182 matches
-
să-mi țin maxilaru’... rămâneam cu gura așa... Mi-o Îndreptam! Așa bătaie luam... Păi, vreo două săptămâni am fost bătuți În continuu... Și de două ori pe zi te scotea la anchetă să recunoști ce vroiau ei. Veneau... deschideau vizeta: „Cutare”. Îți dădea ochelarii și te duceai cu el. Și acolo: „Spune, care-i treaba!? Ce a făcut cutare?”. Întreba de alții... Și eu: „Nu știu”. Eu l-am luat pe nu știu În brațe și nu am spus nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe corp în camera caldă, aproape fără aer. "Sunt ca și mort ― gândi el în chinurile agoniei. Am să mor. Da, am să mor". Și chiar în acel moment simți cum îl lasă nervii. O lumină țâșni din plafon; o vizetă metalică se deschise. O voce necunoscută rosti: ― Da, îl puteți informa pe domnul Thorson că tipul se simte bine. Trecură minute nenumărate, apoi scara coborî. Extremitatea sa inferioară lovi cu un sunet metalic podeaua. Niște lucrători coborâră pe scară o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Iritat de comportamentul nesupus, ironic și agasant al deținutului, gardianul, aflat pe culoarul secției, l-a tras cu putere de mînă atunci cînd încerca să facă un schimb de mărfuri (țigări contra conserve) cu un deținut din celula alăturată prin vizete, izbindu-i capul de zidul celulei, dislocîndu-i cutia craniană în fața celorlalți zeci de deținuți din celulă, care asistau îngroziți, dar pasivi la spectacolul crimei. Deținuții au fost amenințați că vor păți același lucru în cazul în care vor spune presei
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cioburi, sîrme sau gîndaci), disprețul față de regimul bolnavilor și al celor de alte religii, în hrana cărora sînt puse intenționat grăsimi de porc sau cantități nepermise de sare, servirea într-un mod neatractiv (aruncată în silă în castronul scos prin vizetă), prepararea ei fără minimele ingrediente care îi pot da un gust bun (condimente, ceapă, usturoi, bulion etc.), interdicția unor feluri de mîncare elementare considerate un lux nepermis (salate, cartofi prăjiți, pește, fructe) etc. Nu întîmplător în unele închisori sosirea mîncării
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bine, că mai puteam manca semințe. Gardienii spuneau că au ieșit deținuții la păscut..” Cum se termina o zi de lucru în lagăr povestește de asemenea Cătălin Ropală: “Când se făcea numărul de seară în colonie, milițianul de serviciu deschidea vizeta pentru a se asigura de prezența pedepsitului. De obicei milițianul considera că și-a îndeplinit scopul și nu mai apărea. In alte cazuri însă scula deținuții în miez de noapte doar pentru a-și satisface impulsurile sadice de brute”. In
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și m-a luat de bărbie. A fost ghinionul lui. Ne-am luat la bătaie zdravăn, au sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși, gata să sărim unul pe celălalt -, gardianul care a venit a decis izolarea. Era un sergent major căruia noi, deținuții politici, îi spuneam
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avea mai mult, care ducea către cele trei camere, cu o cameră în spate care era wc-ul, dar era totul deschis, nu erau uși. Erau cinci wc-uri separate, cu cabină, în ultima cameră. Și la acest hol era ușa și vizeta. În fine, a venit mâncarea. Caraliul era de partea cealaltă a ușii. Unul dintre noi lua castroanele de la cel care distribuia mâncarea. Sergentul era cel care număra castroanele, eram cam 200 de oameni. La un moment dat s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Din penitenciarele acestea de tranzit mai erau deținuți scoși la anchetă? S. Ț.: Sigur că da! C. I.: Dar nume de gardieni, în afară de "Biserică", mai țineți minte? S. Ț.: Nu, pentru că nu aveam contact direct cu ei, veneau doar la vizetă și nici nu se prezentau. Eram izolați complet, nu aveai cum să știi. Și era tot la fel de aglomerat pentru că Jilava era tot un centru de triere și trimitere către coloniile de muncă, unde ar fi urmat "să ne rămână oasele
