8,047 matches
-
Ofelia Prodan lui Italo Calvino Viteazul soldat D. călătorea în același tren, în același compartiment, cu viteaza și rotofeia văduvă M. Soldatul D. se întorcea cu o rană la picior, o rană pe care o îndrăgea și cu care se mândrea, din război. Văduva M. se
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
Ofelia Prodan lui Italo Calvino Viteazul soldat D. călătorea în același tren, în același compartiment, cu viteaza și rotofeia văduvă M. Soldatul D. se întorcea cu o rană la picior, o rană pe care o îndrăgea și cu care se mândrea, din război. Văduva M. se întorcea cu o sacoșă burdușită cu carne macră la care se
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
cu mândrie și cu un fel de dragoste canibalică, din oraș, de la piață. Soldatul D. îi aruncă o privire furișă văduvei M. aranjându-și pansamentul. Văduva M. întoarse capul și se gândi că soldatul D. nu poate fi decât un soldat viteaz de vreme ce are o rană pansată atât de frumos. Soldatul D. își întinse piciorul rănit oftând și, în treacăt, piciorul lui se frecă ușor de piciorul durduliu al văduvei M. oprindu-se chiar lângă sacoșa cu carne macră. Văduva M. roși
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
piciorul lui se frecă ușor de piciorul durduliu al văduvei M. oprindu-se chiar lângă sacoșa cu carne macră. Văduva M. roși în ambii obrăjori rotofei, soldatul D. se gândi că vecina lui de compartiment e cu siguranță o văduvă vitează de vreme ce se întoarce cu o așa sacoșă burdușită din oraș, de la piață. Soldatul D. fu inundat din creștet până-n tălpi de o ciudată căldură și îi puse mâna pe genunchi văduvei M. care începu să tremure și să asude din
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
observat deloc manevra. Văduva M. se gândi că nu a fost suficient de îndrăzneață așa că își desfăcu decolteul. Soldatul D. întoarse capul și se înroși din creștet până-n tălpi. Își puse chipiul pe cap, o salută militărește pe rotofeia și viteaza văduvă M. și ieși pe hol să fumeze o țigară.
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
numele psalmistului biblic, al regelui din Ierusalim, De aceea cântă și dansează cu plăcerea celor aleși, Nu e prea înalt pentru vârsta sa, nu e nici prea voinic, Dar are ochii deja deschiși spre miracole. Dacă pe cântărețul-cu harfă, viteazul cu praștie, Sculptorii Florenței, acolo, la Curtea Medicilor mei, L-au plăsmuit plin de o regalitate adolescentină, Pe el numai Angela ar putea să-l deseneze, tremurat, Siluetă parelnică, pășind alunecat mereu pe vârfuri... Poate, nici nu are nevoie de
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
coloane de autovehicule; viscolul smulgea acoperișuri și copaci; troienele creșteau văzând cu ochiul camerei de filmat; oamenii aveau fețe și vorbe disperate... Era Urgia începutului de secol! Ei, și în asemenea condiții atmosferice de comă și de groază, marii și vitejii noștri oameni politici, sub impulsul unor înălțătoare sentimente și simțind sângele dacilor clocotind-le prin vene, au purces spre Iași pentru a se prinde în Hora Unirii... Desigur că, în prealabil, au făcut chiar declarații în fața camerelor de filmat - unele
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
Stolojan se pare că a reușit să organizeze pe bază de... arcan o șezătoare electorală la Roman, iar la “Hora...” din centrul Focșaniului D-l Adrian Năstase a trimis un singur “sol de pace”, respectiv pe unul dintre cei mai viteji oșteni din Guvern pentru a salva onoarea marii și eșuatei migrațiuni politico-electorale... -Așa ne trebuie!, zice Haralampy, că ne tot unim, dar suntem dezbinați de parcă am fost îmbăiați în zeamă de piper 5)... BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1) Gigi Becali: Cuvântări politico-electorale
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
un mic obiect casnic, ce ar putea fi manevrat “neatent”), iar lui Plătică Jr., elevul de clasa a IV -a, îi obține părerea personală (mediată, pesemne, de învățarea pe de rost a unei lecții școlare debile și politizate) despre Mihai Viteazul: “Mihai Viteazul. Mihai Viteazul a izbîndit în multe lupte. El ținea cu poporul, iar poporul îl ascundea cînd veneau să-l prindă turcii. ș...ț Cînd vedea că turcii vin să ne cotropească, el se enerva, smulgea armele din mîna
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
