147 matches
-
și mișcarea subtilei curtizane”, o felină cu ochi „ce-nchid sub gene” „o mare de păcate”, cu un păr negru, greu „ca un parfum de orhidee”, o detracată cu „privirea oarbă” a unor ochi în care „se dilată colori de vitriol”. Pe „terasele cu lume multă”, unde „femei feline” „aruncă tuturora/ Narcotice și fructe rare”, e aceeași torpoare, se instalează o tensiune erotică grea, „amanții se tortură”, iar alteori, în imagini macerate de senzualitate, apar chipurile spectrale ale celor posedați de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
di nostra vita mi retrovai per una selva oscura 426. Mă repet: această carte se adresează celor care știu. Pot conduce pe oricine la fântâna cu apă vie din părțile inferioare ale cosmosului, eu devenindu-i păzitorul și strigându-i: VITRIOL! Las cititorului să extragă ceea ce-i convine din inepuizabila hermeneutică, din tâlcul Cuvântului rostit la începuturi și spre care începe căutarea oricărui cavaler al spiritului, redescoperirea adevărului pierdut, ascuns voit în zecile de mii de ani. Profanul va aprecia existența
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
punct al organismului își are reprezentarea sa pe râpele cenușii ale creierului. Apele ce curg prin văi duc discuri și sfere-hematii datorită lor flori și lăstari cresc și-și unesc rădăcinile (o geneză). Seceta duce la nemișcare și singurul remediu VITRIOL este Podul Curcubeu, minunata viziune sinaptică ce definește oglinzile cerului pe o clipă de meditație transcedentală a noosului cosmic în directă modulație a subconștientului. Acest pod poate fi scurtcircuitat de norii romboizi aninați de crengile unui copac plutitor. Copacul Plutitor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
minți ale timpului său, pe care le depășește, de altfel (Rhazes, Rayhan Biruni, Ali ibn al-Abbas, Aruzi Samarqandi, Averroes). Muhammad ibn Zakariyă Răzī (latinizat Rhazes sau Rasis) (854-925 e.n.), persan, matematician, medic, alchimist, chimist și filosof, descoperitorul alcoolului și al vitriolului (acid sulfuric). Născut în orașul Razi, situat pe calea mătăsii, numele său înseamnă "din orașul Razi", situat lângă Teheran. Se mută la Bagdad, unde, după terminarea studiilor, devine directorul spitalului. Dotat cu o inteligență ieșită din comun, aduce contribuții științifice
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și în ritmul nebuniei colective acidulați-vă coeziunea intermoleculară a spiritului”. Odată cu trecerea la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu (Zodia dracului, Amintiri din culise) și Virgil Carianopol - în proză. Sunt frecvente gesturile de frondă, precum Manifestul grupării de I. N. Copoiu sau „Colțul pârliților”, unde scriu Virgil Carianopol, I. Gh. Tărbescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
În ordinea lăuntrică: Și uite pieptul ca o savană În flăcări, Cu cai sălbatici și dezlănțuirea aerului cu vegetații Tropicale, creierul lovește semne S.O.S. Dezolat, dezolat, Un țipăt ca o pasăre sau stilou, În obraz vîntul Îți aruncă vitriol, Ochiul tău fumegă precum un sat siberian. (Invitație la bal) Semnificativă e, din acest punct de vedere, și prezența clovnului și saltimbancului - recuperată din „decadentismul” unui Laforgue și de la urmașii săi francezi de la Începutul secolului ori, În spațiul românesc, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aparține celei care nu are falus pentru că l-a pierdut în urma unei vinovății încă neclare. O colegă de-a mea afirma, pe bună dreptate: „Ar trebui ca, pentru o femeie, castrarea să însemne pierderea feminității; vezi tunsul ca pedeapsă sau vitriolul aruncat pe fața unei rivale, și nu pierderea acelei părți masculine dobândite. Ba aș merge puțin mai departe. O femeie ar putea fi castrată în două moduri complet diferite, corespunzătoare celor doi poli ai feminității: fie luându-i erotismul, fie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sigur de un rol cert pe care i-l oferea o cultură pe cale de dispariție, Lawrence vitriola în "Cocksure Women and Hensure Men" transformările și schimbările de rol colosale care amenințau bărbații și șubrezeau relațiile de cuplu. Sub jetul de vitriol se citește clar nu doar iritarea, ci și îngrijorarea. Dacă această ipoteză se verifică, atunci seriei de factori care duc la șubrezirea și desfacerea cuplurilor i se adaugă cea a unei masculinități care se simte și se percepe amenințată și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
