian Doclin Ape de odihnă După ape de odihnă nu încetezi să tînjești o suflete-al meu mult visătorule numai cu înțelepciunea șarpelui și blîndețea știută a porumbelului nu ajungi să le vezi așa cum poemei de dinaintea cuvîntului ajungi să-i auzi mai întîi foșnetul în somnul tîrziu Poem de seară Apele se adună doar în fața unei piedici frunza sunătoare
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
fusese dezamăgit: "... mă așteptam să aflu arme adevărate, nu o simplă emblemă" (ibid.). Dar ciudatul și poate falsul Aubrey era în mod cert bogat ("... trebuia să se bucure de mari mijloace..." - "trebuia" accentuează iarăși înclinația naratorului spre reverie, spre ipoteze visătoare, înclinație care definește tonul întregii povestiri). "Sunt vise..." - așa începe Remember, pentru a se încheia, simetric, cu o revenire a noțiunii de vis în relație și cu noțiunea de lectură: un eveniment trăit se transformă cu timpul într-o amintire
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
întunecimii pătrunsă de urma însângeratului nour Celălalt mal cum de trece unicornul apele sâmbetei? pe lună neagră copitele lui daurite sparg nevolnica taină pe celălalt mal sub luceafăr de ziuă cărări de aer subțire aștern fiori și ispite către așteptarea visătoarelor fecioare Umbra prin tăceri a trecut prin tăceri o umbră pârdalnică de s'au înlăcrimat florile și văzduhul e prins în rana păcatului dintâi? nimeni nu deslușește mișcările răului întrebători fără dezlegare suntem stane de piatră sub desimea grea a
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
prin fața vitrinei în care Tomescu și Suma cântau, trecea câte un om cu o lumânare în mână, ca într-o noapte de Înviere. Unii treceau nepăsători, alții căscau gură și treceau mai departe, alții se opreau și rămâneau o vreme visători. O doamnă a intrat, de mână cu fetița ei, care ținea în mână o lumânare. Apariția sfioasa și delicată mi-a adus aminte de un vers din Edgar Alan Poe - Ție, ca să nu mai sângeri, iti trimite Domnul îngeri - și
Stradivarius-ul din vitrină by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82647_a_83972]
-
această clipă senina. Uneori îmi pare rău că Bucureștiul (cu toate evenimentele de acolo) e așa departe. Pe-aici, pe la mare, nu “pupam” așa bunătăți Mersi că ne spui și nouă cu ce te delectezi. Acum ma-ntorc la lucru, visătoare (dar senina). ce bine e să te trezești cu povestea asta frumos ! acustică e .. mai altfel ! ideea e tare drăguță. interpretarea e bună. poate menționezi în trecere și ce au interpretat acești virtuoși instrumentaliști ( așa .. pentru noi cei neștiutori .. dar
Stradivarius-ul din vitrină by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82647_a_83972]
-
mei, în cinstea mea, la un restaurant select, care de-abia s-a deschis! Fata îi zâmbi, îmbujorată de atenția care i se acorda în mod neașteptat, și îi ură la mulți ani. - Ce frumos din partea prietenilor dumneavoastră! rosti ea, visătoare. Ce bine e să fii în centrul atenției, înconjurat de prieteni! - E ceva normal, îi răspunse cu modestie Grigore Micu. Mereu ne adunăm și ne facem surprize unul altuia. Suntem un cerc de prieteni devotați. îi lăsă un bacșiș generos
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
voi dărui o luminare. Poem Aș putea să te învăț orice, poate chiar o toamnă ruginită ori sărutul pe ochii abia născutului. Aș putea să te învăț cum să te porți în pustiul frigului ori în vara rătăcită între palmele visătorului. Poate aș putea să te învăț valurile mării... Aș putea, desigur, să te învăț cum să prețuiești o lacrimă sau o picătură de sânge. Ce multe aș fi putut să te învăț, dacă nu le-aș fi uitat pe toate
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
care ne batjocoresc istoria, ne calcă în picioare demnitatea. „Isteria antiunionistă nu se va termina până când nu-i vom pune la respect pe acești țâncani nesimțiți”, vorba unui bun patriot. Dar cum să-i pui la respect dacă „unioniștii noștri, visători de idealuri, pașnici și smeriți, răzlețiți, împarțiți pe partide politice și mai multe mișcări obștești nu prezintă o forță serioasă ca stârpească viperele”. De ce liderii partidelor (partiduțelor) de dreapta rămân surzi la aceste strigăte dureroase? Să fie atât de împietrită
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
pentru că iubește... „Nu îmi amintesc/ ca vreodată/ să fi fost/ locuitor/ al versurilor mele// Dar/ sunt sigur/ că numele tău/ stă ascuns/ în inima mea// și crede-mă/ nu îmi este clar/ de ce caută un trecător/ adăpost/ în sufletul/ unei visătoare.” Nu e bine să închei cu ceva care să nu fie amplu spre aproape rotund. Mai bine e să nu închei deloc, de aceea „Ultimul cântec/ l-am uitat/ în această dimineață/ albă// Nu mai suntem/ nici tu nici eu
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
