73,434 matches
-
milioane de oameni au fost transformați, fără prea multă vorbă, într-un nor de fum... Față de reacțiile de protest de la apariția piesei, scriitorul s-a apărat, spunînd: "Sînt creștin, iar piesa mea e profund, fundamental religioasă. Singurul atac împotriva Papei vizează tăcerea lui și atît"... În acest punct descoperi diferența majoră dintre piesă și film: filmul nu e "profund religios"; dimpotrivă, în filmul lui Costa-Gavras, Dumnezeu a murit. Iar "atacul" cinematografic nu mai vizează doar tăcerea Papei; co-scenaristul chiar declară: "Papa
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
profund, fundamental religioasă. Singurul atac împotriva Papei vizează tăcerea lui și atît"... În acest punct descoperi diferența majoră dintre piesă și film: filmul nu e "profund religios"; dimpotrivă, în filmul lui Costa-Gavras, Dumnezeu a murit. Iar "atacul" cinematografic nu mai vizează doar tăcerea Papei; co-scenaristul chiar declară: "Papa este moștenitorul unei tradiții de antisemitism (...). Pentru aparatul Bisericii Catolice, anii '40 reprezintă continuarea secolului al XIX-lea. Hitler nu este un personaj plăcut, dar luptă împotriva lui Stalin, iar Biserica îi urăște
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
Neinspirată este și folosirea excesivă a proverbelor și a expresiilor colocviale fixe; de vreme ce personajul este construit mai degrabă ca rebel, nu e cazul să se exprime ca 'vocea poporului' la fiecare cîteva rînduri. O altă dimensiune care pare a fi vizată de acest roman este căutarea adevărului, sau mai precis denunțarea unei minciuni care a distrus vieți. Gîndul că au fost obiecte de manevră într-un joc pe care nu îl înțeleg supraviețuiește în mintea participanților la revoluție mai obsedant decît
Aventuri cu Popeye by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15413_a_16738]
-
adjective, adverbe, dar și numerale: cam trist, cam departe, cam zece; de fapt, poate proiecta ideea de aproximare, de ezitare sau atenuare asupra unui grup sintactic - cam cu greșeli, cam pentru asta - sau chiar a unui enunț, în care nu vizează neapărat numai verbul predicat (Cam doarme). Folosirea adverbului e veche: nu puține citate care să-l conțină se pot aduna, de exemplu, din Letopisețul lui Neculce, unde cam apare în forma (curentă în limba veche) can: "era o samă din
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
deficiențele inerente oricărui proiect utopic și de lectura pe care eseurile lui Thoreau o impun (nici în cheie strict realistă, nici contînd exclusiv pe alegorismul lor), critica modernității (a efectelor revoluției industriale, a primelor semne ale societății moderne, de fapt) vizează repunerea emancipării, plenitudinii și libertății în slujba individului, într-o linie a criticii societății industriale care culminează cu mișcările de stradă ale anilor '60. Analiza lui Marius Jucan surpinde în eseurile lui Thoreau premisele și caracteristicile proiectului unei culturi terapeutice
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
un fundal epocal de toleranță. Dezordinea dispusă a răspunde aparent în haos a fost confruntată cu un gest de ordine. Numeroasele excluderi din rîndul suprarealiștilor a celor ce ar fi încălcat "ortodoxia mișcării", credem că semnifică, mai mult decît "totalitarismul" vizat de Bernard-Henri Lévy, năzuința către o structură, către o consecvență firească. Năzuință vizibilă, între altele, și în cazul procesului (desigur simbolic și cîtuși de puțin totalitar, căci atari evenimente se înscriau într-un mediu al deplinei libertăți de conștiință!) intentat
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
plictisit de interminabilele povești ale mamei sale despre catastrofa din noaptea acelui 30 ianuarie 1945, o întîmplare ce face oricum parte de la început din propria-i viață. Navigînd în Internet îi este dat să facă o cumplită descoperire care-l vizează direct. în ziua de 4 februarie 1936, Wilhelm Gustloff, lider nazist, se afla la Davos, în Elveția, pentru a face propagandă în favoarea partidului său. Deodată este ucis cu patru gloanțe de pistol, trase de David Frankfurter , student în medicină, evreu
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
dar de atitudinea lor de polițiști ai culturii - nu. în stilul campaniilor de presă de altădată îndreptate împotriva "culturii burgheze", Ion Bogdan Lefter recurge la etichetări ideologice, care, dacă nu mai pot duce, ca pe vremuri, la arestarea autorului incriminat, vizează oricum marginalizarea lui. Luate în serios, acuzațiile formulate de directorul Observatorului cultural ar putea avea drept rezultat trecerea lui H.-R. Patapievici pe lista neagră a extremiștilor, indezirabili în Occident. Ion Bogdan Lefter vorbește de "stereotipuri antimoderne, antioccidentale, "spiritualiste" și
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
