KorAP: Find »[drukola/base=viticol & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...304 >

7,597 matches

Corola-journal/Journalistic/284768_a_286097

au obținut venituri din activități agricole - obținute în bani și/sau natură din cultivarea și valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor, în sere și în solarii și/sau în sistem irigat, precum și a arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole și altele asemenea, pentru care venitul se determină pe bază de norme de venit - depun formularul 215 „Declarație privind veniturile din activități agricole“ ( O.M.F. nr. 927/17. 06. 2004. Despăgubirea investitorilor S-a autorizat înființarea unui fond

Agenda2006-08-06-economic (2006) [Corola-journal/Journalistic/284768_a_286097]
Corola-journal/Journalistic/284826_a_286155

viitorii beneficiari ai fondurilor comunitare (în paranteză, costul total eligibil al cererii de finanțare, din care 50% se finanțează prin SAPARD): județul Timiș - Cramele Recaș S.A. , Recaș, modernizare complex vinificație (1 960 000 euro); Vigna S.R.L. , sat Petrovaselo, modernizare exploatație viticolă (499 991 euro); Boros Erwin Daniel, persoană fizică autorizată, Gottlob, modernizare prin dotarea cu utilaje agricole, culturi de câmp (173 040 euro); Rogera S.R.L. , Chișoda, completare la dotarea tehnică a fermei de îngrășare berbecuți (504167 euro); HS-Tehnosilveg S.R.L. , Peciu Nou

Agenda2006-10-06-general4 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284826_a_286155]
Corola-journal/Journalistic/284925_a_286254

a masivului Poiana Rusca (Peștera Pietroasa, Mănăstirea Izvorul lui Miron, Peștera Românești, Cetatea Jdioara, Fabrica de Sticlă Tomești, Cabana Căprioru - Nădrag, Valea lui Liman - Tomești, Lacul Surduc) l zona 4 - turism alternativ Buziaș-Recaș-Lugoj (Pădurea Verde, Chevereșu Mare, Băile Buziaș, zona viticolă Buziaș, zona viticolă Lugoj, zona viticolă Recaș) l zona 5 - turism alternativ multicultural Deta - Banloc (Castelul Banloc, Parcul Banloc, Ștrandul termal Deta, biserica de lemn - Cebza, turnul medieval - Ciacova, Mănăstirea Sf. Iosif de la Partoș) l zona 6 - turism alternativ și

Agenda2006-17-06-general2 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284925_a_286254]
Rusca (Peștera Pietroasa, Mănăstirea Izvorul lui Miron, Peștera Românești, Cetatea Jdioara, Fabrica de Sticlă Tomești, Cabana Căprioru - Nădrag, Valea lui Liman - Tomești, Lacul Surduc) l zona 4 - turism alternativ Buziaș-Recaș-Lugoj (Pădurea Verde, Chevereșu Mare, Băile Buziaș, zona viticolă Buziaș, zona viticolă Lugoj, zona viticolă Recaș) l zona 5 - turism alternativ multicultural Deta - Banloc (Castelul Banloc, Parcul Banloc, Ștrandul termal Deta, biserica de lemn - Cebza, turnul medieval - Ciacova, Mănăstirea Sf. Iosif de la Partoș) l zona 6 - turism alternativ și de vânătoare Pișchia

Agenda2006-17-06-general2 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284925_a_286254]
Mănăstirea Izvorul lui Miron, Peștera Românești, Cetatea Jdioara, Fabrica de Sticlă Tomești, Cabana Căprioru - Nădrag, Valea lui Liman - Tomești, Lacul Surduc) l zona 4 - turism alternativ Buziaș-Recaș-Lugoj (Pădurea Verde, Chevereșu Mare, Băile Buziaș, zona viticolă Buziaș, zona viticolă Lugoj, zona viticolă Recaș) l zona 5 - turism alternativ multicultural Deta - Banloc (Castelul Banloc, Parcul Banloc, Ștrandul termal Deta, biserica de lemn - Cebza, turnul medieval - Ciacova, Mănăstirea Sf. Iosif de la Partoș) l zona 6 - turism alternativ și de vânătoare Pișchia - Mașloc (Castelul Murani