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ei oameni de adus. Și când am ajuns la capul scării, gardianul îmi zice: "Știi să te duci singur la celulă?" " Da". Și m-am urcat la etajul 3 și am nimerit la prințul Ghica 11. Pe celulă era o vizetă pătrată pe care scria 1, 2, 3, câți erau înăuntru, și la prințul Ghica scria 1, și mi-am zis că aici e la mine, dar nu era celula mea și am deschis celula și am intrat peste el. Prințul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dormeau și câte doi când era aglomerat sau pe ciment când era foarte cald. Nu aveam voie să ne apropiem de geam, dar ne apropiam cu grijă să nu fim văzuți. Într-una din zile, cum era ușa așa cu vizetă, ce dracu mi-a venit mie în cap? Am crezut poate că nu voi fi văzut: m-am uitat pe vizetă. Dar taman atunci un gardian s-a uitat și el și m-a văzut. A intrat și: "Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
geam, dar ne apropiam cu grijă să nu fim văzuți. Într-una din zile, cum era ușa așa cu vizetă, ce dracu mi-a venit mie în cap? Am crezut poate că nu voi fi văzut: m-am uitat pe vizetă. Dar taman atunci un gardian s-a uitat și el și m-a văzut. A intrat și: "Ca să nu vă pedepsesc pe toți, spuneți repede cine s-a uitat pe vizetă!" "Eu". "Ieși afară!" Mi-a mușcat o palmă așa
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nu voi fi văzut: m-am uitat pe vizetă. Dar taman atunci un gardian s-a uitat și el și m-a văzut. A intrat și: "Ca să nu vă pedepsesc pe toți, spuneți repede cine s-a uitat pe vizetă!" "Eu". "Ieși afară!" Mi-a mușcat o palmă așa în dreapta și apoi m-a proptit cu stânga, că altfel dintr-o palmă mă dădea jos, așa de dur a dat! Două săptămâni de zile mi-a vuit capul. C. I.
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am trăit la Securitate. La celulă era cumplit, am făcut foame permanentă. O dată pe săptămână ieșeam la aer și la lumină, în rest numai lumina asta de bec. Ziua nu aveai voie să te culci că venea gardianul și deschidea vizeta pentru control. Eu, fiind copil, eram obligat să car tineta cu mizerii, ne mai scotea să spălăm pe jos sau să spălăm vasele în care se aducea mâncarea. Când era fasole era minune pentru că lingeam resturile din găleți. La penitenciarul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tablă pe ochi și să te scoată din celulă, să te ducă la toaletă și la anchetă ca pe orbi, de mână! Asta m-a durut foarte mult, tot timpul, la Securitate la Iași și oriunde: faptul că îți deschidea vizeta sergentul ăla, îți dădea ochelarii pe vizetă și zicea "pune-i la ochi!" Și deschidea ușa, te lua de mână și te ducea la toaletă. A fost groaznic în Iași la Securitate. Apoi s-au schimbat anchetatorii. A venit un
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din celulă, să te ducă la toaletă și la anchetă ca pe orbi, de mână! Asta m-a durut foarte mult, tot timpul, la Securitate la Iași și oriunde: faptul că îți deschidea vizeta sergentul ăla, îți dădea ochelarii pe vizetă și zicea "pune-i la ochi!" Și deschidea ușa, te lua de mână și te ducea la toaletă. A fost groaznic în Iași la Securitate. Apoi s-au schimbat anchetatorii. A venit un bucovinean, nu-i mai știu numele, i
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a ciubăr putred. Un deținut de drept comun, același totdeauna pe etaj, distribuia elixirul sub privirile atente ale gardianului. Îl chema Șaramet, era găgăuz, condamnat pentru crimă de omor la Galați. Când scăpa de sub supravegherea șefului de secție, alerga pe la vizete și arunca în celule o coajă de turtoi, din fărâmăturile ce rămâneau în coș sau din rația lui. Încerca să-și atragă mila lui Alah pentru fărădelegea ce-o săvârșise, pe care poate nici Dumnezeul creștinilor nu i-ar fi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