secrete de stat, se pedepsește în condițiile prevăzute de legea penală ori de alte legi speciale." Iar cuvântul-cheie e "procurarea": el deschide calea oricărui abuz și oricărei înscenări. S-a scris și s-a spus că această lege i-ar viza, în primul rând, pe ziariști. Cu ocazia lui "Armageddon II" ei l-au mâniat rău de tot pe dl. Năstase. Numai că "documente secrete" poate să-și procure oricine, și chiar dacă nu are intenția să le "folosească ori transmită" pentru
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
poetul îi fixează trăsăturile într-o imagine ce se propune ochiului interior. Ne oferă o reconstrucție sensibilă, deci un documentar sui generis. Dacă există cronici evenimențiale, de ce n-am admite, în paralel, și cu o egală îndreptățire, cronicile limbajului subiectiv, vizînd moralitățile sub un unghi personal, contribuții și ele la restituirea istoricității? Cu mai multă îndrăzneală decît, bunăoară, Marin Sorescu și cu un dramatism de o altă factură decît cel al lui Mircea Dinescu, autorul Telejurnalului de la Cluj ia mulajul datelor
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
a Luanei Stoica la Editura Albatros, 1997) se acreditează ideea că adevăratul vinovat pentru marile tragedii care au marcat istoria secolului al XX-lea este... liberalismul. Metodele prin care se ajunge la inducerea unei astfel de idei sînt complexe și vizează o rescriere trunchiată a istoriei cu plasarea cel puțin discutabilă a unor accente, declanșarea unor dezbateri unilaterale în presă menite să culpabilizeze anumite personalități cu vederi liberale și, în contrapartidă, împiedicarea oricărei tentative de discutare a esenței sistemului comunist (de
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
amănuntului ofensator al exteriorului și a demnității aristocratice a sufletului omenesc, cât s-a mai păstrat intactă, dacă nu amplificată prin poezie. Proiectul editurii constănțene Ex Ponto este pe cât de generos, pe atât de îndrăzneț. Inițiativa editorului, pe măsură. Este vizată aici perspectiva în timp a definitivării ambițiosului plan, cât și energia pusă în mișcare, în ideea reconstituirii unui patrimoniu literar a cărui cunoaștere, specialiștii o afirmă, atunci când vine vorba de totalitate, transformă entuziasmul în aventură. Ceea ce ar egala cu o
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
vocația lui Ion Gheorghiu dezvăluie o infailibilă continuitate și ea se sprijină pe două coordonate esențiale: o luciditate și un spirit analitic ieșite din comun și o particulară sensibilitate la ceremonialul baroc al culorii. Dacă în Grădini disponibilitatea sa analitică viza intimitatea materiei, structurile inaparente ale mineralului, vegetalului și biologicului, formelelor celulare și embrionare, în glosele plastice pe marginea lui Arcimboldo el ia în stăpînire o lume deja organizată cromatic și formal. Dar comportamentul său artistic nu suferă nici o modificare de
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
Își îndreptă ținuta, ca și cum ar fi trecut din starea de lirism în cea de lucru. Începu să vorbească ferm și clar: - Peste o săptămână se aniversează eliberarea Tallinului. Data aceasta va fi pe larg consemnată. Inclusiv în paginile gazetei... Sunt vizate diverse aspecte - administrative, culturale, sociale... Toate secțiile redacției pregătesc materialele. Ai și dumneata o sarcină. Și anume. Conform datelor serviciului de statistică, în oraș există în jur de patru sute de mii de locuitori. Cifră oarecum convențională. Întinderea orașului e și
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
sociologiei, manifestată prin includerea genului între categoriile sociologice fundamentale, alături de clasă socială și rasă, demonstrând în felul acesta viabilitatea ideilor feministe și capacitatea lor de a impulsiona alte domenii. Așa cum autoarea însăși precizează în argumentul premergător lucrării propriu-zise, prima parte vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
legea proprietății literare și artistice (votată de parlament în 1923), reglementarea impozitării scriitorilor, premii literare anuale, constituirea unui fond de pensii pentru scriitori și, în unele cazuri, pentru urmașii acestora (văduvele scriitorilor căzuți în război). După cum vedem, preocupările S.S.R. au vizat prioritar aspecte sociale și profesionale, aici aflându-și, "după vreo zece ani de șovăire", "echilibrul", cum constata Liviu Rebreanu în 1919: "A renunțat de a mai râvni să fie o nouă academie. Se mulțumește anume să devină ceea ce trebuie, într-
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
a pesediștilor. Intervenția într-un talk-show a Corinei Crețu - perfectă ilustrare a sintagmei her master's voice - a constituit, deocamdată, punctul final al loviturii de stat (pentru că despre asta e vorba) a năstăsioților. Un coup ceva mai ciudat: el nu viza eliminarea adversarilor, ci a aliaților. Adrian Năstase nu se mai teme de multă vreme de opoziție, dar tremură încă de frica lui Ion Iliescu. Bătălia pro sau contra alegerilor anticipate a pus față în față două echipe ale P.S.D.-ului