Agenda2006-17-06-general2 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284925_a_286254]
Corola-journal/Journalistic/284969_a_286298

Sânandrei - I.A.S. , fermele de vaci I și ÎI. MARȚI: Timișoara (străzile Daliei nr. 28, Bacalbașa (p), Podgoriei (p), Ioan Slavici (p), Paganini (p), Fragilor (p), Complexul Studențesc - căminele 9, 13), Pompe Otelec (mal stâng și Kerites), Teremia Mare - ferme viticole, Brestovăț, Ohaba Lungă, Cebza, Ianova, Sânandrei - I.A.S. , fermele I și ÎI. MIERCURI: Timișoara (străzile Mehadia nr. 15, Trubadur nr. 16), Otelec, Buziaș (p), Pustiniș, Otelec, Săcălaz - casnici, „Class”; Hitiaș (p), Găvojdia, Giulvăz - casnici, „Comtim”, „Eurofuraje”, moară; Izvin - casnici, „Tehno

Agenda2006-20-06-util pt dvs (2006) [Corola-journal/Journalistic/284969_a_286298]
Intrarea Siderurgiei nr. 1, Ranetti, Hebe, Tolstoi, Snagov (p), Eneas (p), Constantin Brâncoveanu (p), Holdelor (p), Constantin cel Mare (p), Borzești (p)), Teremia Mare (p), Buziaș (p), Bodo, Recaș - C.R.R. , Fabrica de pantofi, C.F.R. , terenul de golf, fostul S.M.A. , ferme viticole, Primăria, complex, centru, magazin crama; Sânandrei - I.A.S. , fermele I și ÎI. VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Buziaș (p), Teremia Mare - casnici, crama „Terevin”; Nerău - fermă de oi, Sânandrei - I.A.S. , fermele de vaci I și ÎI. Citiri de regularizare

Agenda2006-20-06-util pt dvs (2006) [Corola-journal/Journalistic/284969_a_286298]
Corola-journal/Journalistic/285019_a_286348

p), Izlaz (p), Hugo (p), Hărniciei (p), Brâncoveanu (p), Zola (p)), Buziaș (p), Silagiu (p), Sacoșu Turcesc (p), Lugoj (p), Paniova, Cebza, SP Cebza, SP Caraci, Macedonia, Sânnicolau Mare - străzile Grigorescu, Șincai - blocuri, magazin „Artima”, Cap. Vasile Ioan; Recaș - ferme viticole, Moșnița Veche (p). JOI: Timișoara (străzile Oglinzilor (p), Farului (p), Aștrilor (p), Orion (p), St. Stâncă nr. 109, sc. A, Bd. Rebreanu nr. 148, sc. A, B, nr. 150, 152, Torac (p), Apateu (p), Țibleșului, Bitolia, Dumbrava Roșie (p), Spl

Agenda2006-22-06-util (2006) [Corola-journal/Journalistic/285019_a_286348]
Corola-journal/Journalistic/285043_a_286372

C. D. Loga (p), Bd. Eminescu (p), Grozăvescu (p), Michelangelo (p), Piața Victoriei (p), Lenau (p)), Buziaș (p), Lugoj (p), Sânnicolau Mare - străzile Cap. Vasile Ioan, Grigorescu, Șincai - blocuri, magazin „Artima”; Moșnița Veche (p), Jabăr, Fârdea, Ciacova - Comcereal, Recaș - ferme viticole, Parc 3 Sandra, Teremia Mare (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Poeziei nr. 6, sc. B, nr. 7, sc. B, nr. 5, Căminul nr. 7 Complexul studențesc, Herodot (p), Batania (p), Câmpului (p), Piața Badea Cârțan, Mangalia (p), Vasile Lupu (p)), Jabăr

