183 matches
-
o fanfară muzicală, compusă din băieți Între zece și paisprezece ani. Cei mai mici cântau la clarinetă, flaut mic, saxofon sopran; celor mai mari le reveneau trombonul și toba mare. Aveau uniformă, veston kaki și pantaloni albaștri, cu șapcă cu vizieră. Un vis, și am vrut să fiu și eu printre ei. Don Tico a zis că avea nevoie de un genis”. „Ne măsură cu superioritate și recită: „Genis În limbajul orchestrelor e o specie de trombon, care În realitate se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
viforos, precum și niște hărți pergamentoase, ale unor localități fortificate, dominioane, târguri și cetăți, aparent inexpugnabile. Și, cam atât. În colțul drept, străjuia în solitudine o armură medievală completă, care includea, de sus în jos: Un coif, cu panaș și cu viziera coborâtă. Un scut (reliefând o săgeată și un corb cu un inel în plisc, cu aripile deschise și orientat dextrogir, către o stea în șase colțuri, păzită de o semilună, învecinată de-a stânga, cu un leu încoronat). Precum și o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Verificat. Voi urmări fiecare pas pe care-l veți face. Nu vă mai plictisesc până când mai intervine ceva nou. ― Verificat aici. Dallas, terminat. (Lăsă deschis canalul de transmisie care-l lega cu Nostromo și observă că Lambert îl privea prin vizieră.) Consumăm oxigenul. Să mergem. Fără nici un cuvânt, ea-și întoarse ochii de la el fixându-i pe "căutător". Stabili direcția și intră fără ezitare în vârtejuri. Gravitația, ceva mai mică, elimina povara combinezoanelor spațiale și a rezervoarelor, deși eroii noștri se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mai multe minute cu această gimnastică. Se opri să-și tragă sufletul. Era foarte cald, iar temperatura creștea pe măsură ce cobora. Excedentul de căldură captat activa sistemul de condiționare a aerului al combinezonului spațial. Kane începu să asude din plin, deși viziera căștii rămânea perfect clară. Respirația i se accelerase din cauza efortului intens și încerca să-și calmeze bătăile inimii. Știa că Dallas și Lambert puteau să-l audă. Nu avea nici un chef să se întoarcă. Privi în sus și văzu gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
afurisitele alea de diamante. Râseră amândoi, Dallas, strident, distorsionat în difuzoarele lui Kane. Acesta din urmă scutură din cap pentru a scăpa de câțiva stropi de sudoare care-l gâdilau înfiorător. Acesta era inconvenientul combinezoanelor spațiale. Nu puteai șterge decât viziera. ― O.K. Deci nu e hrubă. Dar e o căldură tropicală colea jos. Înclinându-se ușor verifică instrumentele de pe piept. Se găsea destul de mult sub suprafață ca să fie vorba de o hrubă, dar nu zărise nimic ce i-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se mișcă și-l fixă... Ochiul explodă. Propulsat prin membrana ca urmare al bruștei descărcări electrice conținută în mușchiul încolăcit, mâna se deschise și țâșni spre Kane. Ridică instinctiv un braț pentru pararea saltului... Prea târziu. Palma se fixă pe viziera căștii. Avu o oribilă viziune a tubului ridicat în centrul palmei... Frecând geamul la câțiva centri-metri de nasul lui. Un popas vâscos, cleios, supură și viziera începu să se topească. Îngrozit, Kane încercă să smulgă creatura prinsă ca o ventuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Kane. Ridică instinctiv un braț pentru pararea saltului... Prea târziu. Palma se fixă pe viziera căștii. Avu o oribilă viziune a tubului ridicat în centrul palmei... Frecând geamul la câțiva centri-metri de nasul lui. Un popas vâscos, cleios, supură și viziera începu să se topească. Îngrozit, Kane încercă să smulgă creatura prinsă ca o ventuză care se vâra în el. Aceea trecuse prin geamul blindat. Aerul respirabil din rezervoare și atmosfera aspră și sulfuroasă a acestui cavou se amestecară. Era vlăguit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
amețit de oroare, își dădu seama că acea creatură trăgea cu insistență de buzele lui. Se clătina prin sală, încercând cu disperare să răsucească, să sfâșie monstruozitatea placată pe fața lui. Falangele lungi și sensibile se infiltrau în deschizătura din vizieră. Îi atinseră țeasta de care se agățară, în timp ce coada se strecură și ea înăuntru și se înfășură ca o tentaculă de ceafă. Aspirând dureros aerul rar și viciat, pe când tubul scârbos se îndesa pe gât, Kane se clătină, căzu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cealaltă. Corpul lui Kane apăru în marginea găurii, atârnând parcă fără viață. Dallas se aplecă deasupra golului, cu o mână gata să-l înșface de harnașament pe "exec". Era gata să-l prindă când văzu creatura brună, nemișcată, placată în interiorul vizierei, acoperind toată fața lui Kane. Își retrase brusc mâna, ca ars. ― Ce este? întrebă Lambert. ― Atenție! are ceva pe față, în interiorul căștii. Ea ocoli gura puțului. ― Ce?... Văzu creatura înfășurată în interior, ca o moluscă în cochilia ei. ― Oh, Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