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
mahmuri și cu arsuri stomacale, ne vom reapuca, in corpore, de ascensionarea piscurilor Uniunii Europene. Zilele de somnolență provocată dintre Crăciun și Sfântul Ion vor fi, desigur, cât se poate de agitate în cele două tabere pesediste. Tactica lui Năstase vizează, în principal, constituirea unui mecanism de perpetuare a propriei puteri. Logica lui e cât se poate de simplă: câtă vreme Iliescu nu se dă la o parte, încercările sale de confiscare a puterii absolute vor fi puternic stânjenite. Presupunând că
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
previzibil - de transformări privește substituțiile unor cuvinte compromise de cadrele conceptuale ale anilor '30 (rasă, sânge): rasă e înlocuit în 1974 cu popor (o "conștiință a latinității rasei" devine, de două ori, "conștiință a latinității poporului"). Sensul general al modificărilor vizează atenuarea și eliminarea referirilor la pesimism, reacționarism, anti-civilizație, iraționalism. Uneori dispar, indirect, doar elementele care întăresc ideea: în "poezia pășește pe drumurile sale cele mai proprii", sentimentul pesimist nu trebuie să fie caracteristic, de aceea "cele mai proprii" e înlocuit
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
previzibil - de transformări privește substituțiile unor cuvinte compromise de cadrele conceptuale ale anilor '30 (rasă, sânge): rasă e înlocuit în 1974 cu popor (o "conștiință a latinității rasei" devine, de două ori, "conștiință a latinității poporului"). Sensul general al modificărilor vizează atenuarea și eliminarea referirilor la pesimism, reacționarism, anti-civilizație, iraționalism. Uneori dispar, indirect, doar elementele care întăresc ideea: în "poezia pășește pe drumurile sale cele mai proprii", sentimentul pesimist nu trebuie să fie caracteristic, de aceea "cele mai proprii" e înlocuit
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
Priboi. Vrei să fii dat în judecată pentru calomnie? Continui să scrii despre Ristea Priboi. Drept să spun, nu mai voiam să scriu despre Priboi după toate cîte au apărut în presă în ultima vreme. Dar m-am simțit direct vizat de amenințările și procesele de intenție la care se dedă acest fost securist care monitoriza și el Europa Liberă - ce era rău în asta?! Că doar nu era să stea tovarășii de sus cu urechea la aparat, să le iasă
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
nu pot fi ignorate. Aceste piste ne plimbau de la un act terorist la o glumă stupidă și de la profesioniști (poate ucrainieni sau basarabeni) plătiți de mafie, la un piroman dezaxat care colecționează cutii de Coca-Cola și explozibili, de la un atentat vizînd familia premierului la răzbunarea unui repetent. Un procuror de la Curtea de Apel se uita în ochii noștri fără să clipească, pătruns de gravitatea cercetării, dar nu era capabil să răspundă limpede la nici o întrebare. Nici măcar la aceea dacă poliția și
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
alte fantasme, volumul publicat în 2000, la Fantasme din lumea cealaltă, Editura Vinea, 2002, o aură ambiguă nimbând termenul de lumea cealaltă. Este vorba de aceea a exilului, de care poetul a avut parte mai bine de două decenii, dar vizează egal lumea de vis-à-vis, care poate fi, cu schimbul, cea lăsată în urmă sau peronul unde își depune emigrantul valizele. De la bun început trebuie spus că bardul este un hâtru, în termeni culți un spirit hipercritic, un mare nemulțumit, odată ce
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
de anumite repere vizibile pentru un "ochi exersat": "dimineața ieșeam pe regretul acela de ușă, cu capul în jos, cu ochii închiși, și răspundeam la întrebările lor (...) politicos, dar anapoda, adică tot de-a-ndoaselea". O alegorie există, cu siguranță, însă aceasta vizează numai și numai condiția inadaptatului, a eternului inoportun, ros de probleme cerebrale, care nu reușește niciodată să se sincronizeze lumii exterioare. Orice altă lectură ar fi, pe acest calapod, deplasată, iar de multe ori "simbolurile" sunt rezultatul unor jocuri gratuite
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
orwelliene. Problemele "fabulelor" sale, care țin de o sociologie în aparență desuetă și clișeizată, și-au păstrat actualitatea, în prezent. Singura piesă de teatru scrisă, de altfel, după 1989 ("Revuluție, Mițule, Revuluție!...") este o adaptare după I.L. Caragiale care se vizează, în registru parodic, societatea românească post-revoluționară. Stilul autorului ardelean este accesibil, plăcut și simplu, problematizarea este însă abstractă și înalt-intelectuală, s-ar putea spune chiar "elitistă". Inițiativa lui Daniel Tei, care și-a depășit până la urmă scrupulele, permițând volumului să
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]