formă de inteligență. Pentru a minți în stil mare este nevoie, pe lângă un fond psihologic propice, și de mult tupeu. Fiecare minciună spusă de mincinos dă senzația că se adresează unor inși reduși mintal. Au un mare dispreț pentru oamenii visători și idealiști. Din punctul acesta de vedere, pe mine mă consideră la pământ. Idealul lor de viață este diferit de al meu, pentru Mitică este un unchi de-al lui, fost cârciumar cu veleități de mare viclenie, iar pentru soția
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
erau iubirea și speranța, acolo se întrupa idealul masculin, acolo era raiul pe pămînt care le aducea împlinirea ca femei, ca ființe pe lume. Iată că, tocmai cînd tot românul își îndreaptă privirea și bugetul către Occident, există cîțiva scriitori visători care doresc la Moscova. Spre deosebire de mine care am vrut absolut același lucru, dar l-am consumat doar în povești spuse prietenilor mei, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Corin Braga și Virgil Mihaiu au plecat la Moscova acum un an, pe urmele
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
omul chiar avea talent. Am purtat multe discuții și comentarii pe margine diferitelor creații literare ce apăreau atunci În revista Tomis pe care o colecționa și o citea cu regularitate din copertă În copertă. Pe scurt era un om cultivat visător și ...sensibil. Cele mai multe poezii ale sale le scrisese când fusese repartizat aici și aveau ca temă natura, iubirea și mai ales marea... Din reverie mă trezesc niște țipete și altercații ce veneau de afara: copiii reușiseră În joaca lor să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe omul de știință. Odată cu anul 1940, cu instaurarea sângeroasei dictaturi legionare, P. M. nota altă dată că el și generația lui au murit ca scriitori. (Să precizăm că prea puțini au supraviețuit, mai ales cei plecați în exil.) Boemul și visătorul romantic, îmbibat de cultură, vede îndurerat cum se încheie o epocă a libertății, epocă de "generozitate și entuziasm, de bogăție și splendoare". în ciuda situației tragice a țării sfârtecate și a ororilor pe care le săvârșeau ciracii lui Codreanu și Horia
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
Chihaia nu există învingători și indiferent de moralitatea și sensiblitatea lor, de modul în care își impun ideile și de complexitatea gândirii lor, oamenii rămân invariabil sub vremi, toți pierd, în final, bătălia cu destinul. Hemcea, apare ca un tânăr visător, generos și principial, fascinat de poveștile despre ținuturi exotice, al cărui vis este să ajungă, într-o zi, căpitan de vas. Ajunge pe un vapor, dar nu în calitate de căpitan, ci de cambuzier (magazioner), după care se retrage definitiv la țărm
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
artistul pe care creația nu-l paralizează, pe care atelierul nu-l confiscă și pe care imaginația nu-l narcotizează într-atît încît să-i scurtcircuiteze legăturile directe cu lumea în care trăiește. Faptul că în creația propriu-zisă este fantast și visător, că în meditațiile implicite asupra artei este uneori relativist, iar alteori de-a dreptul măcinat de îndoieli, nu-l împiedică pe Bochiș de a căuta chiar în ostilitatea din jur, în disfuncțiile de sistem și în nepăsarea oficială (care de
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
despre Ana Blandiana se va vorbi ca despre o incurabilă idealistă, a cărei credință, fără nici o acoperire în mizeria contemporanilor, a scoso la liman în mai toate împrejurările. O natură himerică cu aversiune față de compromisuri sau înțelegeri de culise. O visătoare dornică de singurătate, urînd boema și detestînd abjecțiile, al cărei vis a fost să scrie cărți și a cărei stupoare a fost să se vadă prinsă în mișcări sociale pe care nu le prevăzuse. O afurisită încăpățînată căreia nimeni nu
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Dositej Obradovic, bănățeanul care a cucerit Europa Visătorul din Ciacova i-a fermecat pe semeni prin naturalețea și simplitatea comportamentului său Efervescența iluministă a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea i-a permis neliniștitului călugăr fugar Dositej să găsească peste tot o mulțime de prieteni, ahtiați
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]
-
fost acesta înmormântat. În schimb, despre Kruna, mama sa, se știe cu certitudine că era de loc din Sânmartinu Sârbesc, din familia Paunkić, în aceeași localitate fiind și înmormântată. Rămas foarte devreme fără părinți, în grija unchiului său Nikola Parčanin, visător și plin de imaginație, tânărul Obradović a urmat un timp cursurile școlii din Ciacova. Citea atât în limba sârbă, cât și în cea română, spun diferitele surse documentare. Cel mai mult i-a plăcut însă hagiografia - viețile sfinților. Unchiul său
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]