490 matches
-
care soarta și însușirile Voastre vi le făgăduiesc. Iar dacă Măria Voastră își va întoarce uneori privirile și le va coborî din vîrful înălțimii sale spre aceste locuri joase, va afla cît de nedrept îndur o mare și o neîncetată vitregie a sorții. CAPITOLUL I De cîte feluri sînt principatele și în ce fel se dobîndesc Toate statele, toate stăpînirile care au avut și au putere asupra oamenilor au fost și sînt fie republici, fie principate. Acestea din urmă sînt sau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
La Vărăști, unde se duse singur, Virgil se reîntâlni cu rude pe care nu le mai văzuse de ani de zile: unchi și mătuși, veri și verișoare, dar și mulți cunoscuți de prin sat, rude și prieteni de familie. În ciuda vitregiei timpurilor, fu o înmormântare după toate rânduielile creștinești. În sicriul simplu, din lemn de brad, meșterit de un bătrân tâmplar al satului, în hainele-i de îngropăciune, pe care și le pregătise din vreme, Elvira avea pe chip o expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
rândul și le nămețeau în dune nesfârșite prin toate văile, pe toate drumurile, chiar și pe șoseaua crăiască Cernăuți-Suceava. Gerurile năprasnice crăpau fagii și stejarii în pădure și oul corbului în cuibul din vârful bradului de pe creasta dealului. Cu toate vitregiile naturii, deși cu vizibilă lentoare, viața își urma cursul firesc: lumea se veselea, femeile nășteau, bătrânii mureau. Dis-de-dimineață, flăcăii rupeau cărări către pădure, copiii către școală, gospodarii spre fântână și standoală, iar elevii liceeni se avântau cu patinele pe firul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de ocupație americane, conduse de Douglas MacArthur, japonezii au realizat că singura modalitate de a-și reconstrui minusculul imperiu răvășit de război era munca neîntreruptă și remunerată simbolic. Obișnuiți, oarecum, cu reconstrucțiile la scară largă în semn de răspuns la vitregiile naturii, că doar erupțiile, cutremurele, tsunami și taifunurile au fost parte din farmecul etern al arhipelagului, niponii s-au văzut, în premieră, confruntați cu distrugerea sistematică operată de om. Dar n-au disperat. Pentru ei, atunci, nu s-a ivit
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
personaj ce întregește galeria măștilor acesteia. O osmoză între autor și creație ne oferă o figură umană bivalentă, pe de-o parte, scriitorul lipsit de viitor, ratat, pe de alta, triumfătorul în esență, chiar dacă ultima îmbrăca straiul ficțiunii, transgresînd astfel vitregiile timpului său: "luăm cunoștință, aici, observă Ion Vartic, autorul unei ample prefețe, numai de o jumătate de Koroviev, acela saturnian (asemenea celui din finalul celebrului roman) care moare de inimă rea, pentru că a fost învins. Dar Bulgakov spune, răspicat, că
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
Cetate brună,/ trup ireal./ Ușor egal/ aerul sună.// Vale cu deal/ totul se-adună./ Ci, noapte/ bună în ideal.// Ușor, egal." (ușor, egal) Cenestezic simțite, elementele se desfășoară simfonic, lumea este o feerie risipind frunzare și ghirlande de roze, expuse vitregiei anotimpurilor: Printre trandafiri/ vântul mână cai,/ tropote și hai,/ muzici și oștiri.// - într-un lung alai/ printre prăbușiți - Printre trandafiri,/ vântul mână cai./" (Printre trandafiri). O filosofie a trecerii se alcătuiește în muzicalul susur al verbului: "Depărtările cu îngeri/ nopțile
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
fundament stau toate marile triumfuri ale lumii și câteva din splendorile culturii. Monologul lui Hamlet reprezintă însăși epitoma acestui fel de raportare la viață și moarte: "Ființă - neființă: ce s-alegi?/ Mai vrednic oare e să rabzi în cuget/ A' vitregiei praștii și săgeți/ Sau fierul să-l ridici asupra mării/ De griji - și să le curmi? Să mori: să dormi/ Atât; și printr-un somn să curmi durerea/ Din inimă și droaia de izbeliști/ Ce-s date cărnii, este-o
Care e cea mai stranie întrebare care vi s-a pus vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7309_a_8634]
-
a încurca planurile. Judecățile morale nu au ce căuta în medicină, cum nici eu nu am nici cea mai mică intenție de a rosti malițiozități pe seama răcelii spiritului medical. Pur și simplu e vorba de o reacție de apărare la vitregia mediului în care se mișcă. E ca un habitus căpătat sub agresiunea evenimentelor la care participă. Dar s-ar consuma pentru fiecare dramă umană petrecută în spital, medicii și-ar pierde repede anduranța: s-ar distruge sub influența unui mediu
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
coaliția aflată la putere în Republica Moldova a cerut Ministerului Educației să-și revizuiască decizia și să introducă în programul școlar două discipline distincte: Istoria Universală și Istoria Românilor. "Experiență tragică a populației din Republica Moldova, care în perioada sovietică a suferit vitregiile unui profund și copleșitor proces de deznaționalizare, iar ulterior, în timpul dictaturii comuniste din anii 2001-2009, românofobia și antiromânismul au constituit politică oficială de stat, impun astăzi dezideratul rostirii clare și fără ambiguități a adevărului despre identitatea națională, despre istoria, limba
Studiul Istoriei Românilor provoacă tensiuni la Chişinău - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/59856_a_61181]
-
dimineața se trezea devreme de tot, se apuca să citească ore întregi meditând, asigurând și prietenii tainice, imaginându-și intrigi și sprijinul prietenilor fideli." Nu era rusoaică. Era o femeie europeană stăpână pe ea. Știindu-se spionată, făcea din această vitregie a ei un dur exercițiu de prefăcătorie și de ascunzișuri.
