294 matches
-
și poate ba... Dar legat ei îl găsiră... De l-ar fi aflat așa Cum putea să se ucidă....? Și mai este, vere, una... Omu-avea, bre, o nevastă... Și nu știi cum e nebuna Și cum în sfârșit sunt toate... Vistierul aruncase Ochi asupra ei... mai știu eu? Cine știe? [ARBORE] Lasă, lasă, Tu ești grăitor de strâmbe... [BRAD] Câte spun sunt toate drepte. Cine vrea să-l vază încă la fereastră să aștepte... [ARBORE] Un prohod pe uliți trece... [BRAD
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cerul de bătăi de joc a sorții... Ce păcat că mor vitejii... și urât miroase morții... [SCENA] IV VODĂ, VISTERUL VODĂ Iată vărul meu prea dulce... Bun sosit la Curte, vere, La Hotin ai fost se vede două zile, vistiere. [VISTIERUL] Mînile M[ăriei] Tale le sărut pentru-ntrebare, Dar am fost bolnav acasă... [VODĂ] Da, da! Este-o boală mare Când bărbatul se tot [duce] și îți lasă casa goală Și când n-ai de dânsul frică și nici grijă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Tale le sărut pentru-ntrebare, Dar am fost bolnav acasă... [VODĂ] Da, da! Este-o boală mare Când bărbatul se tot [duce] și îți lasă casa goală Și când n-ai de dânsul frică și nici grijă... Ce mai boală! [VISTIERUL] Ei, M[ăria] Ta-nțelege totdeauna și degrabă Daca sluga e bolnavă sau de are altă treabă... Dar ce flori mai, sunt aicea... Ce podobnică primire! [VODĂ] Pentru tine le fac toate, vere... parcă calci a mire. [VISTIERUL] Bunătatea voastră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai boală! [VISTIERUL] Ei, M[ăria] Ta-nțelege totdeauna și degrabă Daca sluga e bolnavă sau de are altă treabă... Dar ce flori mai, sunt aicea... Ce podobnică primire! [VODĂ] Pentru tine le fac toate, vere... parcă calci a mire. [VISTIERUL] Bunătatea voastră, Doamne! Dar așa de prost nu sunt, Mai culeg și eu [o] floare care cade la pământ Sau pe care-o fac să cadă, mai cu bine, mai cu răul, [Î]l împing și la o parte daca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din senin, deodată, de-o muiere să prind frică, Să mă-nsor pe nealese, cu te miri ce, mai nimică, O! aceasta nu se-ntîmplă... [VODĂ] Foarte bine, înțelept! Dar, vistere, ce-i cu Gruie de la Vrancea? Spune drept. {EminescuOpVIII 223} [VISTIERUL] (c-un aer viclean) Gruie? [Î]l tăiară turcii la Hotin!. [VODĂ] Minune mare, A venit târziu, se vede, cartea noastră de iertare, Ai trimis-o, vistiere, fără nici o îndoială? [VISTIERUL] Doamne, am trimis-o! Daca nu eram cuprins de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i cu Gruie de la Vrancea? Spune drept. {EminescuOpVIII 223} [VISTIERUL] (c-un aer viclean) Gruie? [Î]l tăiară turcii la Hotin!. [VODĂ] Minune mare, A venit târziu, se vede, cartea noastră de iertare, Ai trimis-o, vistiere, fără nici o îndoială? [VISTIERUL] Doamne, am trimis-o! Daca nu eram cuprins de boală Mă duceam eu însumi, însă... [VODĂ] Nu-i nimica, bine, bine. Tot nu era Gruie-acela vre un om cum se cuvine, Orice pas făceam în țară [î]l simțeam că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ochii lumii numai, ca să scap de vorbe doară. Și ca lumea să nu zică că făcui vro nedreptate, O să-l spînzure-n câmpie și afară de cetate Ca dușman împărăției cei turcești și dușman mie: Trebuie stârpiți cu toții râvnitorii de domnie. [VISTIERUL] Daca-așa vă fuse gândul și așa găsiți cu cale Poate că și eu făcut-am pe pofta Măriei Tale... O! scrisoarea ceea, Doamne, a fost bună pentru multe, Bună-ntîi ca și mulțimea cea neroadă s-o asculte, Bun-apoi ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
LĂPUȘNEANU (apart) (clătinînd din cap ) Este el... Ei, vere, vere, e o mare mișelie, Dar îmi place... Tu, tu singur poate că îmi sameni mie Pentru sufletul lui însă poți să pui să fac-o rugă.... Ia așa... mai calea-vale... [VISTIERUL] Prea supusa voastră slugă Au și plâns chiar la prohodul acelui viteaz prea mare. [LĂPUȘNEANU] Vere, așa-mi placi tu mie... că ți-aș da o sărutare, Dar lasă... Lăpușneanu sărutând... ar rîde-o lume. Ce sunt oamenii, măi vere,... să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
drace! Mai rămâne încă una ca de tot să te dezmînii: Spînzură-l în ochii lumii, lasă să-l mănânce cânii. [LĂPUȘNEANU] Aide, veniți mai aproape. - Ei femeie, ai sfîrșit? Țe înșeli crezând pe Vodă mulțumindu-se cu-atît. Îmi chemați pe vistierul... Vino-ncoace, vistiere: Oare sunt adevărate câte spune-acea muiere? Nu-mi răspunde... toate, toate sunt adevărate, știu, Ai vrut să mă scapi de-un dușman, mulțumit trebui să fiu... Ce-ai făcut [tu] pentru mine nu e faptă rea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
