482 matches
-
pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste hotare a multor locuitori. În fața acestei situații de golire a satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în schimb, preoții de mir, de parohie, erau datori cu plată de 4-5 lei pentru întreținerea școlilor, sumă care era vărsată în mâna episcopului sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era firescă să existe un personal numerosă care umbla prin sate pentru strângerea sumelor datorate. Dările erau diferențiate după categoria socială a datornicului. Răzeșii plăteau dările către domnie (stat): dajdia - 30 lei anual, la fel, ruptașii, cei care încheiau cu visteria o înțelegere că plătescă o singură dată toată suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate strânse de oamenii desemnați de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic, și-l acceptară ca domnitor al întregii Valahii. Dar otomanii nu luară în considerare uneltirile viclenilor căpitani și forța boierilor care nu-i înghițeau, fiindcă sultanul le subția visteria proprie. La nici doi ani de la înscăunarea pe tronul Valahei a principelui Mihai Valdescu, turcii suferiră cea mai mare înfrângere pe care o avuseseră vreodată și acordară autonomie acestui ținut de la Dunăre la Marea cea Mare și până la Muntele de
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
lor triumfase încă o dată asupra răului și cu toate că erau la fel de săraci, pământul nu mai rodea ca înainte, mii de păsări muriseră, iar tot felul de gângănii dăunătoare recoltelor se înmulțiseră peste măsură, nu întuneca deloc petrecerile organizate cu bani de la visterie, atunci când iscoadele imperiale anunțaseră că pe tot cuprinsul acestuia nu mai era nici picior de furnică. O lungă perioadă de pace se părea că va veni. Lingăii de la curte răspândiseră de-a lungul și de-a latul imperiului noul cognomen
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene. Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, dacă tronul țării ar avea un urmaș care să țină frâul în mână, cel puțin, cu tot atâta înțelepciune ca și Pătru Valdescu. Din păcate, soția acestuia, dusă
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene.Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, dacă tronul țării ar avea un urmaș care să țină frâul în mână, cel puțin, cu tot atâta înțelepciune ca și Pătru Valdescu. Din păcate, soția acestuia, dusă
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
cu suflet de mumă, Minciua, hoția prinse-n joc de iele Alunecă-n valuri spre groase zăbrele. Nu e păcăleală, hoții se divulgă C-a-nțărcat bălaia și n-au ce să mulgă, Pajiștea-i vândută și joiana-i slabă, Goală-i visteria scoasă la tarabă! Baronii și boșii prinși cu păcăleala Din arest ne plimbă, grea e abureala Că au boli ascunse în seifuri pline De-aur în lingouri, bani ca vitamine. Cam târziu norodul păcăleala vede Azi când adevărul greu se
VÂLTOARE DE APRILIE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367502_a_368831]
-
țară - plătește oastea cu taxe (danegeld), nu oferă moșii confiscate, pământ - își trimite acasă grosul oștirii, păstrând doar 40 de corăbii în Anglia - încheie o alianță cu biserică: strânge zecime, obligă respectarea duminicii, elimină pagânismul, trimite misionari peste tot - umple visteriile bisericilor locale și e un contribuabil însemnat la visteria Romei (deține dioceza pe toată Anglia și Danemarca, vă dați seama ce avere pleca spre Papă de la Romă) - deși oferă toate acestea bisericii și accepta să pună pe Harthacnut, fiul său
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
confiscate, pământ - își trimite acasă grosul oștirii, păstrând doar 40 de corăbii în Anglia - încheie o alianță cu biserică: strânge zecime, obligă respectarea duminicii, elimină pagânismul, trimite misionari peste tot - umple visteriile bisericilor locale și e un contribuabil însemnat la visteria Romei (deține dioceza pe toată Anglia și Danemarca, vă dați seama ce avere pleca spre Papă de la Romă) - deși oferă toate acestea bisericii și accepta să pună pe Harthacnut, fiul său cu Emma, moștenitor direct, totuși niciodată nu își repudiază
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
să mă și înșel. Spun acest lucru, pentru că am văzut oameni cu o situație materială bună scotocind prin gunoiul menajer după pâine. Cine nu-i cunoaște îi compătimește, dar ei adunau pâine pentru animale și strângeau încă un ban în visteria casei lor. Un timp mi-am interzis să mai ajut pe cineva, până când am observat un om căutând într-un coș situat lângă un magazin alimentar și consumând alimentele deteriorate aruncate de proprietar. În acel moment o lacrimă mi-a
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
o pungă plină cu aur și a dat-o îngerilor, spunând: Când veți trece prin vămile văzduhului și duhurile rele vor începe a chinui sufletul său, răscumpărați-l cu aceasta. Eu sunt bogat din mila lui Dumnezeu, am adunat mari visterii prin munca și sudoarea mea și acum dau această pungă pentru acest suflet, care m-a slujit.". După ce a isprăvit de vorbit, s-a dus. Duhurile cele rele au rămas înmărmurite; au început a scoate gemete tânguitoare și s-au
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
În sarcina acestui sat intră și asigurarea trecerii peste vechea graniță a solilor țării, a diferiților diplomați si călători străini care ieșeau sau intrau în țară. Dezvoltarea comerțului, paza vămii domnești de la Rucăr, care constituia un venit de seamă al visteriei țării, cerea pentru cei care practicau comerțul și, mai ales, pentru cei aflați în serviciul vămii, ca ei să fie oamenii cu știință de carte. Privilegiile comerciale, unele porunci și scrisori domnești adresate celor aflati în serviciul vămii de la Rucăr
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