obiect casnic, ce ar putea fi manevrat “neatent”), iar lui Plătică Jr., elevul de clasa a IV -a, îi obține părerea personală (mediată, pesemne, de învățarea pe de rost a unei lecții școlare debile și politizate) despre Mihai Viteazul: “Mihai Viteazul. Mihai Viteazul a izbîndit în multe lupte. El ținea cu poporul, iar poporul îl ascundea cînd veneau să-l prindă turcii. ș...ț Cînd vedea că turcii vin să ne cotropească, el se enerva, smulgea armele din mîna soldaților și
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
ce ar putea fi manevrat “neatent”), iar lui Plătică Jr., elevul de clasa a IV -a, îi obține părerea personală (mediată, pesemne, de învățarea pe de rost a unei lecții școlare debile și politizate) despre Mihai Viteazul: “Mihai Viteazul. Mihai Viteazul a izbîndit în multe lupte. El ținea cu poporul, iar poporul îl ascundea cînd veneau să-l prindă turcii. ș...ț Cînd vedea că turcii vin să ne cotropească, el se enerva, smulgea armele din mîna soldaților și începea să
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
mai mult îi plăcea să se lupte în mlaștini.” (pp. 119-120) Descrierea deopotrivă trivializată juvenil și ideologizată politic a unui domnitor iubitor de hecatombe (dar numai la nervi!) și pasionat de mud-wrestling (în timpul liber dintre două bătălii) face din Mihai Viteazul mai puțin un patriot iluminat și mai degrabă un mercenar coleric, devotat strict bătăilor pe care avea certitudinea că le poate cîștiga (în cazul celorlalte, aflat în inferioritate, preferînd soluția, mai lașă, dar viabilă, a ascunsului “în popor”). La nivel
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
de lemn muncitorească la limbajul agitatoric al metodistului de cadre; de la greșelile colective de vocabular, la improprietățile terminologice individuale; de la stereotipiile politice ale discursurilor lui Nicolae Ceaușescu, la șabloanele istorice ale documentelor PCR. De altfel, clișeul politic al lui Mihai Viteazul “din popor, pentru popor” pare placat aici pe stereotipia populară a glumei cu Baba Novac și fustele sub care eroul s-ar fi “ascuns”, o dată în plus, de turci. Cînd “poporul” vorbește, “reporterul” (alături de cititorii săi) ascultă smerit și respectuos
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
o lumânare la Saint Germain de Prés. Azi ar fi a treia oară când intru aici ducându-mă drept la Descartes... Mircea Iorgulescu, tata puternic a două fețe, una măritata la Brest în Bretania, cealaltă la Marsilia, cu o mamă viteaza trăind în țară, la Valea Călugăreasca, se apropie și el tăcut de sfeșnicul în care lumânările, albe, nu galbene, ca scot fum, găurite dedesubt, se înfig într-un fel de ac, nu că la noi, introduse în tablă găurita, cu
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
nu mă potolesc sau nu fac „ce trebuie” am să fiu pedepsit în felul următor... «Ai grijă, că ai un copil, nu mai scrii, îți luăm dreptul la semnătură...» Nu m-a amenințat nimeni, eu nu pot să fac pe viteazul acum și să spun ce curaj am avut.” (p. 77) Confesiunile lui Nicolae Manolescu oferă cititorului de azi șansa de a privi din alt unghi viața literară postbelică, cu demisiile morale, compromisurile și excesele ei. Criticul pornește întotdeauna de la premisa
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
dușmanii prin niscai mlaștini: la Călugăreni, la Rovine. Să nu uităm Podul Înalt. Și, de ce nu, Cahul. Se vede că înaintașii lui Gigi Becali care au organizat pe teren propriu diverse partide, adică Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Ion Vodă cel Cumplit, s-au îngrijit ca ele să se desfășoare în condiții care de care mai mlăștinoase. Agili cum îi știm, românii le-au cam venit de hac dușmanilor, grei de mulți ce erau, aliindu-și natura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
o școală din respectivul municipiu, ne-am dat seama cu Haralampy ce fete faine și vânjoase la bătălii avem. De nu ni le-ar deochea vreun dascăl! Doamne, am fost atât de mândri de ele, încât noaptea le-am visat viteze și intransigente mame de... Ștefan cel Mare din poezia bolintineană (și Sfânt după ce a rezolvat cu turcoaica de la Soci...), spunându-i marelui domnitor venit să se jeluie la ușă, după o bătălie pierdută cu turcii: De ești tu acela, nu
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
