492 matches
-
mai era om de onoare, închidea ochii la furtișagurile monstruoaselor coaliții care guvernau în numele votanților, membri sau simpatizanți de partid. Onoarea, drapelul, imnul! Noțiuni ținute vii de oaste, adevărata mână înarmată a țării care apăra poporul de toate orgiile și vitregiile sorții. Azi armata a fost desființată. Cică ne apără țara Pactul Atlantic, cel mai puternic pact defensiv al lumii. O fi Pactul puternic și multi-înzestrat, chiar și cu ATOMICA, dar costă bani. Mult mai mulți bani decât ar costa o
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437653440.html [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre sunt puține și neputincoase
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_gavriil_stoica_.html [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
negre, culcuș știut de noi,/ Mi-i inima fierbinte, tresar ca și atunci,/ Când, drepți, treceam prin viață-sau moarte, amândoi. După omagiul fierbinte adresat camaradului drag, luptătorul nostru își reface țesătura spirituală a sufletului său cu evocarea splendorii și vitregiei acelor locuri de pământ și de cer binecuvântate de Dumnezeu, de Fecioara Maria și de marii noștri Daci străbuni. Împreună ne-am împărtășit din licoarea divină a slăvilor albastre ale crestelor munților. Aștrii ne-au luminat frunțile cu scăpărări de
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
uităm totul ce nu-i memorat, Totul ce de viață nu-i menamorat, Ce nu-și amintește ochii de iubită, Și tot ce moare ca într-o clipită... Să uităm de lâncezeala din noi, Voioșia să curgă-n amitiri șuvoi, Vitregia bucuriei aruncată-n gunoi, Amintirea ei venind în mări puhoi. De ce-și amintea bucuria îmcunună, Veselia mereu îi tresare-n urmă, Deșteptând tot ce are omul mai bun, Chiar clipitele deștepte din străbuni. De-ai uita și ce nu
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1410041353.html [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
Nicolae Alexandru Basarab către 1360 și numărând foarte mulți monahi de origine română, a fost supranumita multă vreme " Marea Lavra a Țarii Românești ". Trebuie să fie vorba - după cum spune (și) scriitorul Răzvan Codrescu - într-un articol, mai degrabă, sau de vitregia istoriei ( care i-a împiedicat pe români să se unească într-un singur stat puternic și într-o singură biserică autonomă ), sau de o anume măsură ( discreție ) a manifestărilor noastre în lume ( care, de pildă, pe plan religios, ne-a
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
său, dar cu Gică devenea moale ca o cârpă. Ce făcea dragostea din ea! Tatăl ei, Lică Spoitoru, făcea vase de aramă și le vindea prin sat. Mama sa, Piranda, murise la naștere. Așa că Lina, se învățase de mică cu vitregiile vieții. Ambițioasă și dârză,era o fiică demnă din popor, așa cum cerea partidul comunist de la putere. De aceea a fost remarcată imediat de activiștii din sat. Iar unul dintre ei, a chemat-o imediat în biroul lui: - Lino, tu nu
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
trecut în lumea cea veșnică, la cei 27 de ani. Copilăria, nu i-a fost darnică, însă cei doi bunici Ioan Stănilă și nenea Niculiță cum era numit se săteni, bunicul din partea mamei, i-au făcut să accepte mai ușor vitregiile vieții. O amintire impregnată în adâncul sufletului este aceea a „bocetului” cântat la moartea fiicei fostului primar Ioan Vulc. Apoi mai târziu când a trebuit să parcurgă atâta drum, prin atâtea țări, să se împrietenească cu oameni străini, să suporte
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Carmen_marin_visurile_si_amintirile_l_carmen_marin_1345102669.html [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
Știi, așa surâzătoare Cum mi-apari în amintire, O figură-ncântătoare Ca o rază în lucire. Fiindcă ai ceva feeric, În purtare, în mișcări, În al nopții întuneric Mă îndemni doar la visări. Tu mă faci să uit de toate Vitregiile vieții, Ca și aerul cam rece La ivirea dimineții. Tu mă faci să mă gândesc Câte îmi mai trec prin minte, Iată-mă că și zâmbesc Să-ți mai spun? Nu am cuvinte. De-ar fi toate în natură Cum
ÎMI APARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Imi_apari_mihai_leonte_1371631125.html [Corola-blog/BlogPost/346098_a_347427]