Portrete (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6716_a_8041]
-
chestiune delicată a literelor românești. Secționată în două de tăi- șul voinței lui Stalin, această provincie nu încetează a funcționa ca o entitate culturală distinctă, girată de scriitori mai vechi și mai noi, începînd cu epoca eminesciană pînă-n zilele noastre. Vitregiile istorice care au lovit-o i-au pus frecvent pe acești autori în situația de-a apăsa pe coarda patriotică, așa cum s-a întîmplat, pînă la marea Unire, cu Transilvania, așa cum se întîmplă acum și cu Moldova de peste Prut. Consider
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
operei literare, asupra inspirației și efortului chinuitor de a crea imagini și universuri insolite. Mărturisirile Anei Blandiana surprind printr-o dezarmantă sinceritate, printr- o luciditate greu de acceptat la o așa de tânără scriitoare, care începuse să se confrunte cu vitregiile existenței ce nu dădeau semne că vor obosi prea curând. Se cuvine să precizez că poeta Ana Blandiana fusese interzisă, în 1961, de către cenzura comunistă, după ce publicase câteva poezii în presa literară. Biograful meticulos se cuvine să cerceteze literatura epistolară
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
bună doză de romantism. Iar în al doilea rând, o pedagogie a rezistenței spiritului în fața istoriei. Blaga ne spune, în fond, că nu avem nici o scuză pentru ratarea în cultură. Și că, în orice caz, nu putem da vina pe „vitregiile istoriei” sau pe privațiunile materiale. Dacă vrei să faci cultură de performanță, dacă ții să nu-ți trădezi vocația, atunci pregătește-te și să suferi de foame, și să mănânci macaroane cu viermi, și să pleci în neantul politic (spre
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
cum să-l mai ajute. Are bani pentru a plăti taxele de la vamă la ridicarea coletelor? Un sentiment de îndatorare, dacă nu chiar de culpă pare a-l urmări pe Emil Cioran față de fratele rămas în țară, victimă a atâtor vitregii în anii postbelici. Este preocupat, Emil, de tot ce i s-ar putea întâmpla rău fratelui, nu social sau politic, domenii inabordabile în scrisori, dar întâi de toate fizic. Adică nu-și va pierde Relu sănătatea, atâta cât îi mai
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
Mihaela Stănișor. E ca și cum voința colectivă a vlăstarelor intră în colaps și dă la iveală o persoană prăbușită în sine, a cărei substanță intimă e făcută din otrăvuri și frămîntări. Din acest motiv, ce o doboară pe autoare nu e vitregia împrejurărilor, ci predispoziția francă spre chinul gratuit. „Gratuit“ e luat aici în accepția etimologică a termenului, de chin descins dintr-o grație pe care fie o pui în seama numenului, fie o negi coborînd-o la treapta absurdităților sorții. Numai că
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
ce se publică acum sunt necunoscute și provin de la unii dintre prietenii și colaboratorii săi: N. N. Beldiceanu (1881-1923), G. Rotică (1881-1952), George Oprescu (1881-1969), Laurențiu Fulga (1916-1984), Ion Petrovici (1882-1972), Gheorghe Bulgăr (1920-2002) și Ovid Coledoniu (1914-1974), care, indiferent de vitregia vremurilor, au citit, au recitit și au exprimat opinii despre opera și biografia acestui mare nedreptățit. * [Iași], 17 mai [1]918 Bădiță Crainic, Vină, te rog, dimineața asta, la orice oră vrei, la minister. (Ministerul de Culte, la Secretarul General
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
sunt o anticipare, ci o consecvență firească a cuvântării pe care ți-am rostit-o în decembrie 1969. Eu totdeauna te-am admirat ca scriitor și am simțit o caldă prietenie pentru om, și îmi pare nespus de rău că vitregia vremii m-a făcut să-l văd foarte rar, iar acum în urmă deloc. Noroc că gândul amândurora, care ne face să ne vedem cu ochii minții, ține întrucâtva locul întâlnirii efective. Cu drag și considerație, Ion Petrovici [Domnului Nichifor
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
patetism, o cronică, o operă memorialistică și o delectabilă colecție de povestiri marinărești. Ea va trebui într-o zi publicată. Numai astfel i se va face dreptate scriitorului Nicolae M. Balotă, care a cunoscut și el, ca și noi toți, vitregia unei mări mai furtunoasă decât cea pe care navigase: Istoria.