alese, și doar din cele bune,/ Cu grijă socotește, dar fără-nșelăciune...” <endnote id="(689, p. 148)"/>. În schimb, În 1846, sătenii din Geoagiul de Sus, lângă Aiud, se plângeau autorităților că evreii „amestecă În rachiul pe care Îl fierb vitriol [magh. pálinkát vitriollal elegyitik], ceea ce este deosebit de periculos pentru sănătate”. Autoritățile locale au decis Înființarea unei comisii care să cerceteze cazul și, „dacă va constata vreo amestecare primejdioasă a rachiului cu altceva, să propună o substanță, pe cât posibil ușor de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Faptul că cererea sătenilor nu a fost Îndeplinită i-a făcut să recurgă la acest tip de acuzații. O publicație clujeană din epocă a comentat cu sarcasm incidentul : „Cei din Geoagiul de Sus poate nu ar trebui să caute În vitriol și altele asemenea cauza caracterului dăunător al rachiului, ci ar putea s-o afle În uzul nemăsurat al acestei băuturi”. La rândul ei, comunitatea orășenească din Aiud a cerut În 1843 expulzarea evreilor din oraș, pe motiv că s-ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care se vinde țăra nului ca băutură” <endnote id="(326, p. 389)"/>. Un alt francez, E. Desjardins, de care am amintit mai sus, scria În 1867 că evreii din Moldova „nu beau rachiu”, dar Îl comercializează contrafăcut : „Îl amestecă cu vitriol, Înșelând pe român și otrăvind tot odată orașele și satele” <endnote id="(743, p. 48)"/>. Tot pe la mijlocul secolului al XIX-lea, poetul și dramaturgul Vasile Alecsandri vorbește despre „rachiul strâcat” care se consumă prin „crâșmele jidovești” <endnote id="(444, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rachiul strâcat” care se consumă prin „crâșmele jidovești” <endnote id="(444, p. 91)"/>. Mai mult decât atât, Într- una din piesele sale, un personaj - evreu galițian, care ține o cârciumă lângă Iași - mărturisește că a vândut mușteriilor „rachiu misticat cu vitriol” <endnote id="(130, p. 314)"/>. Într-o altă piesă, Lipitorile satului, orândarul Moise vinde țăranilor o băutură alcătuită din „o parte rachiu și două apă amestecată cu vitriol” <endnote id="(427, VI, p. 466)"/>. Comen tând piesa, B.P. Hasdeu pare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o cârciumă lângă Iași - mărturisește că a vândut mușteriilor „rachiu misticat cu vitriol” <endnote id="(130, p. 314)"/>. Într-o altă piesă, Lipitorile satului, orândarul Moise vinde țăranilor o băutură alcătuită din „o parte rachiu și două apă amestecată cu vitriol” <endnote id="(427, VI, p. 466)"/>. Comen tând piesa, B.P. Hasdeu pare să confirme existența acestei practici <endnote id="(246, p. 43)"/>. Leon Volovici este de părere că, În bună măsură, lui Vasile Alecsandri i se datorează apariția imaginii evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o ficțiune acea piesă, este adevărul cel mai real” <endnote id="(67, p. 31)"/>. Tot atunci, un oarecare A. Kălimănescu publică la Iași o broșură antisemită intitulată Jidanii În România, În care scrie că, fiind „corupți și corupători”, „jidanii toarnă vitriol și alte compoziții În rachiul pe care Îl dau poporului român, distrugându-i sufletul, făcându-l să uite de datoria față de Dumnezeu, nimicindu-i mintea ca să uite de datoriile și drepturile cetățenilor, slăbindu-i corpul și scurtându-i viața” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
putem ști la ce fel de „materii otrăvite” se referă publicistul Eminescu. Doar În două locuri el vorbește despre evrei-lipitori care ar vinde „rachiu de cucută [ ? !] prin sate” <endnote id="(285, p. 159)"/> sau care ar provoca „moartea lentă prin vitriol” a țăranului român <endnote id="(285, p. 139)"/>. Este de semnalat faptul că, În conformitate cu discursul publicistic eminescian, evreul ar contraface băuturile alcoolice nu pentru obținerea unor profituri mai mari, ci pentru provocarea unor efecte vătămătoare mai puternice, pentru intoxicarea românilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