-
acest al treilea volum, proiectul unui “altfel de jurnal” (cum au remarcat unii dintre referenții volumelor anterioare) început cu trei ani în urmă („Eheu, fugaces tempore...!”), se înscrie, cu notele ei particulare, în “segmentul” de istorie literară contemporană ce mărturisește vitregiile unei epoci. Este epoca blestematului deceniu șaizecist (1950-1960) care și-a zbenguit ticăloșiile și nefericirea asupra unui popor blajin, deturnându-l de la rosturile sale. Chiar dacă viforul cumplit al acelei vremelnice urgii s-a stins în amurgul veacului trecut, “jurnalul” lui
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Viața Lui Iisus, Istoria Bisericească Universală și Națională, Dogmatica, Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului, tradiții care au fost în stare, prin toate vitregiile, să ne păstreze limba românească, legea și credința strămoșească. Aceste constatări au determinat pe Preasfinția Sa Episcopul Nicolae să se bucure sufletește în mijlocul școlarilor, să adreseze tuturor cuvinte de laudă: pe cei distinși să-i premieze, pe profesorii de religie
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie cu ceva pentru catedrala Bihorului. P.S. nostru Episcop a și deschis o
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici șovinismul poporului. Sfânta Fecioară cobora din David prin tatăl său Heli (Ioachim) și din Aaron prin mama sa Ana. Dar vitregia timpului și o mulțime de nenorociri personale pe care noi nu le cunoaștem, aruncase această familie de obârșie regească și preoțească in sărăcia cea mai adâncă. Ea părăsise Betleemul cetatea lui David - locul de obârșie - fie pe timpul reîntoarcerii din robi
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
astăzi vedem că în lo¬ca¬¬¬litățile unde s-au păstrat bi¬se¬¬¬rici și au fost preoți neîntrerupt în decursul timpului, a¬co¬lo s-au păstrat și credința și gra¬iul nos¬tru românesc. Acolo un¬de, din cauza vitregiilor vre¬¬mu¬rilor, pre¬oții au fost a¬lun¬¬gați, nu mai a¬vem, astăzi, ni¬ci grai, nici lim¬bă ro¬mâ¬neas¬că. Avem și astăzi lo¬calități unde credincioșii noș¬tri ro¬mâ¬ni ortodocși și-au
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
drumul purificării de sine. Este un „DAR” făcut Umanității, un „GHID” ce - cu fiecare pagină parcursă pe nerăsuflate - transmite peripețiile, bucuriile și suferințele îndurate cu stoicism, trăiri adânc întipărite în suflet, sentimente profunde, alături de frumusețea sau asprimea peisajului, de - uneori - vitregiile naturii, dar și de bunătatea, căldura, ospitalitatea oamenilor întâlniți, acele legături nevăzute ce se țes între semeni, legături ce rămân în amintire ca o lumină... Cartea Manuelei Sanda Băcăoanu „Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago” (Camino Francez 2012
RECENZIE LA CARTEA „ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_elena_locusteanu_1463032348.html [Corola-blog/BlogPost/365894_a_367223]
-
nu mai arunca furtuni de bolovani și lavă. Domnul stăvilise urgia! Credincioșii din comunitatea lui Theodoros și Artemios începură să se regăsească unii cu alții. Prin îndurarea Celui de Sus, scăpaseră toți. Însă mulți oameni din localitate plătiră preț mare vitregiilor vulcanului. Se-nțelege, din ziua când fuseseră salvați de pieire, cei din familia lui Hortensio nu se mai îndepărtară de misionari și de credincioșii bisericii locale. Poate nu ar fi fost receptivi la Cuvântul vestit de misionari, dar Domnul găsise
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1432015240.html [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare curge dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE ÎNLĂCRIMATE Frunze-nlăcrimate de pe ramuri cad, de vitregia vremii friguroase. Când ploaia curge cu al cerului vad, să spele zarea de fumul din case. Lipsite de părintească iubire, frunzele își plâng sfârșitu-n tăcere. Văzduhul răsună de-a lor jertfire, când copaci desfrunziți strigă durere. Iar omul, asemenea frunzei