a instalat-o pe soacră-sa în funcția de rotweiler pe palierul apartamentelor noastre... Evident, am optat pentru "sub masă" fără să acuzăm pe cineva, ci, dimpotrivă, fiind mândri că trăim în aceeași patrie cu urmași atât de fideli ai vitejilor daci... Însă, văzându-le avântul și voinicia (haiducia, am vrut să spun) cu care au învins cele vreo 200 de animale sălbatice aduse în bătaia puștilor ca în vremea ceaușismului multilateral dezvoltat și glorios-păstrate în gena președintelui PSD, ne-am
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
lupi tineri, dar nu!). Clujeanul Ioan Rus spunând clar că este împotriva nu numai a lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, ci și a bicefalismului pesedist - dacă ar fi știut domnul Năstase ce a încălzit la sân!...; parlamentarii-pediști, sub comanda viteazului Cozmin Gușă, vechiul și afectuosul prieten al Președintelui Traian Băsescu, tot la munte au pus la cale strategia unui altfel de parlamentarism... Fiindcă va trebui găsită o soluție - ce Drrr...!, scuze - ce Dumnezeu! - de a-i detrona pe Adrian Năstase și
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
ieșind pe ușa de la balconul nostru fără balustradă... Am vrut să-i atrag atenția, însă prietenul a strigat: -Mă, bade, e fericită și-i bunul meu - nu te băga!... ...Domnul președinte continua să urle "în direct" spre mulțime asemenea unui viteaz căpitan de cursă lungă aflat pe coverta unui vas în derivă 1), spre echipajul duhnind a rom "Jamaica"... Dar cine mai avea timp să se teamă de-un eventual naufragiu? Păi, ce? La noi dădeau năvală tsumanele asiatice? Din reportajele
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
atunci putem spune horărît că Transilvania este fieful simbolic al Iancului, avînd drept cap de serie acea capodoperă a deriziunii din Clujul lui Funar - anomalie care, în noile condiții, ar trebui pur și simplu eliminată -, Muntenia este posesiunea lui Mihai Viteazul, întodeauna călare, iar Moldova..., ei, aici lucrurile se complică oarecum pentru că producția simbolică a fost ceva mai slabă, Moldova rămîne, așadar, feuda trio-ului tradițional Hrebenciuc-Cozmâncă-Iacubov. Antonescu a prins mai mult în sud, Slobozia și Călărași, cu ceva extensii și
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
fiecare dată, clare și tranșante, dar spiritul său este departe de a fi unul iacobin. Deși pune degetul pe rănile spirituale ale timpului nostru, eseistul manifestă, de fiecare dată o infinită înțelegere pentru oameni. După căderea comunismului au apărut mulți viteji însetați de sînge, gata să-i calce în picioare pe toți cei susceptibili să fi servit într-un fel sau altul vechiul regim. "Talibanul" Bădiliță vede însă lucrurile mult mai nuanțat. El încearcă, în spirit creștin să găsească fărîma de
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
-i fire, la rândul său un destin, nu-i vor îngădui să evadeze. Cu rezerva speranței, acel poate mâine surplusează, iar aici gândul ne duce la replica finală a Scarlett-ei O"Hara, din Pe aripile vântului. O fragilă sfidare, o vitează sfidare la adresa neantului. Prin calitatea persuasiunii, lectorul se include acelui poate mâine, replică la cenușiul vieții, la dezastruosul astăzi, participă la tentativa de autorecuperare a unui eu din care cotidianul smulge bucăți. Petrecându-se pe alte meridiane, acțiunea romanului se
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
vor să audă. Că războiul aduce libertate și democrație unui popor, că dictatura este periculoasă și trebuie stîrpită cu ajutorul tinerilor americani frumoși și puternici, invincibili, justițiari, că este o hotărîre înțeleaptă, că fiul lor a fost unul dintre cei mai viteji, că a luptat pătimaș și chiar a iubit cu foc, pe ici, pe colo, pe unde s-a putut. În final, poveștile se topesc într-o crudă realitate, mărturisită doar surorii. Adevărul este greu de spus. Iar New York Times, unde
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
departe de distinsa, drăgăstoasa, divina Uniune Europeană - dar dat dracului de deștept, poporul nostru a trecut prin căderi și urcușuri, prin băile de sânge ale unei istorii care nu-și răsfață copiii, a supraviețuit morții lui Decebal, asasinării voevodului Mihai Viteazul, pierderii alegerilor locale de către P.S.D., miraculos săltând peste mortale capcane, conturnând vaste conspirații. Cum anume a procedat s-a scris în poemele înaintașilor cincizeciști ai veacului al XIX-lea, pe care nu-i citește nimenea, fiindcă nu se pot lectura
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]