Agenda2006-23-06-util ptr. dvs (2006) [Corola-journal/Journalistic/285043_a_286372]
6, sc. B, nr. 7, sc. B, nr. 5, Căminul nr. 7 Complexul studențesc, Herodot (p), Batania (p), Câmpului (p), Piața Badea Cârțan, Mangalia (p), Vasile Lupu (p)), Jabăr, Fârdea, Buziaș (p), Cebza - casnici, SP, SP Caraci, Macedonia, Recaș - ferme viticole, Școala ajutătoare; Moșnița Veche (p), Parc 3 Sandra, Saravale (p). JOI: Timișoara (străzile Balanței nr. 6, sc. B, nr. 8, 10, Cămin nr. 18 Complexul studențesc, Câmpului (p), Herodot (p), Batania (p), Levănțica (p), Bd. 16 Decembrie 1989 (p), Nottara

Agenda2006-23-06-util ptr. dvs (2006) [Corola-journal/Journalistic/285043_a_286372]
Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392

pe Angela Similea, Ovidiu Komornyik, Tudor Gheorghe, Traian Jurchela și Sava Negrean-Brudașcu. Pentru obținerea invitațiilor se poate apela la tel. 0723-148 058. ( M. D. M.) Subvenții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va acorda subvenții pentru producătorii care înființează plantații viticole - 5 540 de lei pe hectar, pentru plantarea merilor și perilor se va primi 1 998 de lei/ha, iar pentru plantațiile de cais, piersic, prun, vișin, nuc și migdal se va acorda 989 de lei/ha. ( E. C.) Avertizare Autoritatea

Agenda2006-24-06-stiri (2006) [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
Corola-journal/Journalistic/285098_a_286427

este organizat de către Agenția de Dezvoltare a Teritorului Langhe Monferrato Roero, iar A.D.R. Vest beneficiază de această oportunitate prin intermediul EURADA (Asociația Europeană a Agențiilor de Dezvoltare) și a proiectului „Fit for Europe”. Mai multe informații legate de renumita regiune viticolă a districtului Canelli și Santo Stefano Belbo se pot găsi la adresa: www. comune. canelli. at. it. Pe parcursul manifestării, Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest va aranja întâlniri bilaterale pentru fiecare firmă participantă cu clienți din Uniunea Europeană. Firmele interesate sunt așteptate să

Agenda2006-26-06-general2 (2006) [Corola-journal/Journalistic/285098_a_286427]
Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855

lor servesc procesul investițional. Acestea sunt: - cheltuieli asimilate investițiilor prospecțiuni, lucrări de foraj, studii de fezabilitate etc.; - cheltuieli pentru pregătirea și prognozarea investițiilor - licențe, elaborarea de proiecte etc.; - lucrări necesare pentru îmbunătățiri financiare; - împădurirea unor terenuri, plantații de pomi, plantații viticole, achiziții de animale. 1.2 Etapele procesului de investiții 1. Cererea de investiție. Efectuarea de investiții străine în România, indiferent de forma juridică a acestora se face pe baza unei cereri a investitorului străin, înregistrată la Agenția Română de Dezvoltare

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

CERCETĂRILOR Valea Lohanului nu a format încă obiect al unui studiu geografic special. Teritoriul în care se încadrează regiunea a fost, însă, cuprins în unele studii geologice și geografice întreprinse asupra Podișului Moldovei ori în cercetări istorice, arheologice, silvice și viticole, cu caracter general sau local. Oricât de puține sunt lucrările științifice și colecțiile de documente istorice care, prin conținutul lor, se referă la regiunea cercetată, contribuția acestora este valoroasă reprezentând pentru studiul de față surse pertinente de informații. Primele informații

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
se produc mai de timpuriu toamna și mai târziu primăvara. Pe versanții însoriți, cu expoziție SE, S, S - SV și V, insolația este puternică, temperatura aerului este ridicată; apar brizele de zi și de noapte, ceea ce favorizează dezvoltarea plantațiilor pomi viticole, culturilor cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor” apare un microclimat de tranziție. Pe terase, climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la cel

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
la slaba inerție a producției țărănești în circuitele pieții. Mutațiile produse în perioada comunistă prin intermediul cooperativizării și etatizării proprietății și formelor de exploatare, impuse cu dificultate aici, au încercat să remedieze această stare de lucruri prin diversificarea culturilor, specializarea pomi - viticolă sau zootehnică, zonarea conform potențialului pedoclimatic, pe baza unor studii care vizau să transforme zonele mai înalte într-un ținut cu livezi și vii, iar pe cele mai joase să le specializeze în culturi tehnice (soia, floarea soarelui), capabile să