13, ridicată în primăvara anului 1943, a fost când sală de mese, când atelier de împletituri din răchită, când dormitor, iar fabrica a suferit mulțime de prefaceri. A două zi, după distribuirea zupei, profitând de absența gardianului, se arătă în vizetă chipul luminos al unui tânăr. Doamne ajută și bună dimineața, ne salută zâmbind, observând surprinderea noastră. Doamne ajută, am răspuns rezervat, apropiindu-ne de ușă intrigați. Nu vă speriați, ne liniști. Etajul nostru e în drum spre plimbare. Am fugit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Unii militari sau membri ai organelor ordinii interne făcuseră parte din aparatele represive ale lui Carol al II-lea și Antonescu. Având conștiința încărcată se așteptau ca legionarii să aibă o atitudine dușmănoasă și revanșardă. Au rămas stupefiați când la vizetă, înșelând vigilența gardienilor, legionarii îi salutau și-i întrebau dacă au nevoie de ajutor medical (doctorul Uță procura medicamente prin gardienii pe care-i tratase) sau le ofereau o bucată de turtoi, îmbărbătându-i. Cei pe care-i loviseră le
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ales pentru a-i șantaja tatăl (bătrânul fusese legionar de frunte în Iași; murindu-i soția, își creștea copiii în spirit creștinesc și românesc și nu se lăsa ispitit de ofertele partidului). Din micile jertfe alimentare i se arunca pe vizetă o bucată de turtoi sau o felie de pâine, ce ni se dădea de două ori pe săptămână, nu ca să-i ameliorăm suferința fizică, ci să-i dăm curaj și încredere că nu este părăsit de dragostea noastră. Era cuminte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dimineața, după ce s-a împărțit terciul și trebuia să înceapă plimbarea, am bătut cu disperare în ușă. Când am simțit pașii milițianului în apropiere am început să strig: Ajutor! Ajutor! Ce-ai, mă? De ce strigi așa?, a întrebat el, deschizând vizeta. Domnule sergent, am zis cu sufletul la gură, domnule șef, vă rugăm frumos... Uitați-vă... Avem doi oameni bolnavi grav... Ajutați ne, dați-ne o cană de apă, că nu mai avem... Uitați-vă, au leșinat! Și ce vrei să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Fetecău, operând cu disperare aceleași mișcări. I-am rugat pe cei din cameră să agite prosoapele pentru o mai bună ventilație. Astfel, alergând de la unul la altul, după câteva minute, i-am readus la viață. Milițianul se uita mirat pe vizetă. M-am întors spre el și i-am mulțumit reverențios. Mă, zice el cu ton discret, conspirativ, ești doctor? Da, să trăiți, doctor, doctor psihiatru! Mă, io nu știu ce-i aia, da’ văd că te pricepi. Mă, am să te întreb
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
printre înghițituri și vărsături de sânge că n-a suferit niciodată de stomac. Sângele nu se oprea și începuse să devină palid. Împreună cu Berghea am bătut alarmat în ușă, strigând milițianul. Acesta a venit, ne-a înjurat când a deschis vizeta, dar i-am spus că moare un om. Sângele începuse să se prelingă printre scândurile priciului. Vă rugăm să chemați doctorul sau duceți-l la doctor, insistam noi. Era Duminică, când de obicei nu era de serviciu nici sanitarul. De
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu greu; am început să batem în ușă și să strigăm cu toate puterile: „Deschideti, deschideți!”. N-a răspuns nimeni. Băteam și cu capacul tinetei și strigam toți cei care mai puteam. Duba a tras pe dreapta. Milițienii au deschis vizeta și le-am explicat ce se întâmplase. Unul s-a dus la securiști. S-a întors cu răspunsul că situația se va rezolva la prima haltă. A închis vizeta și duba a pornit iarăși în viteză. Neagu și Vamanu aveau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care mai puteam. Duba a tras pe dreapta. Milițienii au deschis vizeta și le-am explicat ce se întâmplase. Unul s-a dus la securiști. S-a întors cu răspunsul că situația se va rezolva la prima haltă. A închis vizeta și duba a pornit iarăși în viteză. Neagu și Vamanu aveau plămânii foarte slăbiți. Dacă nu astupam orificiul din podea puteam muri gazați. Am bătut iarăși în ușă și în pereții dubei și-am strigat din răsputeri. Pereții erau dubli
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
plămânii foarte slăbiți. Dacă nu astupam orificiul din podea puteam muri gazați. Am bătut iarăși în ușă și în pereții dubei și-am strigat din răsputeri. Pereții erau dubli, ca zgomotele să nu se audă afară. Totuși milițienii au deschis vizeta. Noi am vârât un capăt de scândură din capacul tinetei, blocând închiderea ei și am cerut cu disperare să stăm de vorbă cu securiștii. Unul a apăsat pe un buton și duba a tras iarăși pe dreapta. Ne aflam în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]