8,156 matches
-
premise generale și-au pus amprenta și asupra evoluției boierimii oltene care a trebuit să facă față în sec. XVIII, unor procese de transformare în mai multe domenii esențiale pentru evoluția și existența sa. Practic, datorită acestor evoluții, după Mihai Viteazul și Matei Basarab, se constituie un alt tip de boierime pentru care activitatea slujitoresc-ostășească, bazată pe meritocrație, solidaritate de castă și moșie(împreună cu alte activități economice) constituie țesătura care o susține în conducerea vieții social-economice, administrativ-ostășească, și cultural- spirituală necesare
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
mici) nu a fost adusă din altă parte. Pricipalii săi reprezentanți și marea parte a boierilor mijlocii și mici aveau originea în Oltenia. Astfel, pentru mulți dintre marii boieri olteni putem documenta ascendența în boierii luptători din timpul lui Mihai Viteazul și Matei Basarab, iar pentru alții ai vitejilor Craiovești, din care se trăgea și Constantin Brâncoveanu dar și din alți mari boieri care au marcat Istoria Olteniei și Țării Românești în secolele XV-XVI. Aceștia constituiau, în perioada domniei lui Constantin
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Pricipalii săi reprezentanți și marea parte a boierilor mijlocii și mici aveau originea în Oltenia. Astfel, pentru mulți dintre marii boieri olteni putem documenta ascendența în boierii luptători din timpul lui Mihai Viteazul și Matei Basarab, iar pentru alții ai vitejilor Craiovești, din care se trăgea și Constantin Brâncoveanu dar și din alți mari boieri care au marcat Istoria Olteniei și Țării Românești în secolele XV-XVI. Aceștia constituiau, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, precum și în secolele următoare, coloana vertebrală a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
un sistem de apărare și supraveghere condus de căpitanii și marii căpitani de Cerneți: Ștefan Cioranul, 1687, Dumitrașcu Spineanu, 1693, Istodor Măneanu, 1694, Matei Fărcășanul, 1706, Dumitrașco Argetoianu, 1707, Barbu Brăiloiu, 1710, care împreună cu marele ban Cornea Brăiloiu, îndrăzneț și viteaz au făcut față multor situații periculoase, inclusiv întâmpinarea sultanului în trecerea lui dinspre Belgrad către Adrianopole . O latură importantă a vieții publice a boierilor olteni o constituia ctitorirea de lăcașe de cult și susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate de strămoșii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
și inima și glasul Și simt prin ele legământ! Mă leagă timpul cel mănos, Mă leagă cântul și durerea, Mă leagă visul de frumos, Mă leagă vorba și tăcerea! Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul! Referință Bibliografică: Mă leagă vatra și cuvântul! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1427698093.html [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
și sexy” - cum ne este el descris - dar și o locație perfectă pentru o întâlnire cu prietenii sau cu partenerii de afaceri. Acestea sunt doar câteva dintre atributele care vorbesc despre The Lounge Champagne Bar Boutique, situat pe strada Mihai Viteazul nr. 5, a cărui Grand Opening a avut loc vineri, 10 iunie. De îndată ce pășești în acest loc, ești întâmpinat de mult bun gust, împreună cu multe elemente inedite, fapt care îl face pe deplin unic în Oradea. Meniul este și el
The Lounge Champagne Bar Boutique by http://www.zilesinopti.ro/articole/143/the-lounge-champagne-bar-boutique [Corola-blog/BlogPost/96861_a_98153]
-
adevărat, din foarte multe puncte de vedere și ne așteaptă să ne convingem de toate acestea, în timpul săptămânii, între orele 07:30- 01:00, iar vinerea și sâmbătă între 20:00 - 05:00 The Lounge Champagne Bar Boutique Str. Mihai Viteazul nr. 5 Telefon: 0755148899 L - J: 07:30 - 01:00 V - S: 20:00 - 05:00
The Lounge Champagne Bar Boutique by http://www.zilesinopti.ro/articole/143/the-lounge-champagne-bar-boutique [Corola-blog/BlogPost/96861_a_98153]
-
al orașului, invită Bucureștenii să-si scrie pe pielea ei translucentă amintirile din viitor. În cadrul traseelor arta cinetică intră în dialog cu arta monumentală a orașului. Traseu: Ora 16.00 Statuia Lupoaicei (Piata Roma) -Via Muzeul Șuțu - Statuile lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr, Spiru Haret și Heliade Rădulescu (Universitate) - Statuia lui Mustafa Kemal Ataturk (Teatrul Odeon) - Monumentul lui Iuliu Maniu (Piata Revolutiei, vizavi de biserica Kretulescu) - Memorialul Renașterii (Piața Revoluției) - Statuia Carol I (Piata Revolutiei) - Statuia lui Mihai Eminescu (Ateneu) -Via
București 2021 ACUM – instalații urbane și evenimente artistice arată, timp de o lună, cum ar putea fi Bucureștiul Capitală Europeană a Culturii by http://www.zilesinopti.ro/articole/13398/bucuresti-2021-acum-instalatii-urbane-si-evenimente-artistice-arata-timp-de-o-luna-cum-ar-putea-fi-bucurestiul-capitala-europeana-a-culturii [Corola-blog/BlogPost/100330_a_101622]