întreabă, „Dar unde sunt zăpezile de altădată?”, Petru Lascău este răscolit de „dorul zăpezilor de altă dată”, ce îi „bate-n porțile închise.” Dacă mai devreme, acesta afirmă că „inima-i o vistierie plină”, acum, prin contrast, spune: „mi-e visteria inimii prădată/ și e târziu în goalele-i culise.” („Cenușa”) Sentimentul neputinței, al tragismului condiției umane, al imposibilității de a depăși limitele sunt perfect redate de Petru Lascău printr-un adverb de timp . Acel „târziu” din „Cenușă” devine „prea târziu
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
plecată din iubire ori adorație a divinității; a rămas doar încercare de apropiere falsă... Poezia de dragoste a fost și rămâne fidelă iubirii, constantă a intimei trăiri, a dăruirii născută din inimi și niciodată lăsând goluri... A umplut și umple visteria inimii în orice anotimp, în zi și noapte, în spațiu și timp, sub cerul larg, în vorbe dulci scăpate-n șoapte... Așa ar trebui să fie poezia patriotică adevărată! Să intre în conștiința Neamului! Să țină aprinsă flacăra iubirii de
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
O lume întreagă se întreabă astăzi cum de a reușit China să realizeze o creștere a producției industriale de peste 5 % în plină criză economică și financiară mondială ? Printr-o viziune strategică economică de zeci de ani, o bună chiverniseală a visteriei naționale, o încredere puternică în forțele proprii și, nu în cele din urmă, prin muncă, muncă și iar muncă. Prin aceasta, China nu face altceva decât să reconstituie o lume bipolară, împreună cu actuala putere mondială, Statele Unite. Există și o bună
A TREIA CALE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344538_a_345867]
-
funcție și să câștige cât mai mult. Tu taci; - Astăzi , ca și pe vremea cuceririi romane, bogățiile tării, aceleași mine de aur, argint sare, mierea acestui pământ sunt exploatate de alții cu brațele tale și se duc pentru a umple visteriile străinilor de neam. Tu taci; - Astăzi, ca și pe vremea asupririi austro - ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puțini fac legea pentru cei mulți. Tu taci; - Astăzi, ca și în vremuri de restriște, românii pleacă din țară
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
dușmani de bale și de muci. Metodic și precis ne-ați pus căluș și zgardă, Iar țara ați lăsato să-nece și să ardă. Voi vreți sa fiți „ elita”, potop de parveniți, Tot dijmuind din pâinea, celor cei jecmăniți. Din visteria țării, o pungă fără baieri, Voi dați, acum, la șmecheri și-o umpleți de la fraieri. Voi ați promis pământ și-l dați... în cimitir, Iar unde-i loc de-arat mai faceți un tractir. Voi granițele țării le scoateți la
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
bani chiar la ei acasă. Depistau astfel patricieni, senatori și alți magnați cărora le căutau, sau le fabricau, diverse culpe: trădare, uneltire, nesupunere... Îi trimiteau apoi, elegant, să-și taie venele în baie și le confiscau avutul cu care reumpleau visteria imperiala și linișteau plebea înfometată și pe cale de a se răzvrăti. Spre o situație similară se îndreaptă acum societatea noastră, populația este din ce in ce mai umilită și mai spoliată, „patricieni” super bogați fiind cu toptanul. Cât despre învinuiri, la noi nici măcar nu
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
pe voi și se va arunca în râul Nilului, atunci, în slobozenie veți fi și veți sluji lui Hristos al vostru și, afară de acesta, inca și noi vom crede, iar de nu, apoi toată bogăția creștineasca se va lua la visteria împărăteasca, iar voi toți veți curați gunoaiele din cetatea această". Atunci, episcopul, a răspuns: "Cuvântul pe care l-ai grăit covârșește cu totul neputința noastră. Însă nu pentru noi, ca toți suntem nevrednici de un lucru că acesta, ci pentru
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
-i va mântui pe dânșii (Ps. 144, 19), că au nădăjduit spre Dânsul." Acestea auzindu-le, barbarul cel fără lege a râs, zicând: "Eu am socotit că veți arată tulburare și o parte din averea voastră o veți da la visteria împărăteasca, dar voi îndrăzniți lucrul acesta, pe care nici Mahomed al nostru nu-l poate face, el care este solul lui Dumnezeu și în care cred toți arabii și i se închină." Și i-a slobozit pe ei cu mânie
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În evul mediu precum și în perioada primei jumătăți a secolului al XIX-lea, viile și pomii constituiau izvoare importante de venituri atât pentru țărani, boieri și mănăstiri cât și pentru visteria țării. Iată de ce interesul pentru asemenea plantații era viu, documentele ce se mai păstrează reușind să ne redea doar în parte frământările din acest domeniu. În regiunea de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai ales pentru viile noi sădite pe moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
sfinți”. Insistăm pe acest capitol deoarece fondul tuturor colindelor noastre, scripturistic, ilustrează în primul rând contemplația religioasă, aspecte ale principalelor sărbători creștine cum ar fi Nașterea Domnului, profețită în scrieri vechi testamentare și împlinită în Evangheliile noutestamentare. Ele sunt o visterie nesecabilă a spiritualității creștine, o mărturie irecuzabilă a religiozității românilor. Spiritualitatea ortodoxă românească a înveșnicit colindele, conturând, în continuitate, cântecele de la strană. Conținutul ideatic al dogmelor încadrate în colinde exemplifică unitatea și înălțarea sufletească a credincioșilor creștini! Aduse în carte
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene. Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, ... Citește mai mult Să citesc ” Comoara blestemată”, trebuie să recunosc, a fost o provocare. Nu citisem de autorul cărții, Ion Nălbitoru, decât un scenariu de film de scurt
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]