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
eficientă și fără preocupări de amenajare durabilă, suprafețe extinse nu au mai putut fi utilizate ca teren arabil, fără riscul degradării iremediabile, încât exploatarea extensivă prin creșterea animalelor, mai ales a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu. Astfel, reducerea suprafețelor pomi - viticole în ultimii ani se datorește proastei întrețineri și slabei

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu. Astfel, reducerea suprafețelor pomi - viticole în ultimii ani se datorește proastei întrețineri și slabei productivități, ca și degradării lor avansate. Desigur, nu au lipsit nici cazurile în care dezafectarea suprafețelor pomi - viticole urmează repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și de

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu. Astfel, reducerea suprafețelor pomi - viticole în ultimii ani se datorește proastei întrețineri și slabei productivități, ca și degradării lor avansate. Desigur, nu au lipsit nici cazurile în care dezafectarea suprafețelor pomi - viticole urmează repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și de sărăcie, conduce, deocamdată, la o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
în care dezafectarea suprafețelor pomi - viticole urmează repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și de sărăcie, conduce, deocamdată, la o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
halofilă, hidrohalofilă, de asemenea cu valoare furajeră slabă. În ceea ce privește suprafața ocupată cu vii, în bazinul Lohanului, în trecut aceasta era mult mai compactă; după 1989, o dată cu reconstituirea dreptului de proprietate, toată această situație s-a modificat, astfel încât, în prezent, suprafețele viticole sunt dispersate și ocupă areale relativ reduse. Multe plantații de vii, cu soiuri hibride, au fost înlocuite de cele cu soiuri altoite, în vederea ușurării lucrărilor de întreținere și recoltare. Suprafețele viticole ocupă terenuri cu o slabă productivitate agricolă pentru celelalte

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
această situație s-a modificat, astfel încât, în prezent, suprafețele viticole sunt dispersate și ocupă areale relativ reduse. Multe plantații de vii, cu soiuri hibride, au fost înlocuite de cele cu soiuri altoite, în vederea ușurării lucrărilor de întreținere și recoltare. Suprafețele viticole ocupă terenuri cu o slabă productivitate agricolă pentru celelalte culturi, respectiv versanții cu expoziție sudică, sud estică și estică ai văii Lohanului și cu înclinări între 5°-15°. O suprafață viticolă relativ continuă apare și pe versantul stâng al Lohanului

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
altoite, în vederea ușurării lucrărilor de întreținere și recoltare. Suprafețele viticole ocupă terenuri cu o slabă productivitate agricolă pentru celelalte culturi, respectiv versanții cu expoziție sudică, sud estică și estică ai văii Lohanului și cu înclinări între 5°-15°. O suprafață viticolă relativ continuă apare și pe versantul stâng al Lohanului, cu orientare sud-vestică, vestică și nord vestică, în zona Dobrinei, ca o prelungire, a întinsei podgorii hușene. Plantațiile viticole sunt situate atât în partea superioară a unui versant, cât și la

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
estică ai văii Lohanului și cu înclinări între 5°-15°. O suprafață viticolă relativ continuă apare și pe versantul stâng al Lohanului, cu orientare sud-vestică, vestică și nord vestică, în zona Dobrinei, ca o prelungire, a întinsei podgorii hușene. Plantațiile viticole sunt situate atât în partea superioară a unui versant, cât și la baza sa. Acest fapt are însă consecințe, îndeosebi asupra timpului de coacere a strugurilor. De exemplu, datorită altitudinii, temperatura solului într-o plantație viticolă situată la baza versantului

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
întinsei podgorii hușene. Plantațiile viticole sunt situate atât în partea superioară a unui versant, cât și la baza sa. Acest fapt are însă consecințe, îndeosebi asupra timpului de coacere a strugurilor. De exemplu, datorită altitudinii, temperatura solului într-o plantație viticolă situată la baza versantului este mai scăzută decât cea dintr-o plantație situată în partea sa superioară; la fel frecvența brumelor și intensitatea gerurilor este mai mare la baza versantului. De asemenea, terenurile în pantă plantate cu viță-de-vie sunt erodate

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]