228} [LĂPUȘNEANU] Cine oare te întreabă? Mergi, vlădică, de-i cunună și fă slujba mai în grabă, Nu mai voi să port în minte astă pricină urâtă... VIST[IERUL Daca n-avem altă cale, să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii... pe mine, Cam de voie de nevoie, dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai. LĂP[UȘNEANU] Iscălește, vistiere, cartea ceea... [VISTIERUL] (apart) Haide-hai, Mi-ai durat-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii... pe mine, Cam de voie de nevoie, dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai. LĂP[UȘNEANU] Iscălește, vistiere, cartea ceea... [VISTIERUL] (apart) Haide-hai, Mi-ai durat-o, Lăpușnene, lasă că ți-o țiu eu minte. [LĂPUȘNEANU] Și acum la cununie, mergi vlădică înainte... [BRAN] Ce mai judecată, vere! Chiar turcească fuse asta... Ai ucis pe-un om în codru... mergi acasă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Voind să serbez o nuntă cum n-a fost în lume una Căci călău-i nunul mare, iară moartea este nuna. Ia-l... nu cred să fie-n lume vre o fiar-atît de mare Ca să-ntreacă-a vinei sale [...] defăimare... [VISTIERUL] O, degeaba [...] ura [...]-n piept, Crud ești da, o Lăpușnene, dar în suflet tu ești drept... [BOGDANA] Mi-ai dat cinstea mea furată... și acum îmi dai viață... BRAN Este aspru ca furtuna... judecata-i e măreață... (către Irimie) De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cronicar. Venit în Țara Românească probabil în penultimul deceniu al secolului al XVI-lea, ca și, mai înainte, Iani Epirotul, unchiul după mamă al lui Mihai Viteazul, S. a fost un „slujitor credincios” (după propriile-i cuvinte) al domnului, ca vistier (fără să fi făcut parte din sfatul boieresc) și având unele însărcinări diplomatice. E posibil să îl fi însoțit pe voievod la Viena și Praga, în primele luni ale anului 1601 (căci dă informații detaliate despre audiența la împăratul Rudolf
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
Viteazul: Stavrinos și Palamed, Ploiești, 1943, 3-56; Povestea preafrumoasă a lui Mihai Voievod, tr. Rita și Eugen Dobroiu, LRV, II, 193-225; Cronica lui Stavrinos, tr. și pref. Gheorghe Tomozei, București, 1975. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Scrieri neogrecești despre români. Vistierul Stavrinos și mitropolitul Matei al Mirelor, LAR, 1896, 5, 1897, 1; O. Tafrali, Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1905; Iulian Ștefănescu, Epopeea lui Mihai Viteazul în lumea greco-rusească, în secolii XVII și XVIII, RIR
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
Eliodor istorie etiopicească. Traducerea a circulat intens în Moldova, unde s-au păstrat paisprezece copii manuscrise, cea mai veche, din 1772-1773, fiind întocmită de pisarul Mitropoliei, Grigore Ilievici, la cererea episcopului de Roman, Leon Gheuca. La îndemnul și cu cheltuiala vistierului Ioan Cantacuzino, D. traduce, după intermediarul grecesc al lui Nichifor Theotochis, apărut la Leipzig în 1769, lucrarea unui autor convertit la creștinism, care atacă iudaismul, numită, în tălmăcirea tipărită la Iași în 1771, Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
lor se cred văduve. De aceea îți zic: niciodată să nu te îmbeți, Doamne prealuminate...” 4) depășesc arareori categoria celor ce se aflau în vârful ierarhiilor sociale (am aflat două cazuri în Cronica Bălenilor: „Jupâneasa dar și copiii [lui Hrizea vistierul din Popești] rămâind în sărăcie iar nu i-au lăsat în odihnă, ci totdeauna în pază de slujitori se afla, zioa și noaptea și le cerea bani pen târg”; „ci pă Papa l-au iuzrtat [au den porunca vizirului, au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câți era pribegi încă au venit de s-au închinat toți la Alexandru-vodă. După acéia trecând 2 luni, iar Alexandru-vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoești, i Mihnea ot Bădéni, i sin Udriște vistierul; i Tudor ot Bucov, i Vladul Caplii, i Pătrașco, i Calotă, i Stan sin Socol dvornicul, și alții, meșița septembrie 1 deni. Și au făcut Alexandru-vodă, den jos de București, o mănăstire mare, hram Svetaia Troiță [...]56. Pătru-vodă Cercel sin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cronică pe