că a pus mâna pe un fel de ouă. I-am recomandat să nu le atingă. Prea târziu probabil. Acolo jos s-a întâmplat ceva, nu știu ce. Când l-am ridicat, era cu asta pe figură. Creatura a reușit să topească viziera și să se strecoare înăuntru. Și știi cât de rezistentă e sticla asta. ― Mă-ntreb de unde oare o veni vietatea asta, zise Ripley, cu ochii ținta la "autodoc". Planeta pare atât de lipsită de viață că-mi închipui că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
foarte posibil ca ea să-și procure gazele de care are nevoie din... din hrana ei. Noi vom fi culcați... Nu? Vom fi cufundați în somn ca niște struți în nisip. Amintiți-vă cu câtă ușurință prima formă a topit viziera căștii lui Kane! Cine poate să mă asigure că asta de-acum nu va face la fel cu capacele congelatoarelor? (Clătină din cap cu resemnare.) Nu voi intra în hibernare până n-o capturăm și n-o omoram. ― Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
un minut de căldură la cap. Numai la cap circula parcă încă sîn-gele, sleit. Când Ada va reuși să pătrundă la Hallipii-Drăgănesti, va afla poate ce a devenit acea cantaridă. Cu capul plecat pe umărul stâng, Maxențiu se uită pe sub viziera de lac la Ada, care urmărea atent pasul elastic al murgului, se uită cu o privire louche, ca și cum se dedase la un vițiu ascuns. Părea o mască sarbădă de carnaval, pe care un bețiv nocturn și-a atârnat ironic cascheta
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în Costa Rica, ridică privirea uimit de la computerul lui, când patru bărbați țâșniră pe ușă în apartamentul lui din Berkeley. Bărbații erau îmbrăcați din cap până-n picioare în costume albastre din cauciuc, pentru materiale periculoase, cu căști mari de cauciuc și viziere mari, mănuși de cauciuc și cizme, și aveau carabine și revolvere mari, cu aspect amenințător. Încă nu-și revenise din șoc când se repeziră la el, prinzându-l cu mănușile lor de cauciuc și trăgându-l cu forța din dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dricurile cu cai cu valtrapuri albe ca zăpada, cu argintiu și negru. Vizitiul era Îmbrăcat ca un mareșal de-al lui Napoleon, cu bicorn, pelerină și manta, de aceleași culori ca și harnașamentele cailor. Și era fanfara oratoriului, șepci cu vizieră, vestoane kaki și pantaloni albaștri, lucind din alămuri, instrumentele de suflat din lemn negre, și scânteind din talere și tobele mari. Între târgul *** și satul San Davide erau cinci sau șase kilometri de curbe În urcuș. Din acelea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
se urcase alături de el, și cu dricul pentru morți Începuse Întoarcerea către lumea celor vii. Acel Charon, aflat În afara programului, Își mâna taciturn telegarii lui funebri peste hurducături, Jacopo ținându-se drept și hieratic, cu trompeta strânsă sub braț, cu viziera lucioasă, pătruns de noul său rol, nesperat. Coborâseră colinele, la fiecare cotitură se deschidea o nouă Întindere de vii albăstrii ca piatra-vânătă, Într-o lumină tot mai orbitoare, iar după un timp incalculabil, ajunseseră În fine la ***. Străbătuseră marea piață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
năucitor al mașinăriei, pericole, accidente, bani cheltuiți aiurea, vreme pierdută și, mai ales, anturaj nepotrivit; tatăl său, de-ar mai fi trăit, l-ar fi omorît, era În stare. Bande mascate - cine putea să distingă vreun chip sub căștile cu vizierele lăsate? - gonind amețitor, mai ales noaptea, vremea fărădelegilor, prin orașul obosit; la ore tîrziii, cînd circulația era mult redusă, puneau stăpînire pe asfalt; bandele se Încăierau - Își disputau teritorii ori doar Își Încercau, orgolioase, puterile; pumni, lanțuri, chiar și răngi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