-
clasă . Cât am bătut eu jungla, scuzați, n-am observat În obștea maimuțească vreun cocotier privat. Urmând calea cea bună și, evident, corectă, Adolescenții noștri părinții și-i respectă. În ierarhia noastră, cum e firesc și drept , Devine șef acela viteaz, agil, deștept, Capabil viața obștei s-o țină, s-o păzească, De rele și primejdii turma să și-o ferească. Adesea șeful nostru își riscă mândra blană, Ca turmei să-i găsească loc de dormit și hrană. Pe când, priviți! La
NO COMENT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1450085288.html [Corola-blog/BlogPost/375080_a_376409]
-
germană, nu i-am cunoscut, cum se spune, și-au săpat singuri groapa, chiar așa a fost, uneori visez că eu sunt acela care o îngrop pe bunica, am venit după război, într-o curta m-a atacat un cocoș viteaz, precum Hercule i-am sucit gâtul, l-am mâncat cu plăcere în supă, o fată se dezbrăca în fața mea, mă ruga să închid ochii, eu o priveam printre gene, ea râdea, în clasa primară, dascălul mă bătea cu rigla pe
BIOGRAFIE –POEM de BORIS MEHR în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1410583671.html [Corola-blog/BlogPost/361982_a_363311]
-
și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-au avut conducătorii noștri, începând cu Buerebista, Decebal și bravii domnitori: Basarab I, Mirce cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, regii României și conducătorii de partid și de stat de ieri și de azi, o adevărată frescă panoramică ce se defășoară prin fața ochilor într-un ritm captivant, dovedind din partea scriitorului talent deosebit în mânuirea frazei atractivitate
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
ca dintr-o sursă pură, nu a omis pe D. Ralet, Schileti, A. Hurmuzachi, Al. Donici, G. Sion, Dimitrie Bolintineanu, Al. Odobescu - cu satiră (� la Antioh Cantemir (1744-1844), diplomat de seamă, asemeni pe N. Bălcescu - vezi Istoria Românilor supt Mihai-Vodă Viteazul, lansându-se apoi Vasile Alecsandri cu Doine și lăcrămioare, Hora Unirii, Comedia Cinel-Cinel, urmate de Opere complete, pasteluri, etc., și am trecut în luntrea spațioasă a lirismului Eminescian, selenizând cu mintea de pe Pământ, un ceva pe altă Planetă, în altă
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului Vom fi Lions, În prag de primăvară înverzită Și-n parfumul dulce al florilor. Cu îndrăzneală multă, iscusită Noi vrem să fim Lions al tuturor. Având ca nași Clubul Brașov Pășim viteji și dârji în viață, Să scriem file de ceaslov Așa cum Lions ne învață. Cu mult aplomb și veselie La Lions azi ne alăturăm, Să fim un sprijin de omenie Ca împreună să ne bucurăm. Și lumea asta obosită, De griji
VOM FI LIONS, de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_valva_1457106676.html [Corola-blog/BlogPost/344044_a_345373]
-
în cantități moderate înveselește, iar un consum mare și îndelungat determina leziuni cerebrale și hepatice. Prin implicațiile sale psihice și sociale, încă din Antichitate, autoritățile au vrut să limiteze consumul de alcool. Se citează regele Burebista care a distrus viile vitejilor daci sau Coranul, care interzice total alcoolul. Mai interesant a fost experimentul Inhibiției din UȘĂ, prin care sub presiunea protestanților fanatici, consumul de alcool a fost interzis în perioa-da 1920 - 1933. Consecințele au fost dezastruoase, prin intoxicări accidentale cu alcool
ALCOOLUL, INSOTITORUL FIDEL AL OMENIRII de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1452674443.html [Corola-blog/BlogPost/340331_a_341660]
-
după aceea la mulți locul în care au fost frânți se-ntărește. Dar pe cei care nu se lasă frânți îi omoară. Îi omoară fără deosebire și pe cei foarte buni, și pe cei foarte blânzi și pe cei foarte viteji. Și dacă nu te numeri printre aceștia, poți să fii sigur că te va omorî și pe tine, numai că nu e nicio grabă anume.” Deși apare ca o poveste frumoasă de dragoste pe fundalul cenușiu al războiului, această carte
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-adio-arme-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
special cele cu Cat), iar pe cel care va privi cu răceala episodul, nu îl va surprinde deloc: în timp ce mâncau paste cu brânză sunt loviți de un obuz. Va primi, bineînțeles, medalia de argint, distincție oferita de obicei celor mai viteji, chiar și celor care refuzau să fie îngrijiți în favoarea celor mai grav răniți, refuz pe care nu îl face cu atât de multa convingere, după cum însuși “tenente” recunoaște în fața amicului său chirurg Rinaldi. Răsturnarea de situație permite continuarea relației cu
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-adio-arme-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