seama lui Vlad Vintilă, cel care era căsătorit cu Mara, fiica marelui logofăt Harvat, este atestat, împreună cu logofătul Tudor din Drăgoești, până la 4 ianuarie 1536; celor doi li s-au tăiat capetele din porunca lui Radu Paisie 60; Udriște vistierul din Mărgineni - însurat cu jupânița Anca, fiica lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica, cu care i-a avut pe Elena, pe Udriște banul și pe Drăghici; și nu fiul său - „sin” -, a fost tăiat în 1547 de Mircea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a scris despre Brâncoveanu, a lăsat o amintire teribilă, alegerea ca Domn a lui Iordache (Gheorghe), fiul lui Șerban, fiind împiedicată tocmai de „tirăniile tătâne-său”. Să presupunem că formularea ce consemnează răfuiala lui Gheorghe Duca cu boierii complotiști (marele vistier Vasile Gheuca și ceilalți) - „[...] uneltirile lor se dădură în vileag. Sânt prinși, dovediți și descăpățânați după hotărârea domnească” - evocă o judecată? Erau uciși (am văzut) rivalii - cu șanse la tron, pretendenții veniți de aiurea, inamicii vechi (din boierie), boierii puternici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sfârșit care scriitorului i se pare ilustrativ pentru vanitatea eforturilor omenești: „Deci așa plătește această lume celora ce vor să o cuprindă cu toate desfătările și cu averile și cu stăpânirile ei”. Doamna - cea iubitoare de curățenie - Anastasia (fiica marelui vistier Dumitru Buhuș, care fusese însurat și cu Dafina, fiica lui Ionașcu Jora, și soție, apoi, a lui Istratie Dabija)89, fiii și fetele au lipsit de la înmormântare. „Tipul nobilului medieval - scria Matei Cazacu în studiul introductiv ce preceda ediția unei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era însurat cu Maria, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu), căruia Vodă („Mare și întunecat nor, și plin de fulgere și de trăsnete, au căzut pă țara Românească cu Șărban-vodă...”) îi imputa lipsuri în guvernarea banilor țării („am închis și pă Hrizea vistier, punându-i pricină să-i ia seama de vistierie, nădăjduind că va găsi bani mâncați ai țării la el”). Amendat („De nevoie, s-au îndatorat, și au dat al lui a avea; și s-au vândut satele, și moșiile, și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să-l omoară”. Rezistenta victimă (aflată, poate, în posesia unui antidot) îngurgitează preparatele cu pricina și le înregistrează cu grijă, ținând un fel de „jurnal al otrăvurilor” („[-] dar nu-l putea omorî cu otrăvurile - precum într-o scrisoare a Hrizii vistier s-au văzut, scrisă cu mâna lui, câte feliuri dă otrăvii i-au dat, și nu-l putea omorî...”. Exasperat și la un pas de ridicol, Voievodul dă dispoziția capitală: „Care văzând că cu acestea nimic nu-și poate face
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că cu acestea nimic nu-și poate face voia lui, cu altă moarte groaznică l-au omorât, de ș-au plinit voia tiraniei lui”. înverșunat contra Domnului, cronicarul uită totuși să ne spună felul în care a fost suprimat „martirizatul” vistier. Aflăm de la un misionar minorit, martor - se pare - al crudei întâmplări, că Hrizea din Popești a fost tras în țeapă. Parul ascuțit, înfipt în un cot în trup, a făcut să-i sară un ochi107. Sunt lungi listele cu „otrăviți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
presupunea sacrificiul. Boierii care au înțeles ideea politică a lui Radu de la Afumați nu au refuzat jertfa supremă. Marele vornic Udrea din Boldești (căsătorit, căci a avut mai mulți fii) a murit în luptele cu turcii 174. La fel marele vistier Oancea din Batiu, chiar dacă Radu de la Afumați i-a trecut bucatele „pe seama domniei” (căci a furat 400 de galbeni din vistieria lui Neagoe Basarab). Ca să nu mai vorbim de șirul de viteji căzuți în luptele lui Ștefan cel Mare. La
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sluger Socol Cornățeanu (cel care fusese însurat întâi cu Marula, fiica naturală a lui Mihai Viteazul 204, pe Udrea Doicescu, și el mare sluger (căsătorit cu Neaga, fiica postelnicului Pătru Mihălcescu din Pătârlagele)205, pe grecul Gheorghe Caridi din Tricala, vistier (prima lui soție, rudă cu Matei Basarab, a fost Sofica, fiica postelnicului Staicu din Sintești; pe a doua o chema Ioana 206), pe Ghiorma, grec și el, ajuns mare ban și însurat de două ori (cu Neacșa întâi și Gherghina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]