otrăvirii băuturilor de către cârciumarii evrei. În nuvela O făclie de Paști (publicată În 1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și pricinași la Podeni !... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol” <endnote id="(336, III, p. 29)"/>. Gruia, eroul din nuvela omonimă a lui Ion Agârbiceanu, Îl ia la bătaie pe „jidovul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și pricinași la Podeni !... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol” <endnote id="(336, III, p. 29)"/>. Gruia, eroul din nuvela omonimă a lui Ion Agârbiceanu, Îl ia la bătaie pe „jidovul satului” convins fiind că acesta „vinde băuturi otrăvite creștinilor”. Scriitorul Calistrat Hogaș nu neagă legenda otrăvirii rachiului, dar neagă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doi susțineau că un oarecare „cârciumar ovrei Iancu” vindea rachiu făcut din „eter sulfuric [ ? !], În care e dizolvat un ulei esențial, anemonolul [ ? !], ce este foarte iute și posedă o mare putere vezicantă”. Cei doi au susținut că evreii nu pun „vitriol” În băuturi, ci comercializează unele rachiuri cu concentrație alcoolică mai mare (60-87%) decât cea „permisă de regulament” (35-45%), băuturi „pe care consumatorii le numesc, cu drept cuvânt, vitrioluri” <endnote id="(695, pp. 92-93)"/>. În Pastorala adresată credincioșilor În 1924, Însuși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o mare putere vezicantă”. Cei doi au susținut că evreii nu pun „vitriol” În băuturi, ci comercializează unele rachiuri cu concentrație alcoolică mai mare (60-87%) decât cea „permisă de regulament” (35-45%), băuturi „pe care consumatorii le numesc, cu drept cuvânt, vitrioluri” <endnote id="(695, pp. 92-93)"/>. În Pastorala adresată credincioșilor În 1924, Însuși mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(695, pp. 92-93)"/>. În Pastorala adresată credincioșilor În 1924, Însuși mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că discursul său „contribuie la propaganda antisemită”. Plecând de la acest text, un ziarist de la Cuvântul liber (nr. 7, din 8 martie 1924) comentează unele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. Din relatările și textele prezentate se poate vedea că, În decurs de un secol, numărul substanțelor cu care au fost acuzați cârciumarii evrei că falsifică sau otrăvesc băuturile este destul de mare : vitriol, var, „alcool de lampă concentrat” [= spirt denaturat], alcool metilic, acid salicilic, glicerină, eter sulfuric, anemonol, leșie (cum se va vedea mai jos) și alte „materii sau dresuri otrăvitoare”. Vitriolul este substanța cel mai des invocată În acest sens, Începând chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acuzați cârciumarii evrei că falsifică sau otrăvesc băuturile este destul de mare : vitriol, var, „alcool de lampă concentrat” [= spirt denaturat], alcool metilic, acid salicilic, glicerină, eter sulfuric, anemonol, leșie (cum se va vedea mai jos) și alte „materii sau dresuri otrăvitoare”. Vitriolul este substanța cel mai des invocată În acest sens, Începând chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Dar În acea epocă, acidul sulfuric (În caz că asta Înțelegem prin „vitriol”) era prea scump și prea greu de procurat pentru niște
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
va vedea mai jos) și alte „materii sau dresuri otrăvitoare”. Vitriolul este substanța cel mai des invocată În acest sens, Începând chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Dar În acea epocă, acidul sulfuric (În caz că asta Înțelegem prin „vitriol”) era prea scump și prea greu de procurat pentru niște amărâți de cârciumari din satele Moldovei. În plus, este greu de imaginat că astfel de practici puteau fi acceptate din punct de vedere moral și religios. La sfârșitul secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
penitențe grele (73 de zile de post) pentru păcatul de a contraface vinul <endnote id="(344, I, p. 72)"/>. Pe de altă parte, În secolul al XIX-lea, terminologia substanțelor chimice era generatoare de o serie Întreagă de confuzii. Termenul „vitriol”, de exemplu, avea - mai ales pentru oamenii de rând - o semnificație destul de incertă. Pentru mahalagiii din piesa D-ale carnavalului (scrisă de I.L. Caragiale În 1884) și mai ales pentru Mița, o ploieșteancă „fiică din popor”, „vitrionul englezesc” ( ? !) era „un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mai ales pentru Mița, o ploieșteancă „fiică din popor”, „vitrionul englezesc” ( ? !) era „un fel de metal” ( ? !) care „arde tot și mai ales ochii” <endnote id="(336, III, p. 254)"/>. Dar, inițial, acidului sulfuric concentrat i se spunea „ulei de vitriol” (ba chiar „unt de vitriol”), iar celui diluat - „spirt de vitriol”. Termenul „vitriol” nu desemna acidul sulfuric, ci orice sare a acestuia (sulfat). În Dicționarul său din 1896, de exemplu, Lazăr Șăineanu definește „vitriolul” ca fiind „numele dat odinioară tuturor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]