împotriva tendințelor voastre de cotropire!”. Mi-ar place dacă revista aceasta ar ajunge în casa fiecarui român, tocmai pentru acest articol, că prea am impresia că ne vindem țara. Și nu oricum, ci pe bani puțini, Doamne iartă! Vorbele aparțin viteazului luptător George Pop de Băsești, iar dumneavoastră băseștenii, și nu numai, ar trebui să fiți încă o dată în plus, mândri că Băseștiul a avut astfel de oameni. Nici fondatorul revistei nu se lasă mai prejos. Prin articolul ,,Valorile artistice codrenești
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
O VEDETĂ A SCENEI DE TEATRU, Dorina Stanca Trăind la Cluj în același apartament din Piața Mihai Viteazul nr.6 , care mai poartă inscripția “Radu Stanca, regizor”, Dorina Stanca a împlinit în 27 noiembrie 2015 vârsta puținilor privilegiați ai soartei, care izbutesc să atingă 88 de ani. Am promis să-i fac o vizită specială, spre a marca
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
popoare europene, cum au fost romanii, dar și popoare migratoare, care au colonizat o mare parte din Europa: goții, hunii, avarii, slavii, pecenegii, cumanii, turcii, tătarii etc. Românii au fost urmașii vechior traci, numiți de istoricul antic Herodot “cei mai viteji și cei mai numeroși”. Tracii erau răspândiți în aproape toată Europa. O ramură a tracilor, dacii, au fost cuceriți de romani și din îngemănarea celor două popoare s-a născut poporul român. Cel puțin așa se crede deocamdată! Bizantinii au
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
deranjează! - se amuză Narcisa. - Contele Dracula s-a îndrăgostit de o contesă-vampir din Europa. Din iubirea lor s-a născut mama mea. - Chiar că ești nostim! - chicoti fata sărutându-l. - La rândul ei s-a îndrăgostit de un căpitan foarte viteaz. Din dragostea lor m-am născut eu! - Ai imaginație, nu glumă! Îmi plac fanteziile tale! Parcă am fi Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana!... Te-ascult cu plăcere, poetul inimii mele! - Te rog, nu mai râde!... Pe jumătate sunt vampir! - Poftim? - tresări
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
fii pregătită pentru marele adevăr. Fata nu știa ce să mai zică. Își frecă obrajii cu palmele și se ciupi de lobul urechilor ca să-și dea seama dacă visează sau este cumva pradă vreunui coșmar. - Ca să fie în permanență împreună, viteazul căpitan a trecut în rândul vampirilor, dar fără moarte, ci pur și simplu s-a transformat. Trăia fericit într-un palat din vârful Carpaților alături de vampirica sa. Dar au fost trădați de unul de-al lor și a urmat un
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
a falezei. - Vreau să-mi povestești cât mai multe despre tine și despre faptele tale. - Chiar dacă m-am implicat în acțiunile oștirilor române, mare lucru n-am realizat. Bunicul îmi povestea că nu a reușit să-l salveze pe Mihai Viteazul, marele unificator al celor trei principate românești la 1600, formând România Mare! A fost ucis mișelește de un trădător, pe când ieșea din cort în tabăra de pe Câmpia Turzii. - Când îmi vorbești de trecut, pari cam mâhnit. - Deși neamul vampirilor nu este
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
milioanelor de români. Spun România, spun Carpații....adăpost și martor a luptelor vitejești din toate timpurile. Când spun România, spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul și toți eroii țării românești, cuprinși într-un singur cuvânt: R-O-M-Â-N-I-A ! Spun România, spun Dunărea cu apele sale învolburate ale cărei valuri au fost martore de-a lungul secolelor la înfrângerea celor care au vrut să ne cotropească țara. Și
CÂND SPUN ROMÂNIA... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1417398538.html [Corola-blog/BlogPost/371972_a_373301]
-
nori, Făgărașul găzduiește hoteluri de gheață, Șelimbăr, o mare bătălie cu un necunoscut obelisc ridicat din iarba crescută crunt în năvalnice uitări, sași părăsind urbe țigani cu merțane puhoi ocupând cetăți ridicate împotriva hunilor asiatici claxonând căruțe de țărani, Mihai Viteazul e doar vis de român născut la câmpie într-un sat de Floci, în niciun oraș nu a cerut statuie, fiul lui, Nicolae dorea și el să se jertfească pentru o Romanie și un renăscut popor, în micuțe gări cu
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Miriapodele_decadentei_radu_liviu_dan_1379066031.html [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
liric, nas în nas cu un pluton de damigene. Amirosea a carne farsă, a fum, a ploaie, a Cotnar și se vedea cum se revarsă amici scheletici la grătar. Sleiți de poame și lansete, soldații vrură să languste, cu ochi viteji, un stol de fete cu foarte-abia schițate fuste, dar, din solemne clauze, grăbiră tot mai mult impasul, și tropote de-aplauze le-acoperiră plexiglasul ... În vârf de stâlpi de telepraf, vedeai odrasle de civili, plângând o odă de pilaf, cu
ROMANŢĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanta.html [Corola-blog/BlogPost/355487_a_356816]