urca pe motocicletă, accelera agresiv, zgomotul devenea insuportabil pentru pietoni; Înjurau unii, blestemau alții, cei mai mulți erau obișnuiți: o invazie de extratereștri pe două roți În oraș, de la o vreme, sub căștile făpturilor nu era nici un chip, doar ceva spectral, dincolo de vizierele lăsate. Copiii erau entuziasmați; ajunși acasă, manevrau, alergînd printre mobile, motociclete imaginare, cine avea să-i oprească peste cîțiva ani să Încalece unele adevărate? Și urmașii lui Thomas, pe unde or fi fost, se pregăteau să conducă unele, dacă nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și albastru-violet, colțurile și muchiile armelor străluceau, trasate cu tușe fine pe bază de alb, albastru de Prusia și un pic de roșu și galben. Pictorul de război lucrase mai ales la privirea cavalerului din prim-plan, care, fiindcă avea viziera coifului ridicată, era singurul căruia i se vedea fața - mai bine zis, o parte din ea (ceilalți o aveau acoperită de chivărele coborâte): ochi Îngândurați, absenți, Înfipți Într-un loc neștiut, uitându-se la ceva ce privitorul nu vedea, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Faulques nu făcea comentarii, pironind cu privirile pictura murală. Erau două figuri pe jumătate pictate În spatele ostașului din prim-plan, care, În racursiu, Îi supraveghea pe fugari: alt soldat, cu aer medieval și arme moderne, un spectru fără chip sub viziera chiverei, țintea cu pușca un bărbat ce nu avea terminați decât capul și umerii. Ceva din expresia victimei nu-l convingea de tot pe pictorul de război. Urma să fie omorât peste o clipă, iar Faulques știa. Și cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la afișajele din gări. între timp nu mai citeam nimic normal, ca să nu-mi obosesc ochii. Vreo lună de zile, cât a ținut prodigiosul meu experiment, am avut acces la lumea textelor doar prin ferestruică, asemenea unui cavaler medieval prin viziera lui. Ziua înghițeam ore-n șir texte din care spiritul (și chiar litera) se evapora ca neofalina. Noaptea visam litere vî-jîind prin fața ochilor mei și mistuindu-se-n beznă. După o săptămână, firmele pe lângă care treceam pe stradă: Alimentara, încălțăminte
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
O umbră singuratică în înserare. Privind în urmă am văzut că pe cărare Ziduri de piatră drumul l-au blocat. Străinul nu avea nici un blazon pe scut, Dar, ridicîndu-și sabia, cum am crezut Astfel veni. Precum osul ce-i rupt Viziera i se sfărîmă sub lovitura mea Dar ce surpriză! de sub casca grea Era chiar chipul meu ce mă privea. (Conway 1974). Referințe bibliografice Abrahams, Raphael Garvin 1987. The name of the game? Cambridge Antrophology 11(2):15-20 [299]. Abrahams, Roger
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de direcția mea, aprinsesem lanternele și perseveram alergând cu spiritul curajului înspre răsăritul de la orizont... când am observat deodată șarpele cu ghiare de întuneric, rânjind la mine de prin tufe. Ce vrei, slugă a întunericului? l-am întrebat ridicându-mi viziera coifului pentru a mă asigura că era ceea ce părea și pentru a ghici dincotro voia să sară. Ce vreau? s-a răstit răutăcios. Vreau să pleci de-aici! Asta-i valea mea. Ce vorbești! Vrei să plec?... Poți să aștepți
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
croazieră pe Marea Roșie, veniseră în vizită. După-masă ne-am întors pe plajă. Bunica Nora etala un bronz punctat de mici abraziuni pe care i le făcuse cosmeticiana pentru a-i înlătura petele de bătrânețe. Pe fruntea bunicului Duilio se sprijinea viziera unui chipiu de căpitan de cursă lungă. Vara obișnuia să se îmbrace așa: cu pantaloni scurți, șosete trei sferturi bine întinse pe pulpele încă robuste, pantofi de sfoară împletită. Așezat pe un scaun mic de plajă bătea ritmic cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
napoleonice. Zidurile Împrejmuitoare ale vilelor alăturate le Înghesuiseră, lăsîndu-le nu cu mult mai late decît umerii mei. De după arbuștii care se năpusteau să ocupe toate spațiile libere, un deltaplan dădea roată pe cerul fără niciun nor; casca de protecție cu vizieră a pilotului se profila pe fundalul prelatei foșnitoare. Ultimele vile creșteau deasupra mea În vreme ce terminam de urcat treptele către platforma de observație. M-am așezat pe zidul crenelat să-mi trag sufletul, inspirînd adînc aerul răcoros. Relieful frămîntat al Estrellei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de surprindere. ― Hei, mai e ceva înăuntru. Nu este uman, dar pare viu. Nu văd bine. O parte este ascunsă de părul femeii. Este oranj. ― Oranj! (Responsabilul micului grup îi dădu la o parte pe cei doi și-și lipi viziera căștii de separația transparentă.) Nu știu ce-o fi, dar posedă gheare. Unul dintre ei îi dădu un cot colegului. ― Hei, o fi o formă de viață extraterestră, nu? Face ceva parale. Ripley atunci se gândi să se miște. Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]