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
voi am adus pămîntul acesta, pentru voi am îndurat umilința și frigul unor vieți fără rost, ca să aveți parte de o viață mai bună...” Iar ei, renunțînd o clipă la plăceri, la tinerețea lor zbuciumată, se gîndeau la noi, la vitregiile sorții pe care le-am avut de îndurat, și se rugau pentru noi, pentru liniștea noastră, pentru bucuria pe care trebuia s-o simțim înainte ca firele de nisip ale vieții să ni se scurgă din clepsidra desenată în palmă
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
închisori. Poetul se rupsese însă de această lume, supremul țel de-a fi era ancorat în Rugăciunea neîncetata, Rugăciunea inimii pe care o practică de mult timp și eficient. Experiențele spirituale i-au dat forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și mama lui Elvira născută Comaniciu i-au îndrumat primii pași în viață. După absolvirea liceului urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București, luându-și licență cu felicitări din partea juriului și se înscrie la doctorat, pe care, datorită vitregiei vremurilor nu-l va obține niciodată. În perioada studenției autorii lui preferați sunt Kant, Fichte, Husserl, Bergson, Schopenhauer, mai apoi Nietzsche și mulți alți filozofi care i-au deschis larg orizontul cunoașterii și i-au influențat puternic gândirea. Se pare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
publică frecvent cronici literare la cărți de proză (care vor fi reunite în volum abia în anul 1981, la Sydney, în regie proprie, sub titlul Anii literari '30). În 1951 emigrează din Franța în Australia, iar această aventură, cauzată de vitregiile istoriei, nu "i-a servit", cum ar fi spus Constantin Noica, nu a fost profitabilă pentru el, ca intelectual român. Obligat să presteze o altă muncă, fără legătură cu literatura și cultura, putea citi doar seara și în zilele de
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
neființă? Scoate de undeva un pumnal și îl ridică deasupra-i, tremurând. ȚIPĂ (îngrozită): Vreți să... vreți să... vreți să intrați în locul meu? MAIA: Vreau sau nu vreau? Aceasta-i întrebarea. Mai nobil e să rabzi în cuget, oare/ A vitregiei praștii și săgeți/ Sau armă s-o ridici asupra mării de griji și să le curmi? Ridică iar pumnalul asupra-i. ȚIPĂ: Vă rog... va rog mult! Intrați în locul meu, să faceți pipi. MAIA: Să mor, să dorm aș vrea
Maia la toaleta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19079_a_20404]
-
se întâmplă în momentul de față în vestul țării. Ministrul mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu, făcea chiar precizarea că astfel de debite, de circa 200 de litri/mp, nu mai fuseseră înregistrate în județele Timiș și Caraș-Severin din 1912. Vitregia naturii a transformat relieful acestei zone, Câmpia Banatului devenind o adevărată mare interioară. Marți, o dată cu ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Timiș desfășurată în prezența președintelui României, dl Traian Băsescu, a început starea de alertă decretată pentru localitățile Foeni
Agenda2005-18-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283631_a_284960]
-
Lupta cu efectele inundațiilor continuă în vestul țării l Se fac pași spre o încă îndepărtată stare de normalitate Se împlinesc trei săptămâni de când vitregia naturii a lovit vestul țării, de când sute de oameni și-au pierdut casele și agoniseala de o viață, apa făcându-se stăpână peste zeci de mii de hectare. O evaluare exactă a proporțiilor pe care le-au atins calamitățile în
Agenda2005-19-05-1-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283657_a_284986]