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Viața Lui Iisus, Istoria Bisericească Universală și Națională, Dogmatica, Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului, tradiții care au fost în stare, prin toate vitregiile, să ne păstreze limba românească, legea și credința strămoșească. Aceste constatări au determinat pe Preasfinția Sa Episcopul Nicolae să se bucure sufletește în mijlocul școlarilor, să adreseze tuturor cuvinte de laudă: pe cei distinși să-i premieze, pe profesorii de religie
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie cu ceva pentru catedrala Bihorului. P.S. nostru Episcop a și deschis o
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
îndreptă spre plajă, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
înseilată pe o copertă ori titrată într-un jurnal, fie el și cotidian. A dorit să semnaleze semnele veacurilor care s-au încrucișat, cu doar câțiva ani în urmă, semne prea puțin prielnice culturii, dar care s-au impus în pofida vitregiilor politico-economice și sociale și au ieșit la lumină precum ghiocelul răzbate potrivnicia zăpezii și-și ridică creștetul în lumină. Autoarea, prin toate cărțile de până acum, a dovedit cu prisosință că este o forță, o voce puternică, legitimă, perspicace, penetrantă
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
conviețuire “consensuală” (cum se spune acum), adică fără acte, în urma căreia s-a născut cel ce avea să-și scrie, după opt decenii, “cartea vieții” sale. Citindu-i cartea colonelului, am aflat că etapa copilăriei sale, deși una cu destule vitregii, a facut să încolțească în puiul de om cu mamă din Verșeni germenele individului puternic, cu vajnice și sănătoase rădăcini rurale, într-un fel (păstrând proporția), căpătând, pe filiație maternă, energia aceea care l-a fortificat și pe marele prozator
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Memoriile_colonelului_costachi_hanganu_gheorghe_parlea_1351709948.html [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
la zdup. Doamne, topește frigul și bruma buimacă, Să văd Soarele incandeșcent pe cer; Pomii din livadă, toți mugurii să-i desfacă, Albinele să zumzăie din nou în cartier. Toată lumea este tristă și foarte supărată Lalelele și narcisele plâng de vitregie; Doamne, ai grijă de noi, de vremea sonată Și nu ne păcăli cu așteptare, și sărăcie. Referință Bibliografică: R U G Ă / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
R U G Ă de GEORGE PENA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1458501659.html [Corola-blog/BlogPost/376012_a_377341]
-
Tocmai pe atunci coana Zoițica, soția baronului Trahanache, se pregătea să aducă pe lume un prichindel care va să aline bătrânețile marelui baron. Lumea se cam temea ca simpaticul baronel, cam plinuț în ani de „dă-i și luptă” cu vitregiile sarcinilor de conducere a poporului pe căi mai fericite, să nu reziste la „durerile facerii” recent decretate. Unii dau chiar din coadă sperând ... Cine știe ce mai speră și omul când dă din coadă. Și a sosit și marea clipă a zămislirii
O SCRISOARE REGĂSITĂ, PARODIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411922274.html [Corola-blog/BlogPost/353111_a_354440]
-
persoană juridică iar fondurile proveneau din cotele procentuale, în raport cu încasările primăriei, care, de multe ori afectau școala. Într-un proces verbal al acestui comitet se arăta că se cheltuise, pe exercițiul financiar al anului 1934-1935 și fondurile de rezervă ... "din cauza vitregiei primăriei Rucăr care nu și-a îndeplinit obligațiile ce le avea de a vărsa cotele cuvenite din încasările făcute". Restanțele însumau circa 70 mii lei Suma rezervată școlilor fusese în acel an de peste 50 mii lei. În anii următori, sumele
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xi_.html [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
08 martie 2016. Cu mulți ani în urmă am demarat un Proiect care îmi ardea conștiința de mai mult timp și care era concretizarea unui vis mai vechi. Visul meu era să-i aduc acasă pe scriitorii care alungați de vitregia istoriei și de ingratitudinea românilor au fost obligați să ia calea exilului. Să mănânce pâinea amară a străinătății și să scrie în afara universului cultural românesc. Mă gândeam că prin aceasta le fac scriitorilor plecați din țară dreptate, că îi ajut
ŞTEFAN DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]