1,143 matches
-
putea însemna că era măcar bănuit, de legături cu domnul aflat în exil. Această înlăturare din divan l-a determinat să se alăture hatmanului Buhuș și lui Miron Costin și, după întoarcerea moldovenilor din campania din Polonia, să se plângă vizirului împotriva lui Antonie Ruset. În urma acestor plângeri, Antonie Ruset a fost mazilit la Chișinău și dus legat la Istanbul. Complotul pus la cale cu știrea lui Gheorghe Duca domnul Țării Românești, se încheie cu strămutarea acestuia în Moldova. Gheorghe Duca
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
înspre apus, la movilele Gemenile, de aici, prin Movila Ciutacului și Movila Săpată, răspundea la satul Silistraru care aparținea raialei, apoi, pe la vest de satul Osmanul sau Osman-Aga și de satul Tâmpu, ajungea la marele sat de mai târziu Odaia Vizirului, care rămânea în raia, în timp ce cele „Cinci Gorgane” aparțineau Țării Românești, pentru ca de aici, mergând spre răsărit, prin Movila Calului și prin movila satului Cuptoarele, tăind apoi Dunărea, să răspundă la Dunărea Veche, în dreptul satului Boul, care ramânea Țării Românești
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
ținut acei mai denainte și au rămas țară odihnită de aceasta”. O pricina de discuție între domnul Țării Românești și administratorul raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o moșia de margine a raialel numită Odaia Vizirului sau Câșla Vizirului, pe locul de astăzi al comunei Vizirul. Această moșie, daruită la un moment dat de împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de ea prin bostangii, un soi de ostași
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
denainte și au rămas țară odihnită de aceasta”. O pricina de discuție între domnul Țării Românești și administratorul raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o moșia de margine a raialel numită Odaia Vizirului sau Câșla Vizirului, pe locul de astăzi al comunei Vizirul. Această moșie, daruită la un moment dat de împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de ea prin bostangii, un soi de ostași dregători turci care
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
aceasta”. O pricina de discuție între domnul Țării Românești și administratorul raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o moșia de margine a raialel numită Odaia Vizirului sau Câșla Vizirului, pe locul de astăzi al comunei Vizirul. Această moșie, daruită la un moment dat de împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de ea prin bostangii, un soi de ostași dregători turci care se ocupau de grădinile și domeniile împărătești
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o moșia de margine a raialel numită Odaia Vizirului sau Câșla Vizirului, pe locul de astăzi al comunei Vizirul. Această moșie, daruită la un moment dat de împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de ea prin bostangii, un soi de ostași dregători turci care se ocupau de grădinile și domeniile împărătești. Cu vremea, grație protecției de care se bucura moșia, se strânseseră
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
cerului./ "Apsu n-a putut să domolească zgomotul lor/ "Și Tiamat a rămas muta la purtarea lor;/ "Faptele lor erau necuviincioase față de [...]./ "Purtarea lor nu era bună, ei au fost obraznici./ Atunci Apsu, născătorul marilor zei,/ "A chemat pe Mummu, vizirul sau și i-a zis:/ "«Mummu, vizirul meu, care bucură inima mea,/ "Haidem să mergem la Tiamat.»/ "Ei au mers și au stat jos în fața lui Tiamat;/ S-au sfătuit privitor la zei, primii lor născuți./ "Apsu și-a deschis
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
zgomotul lor/ "Și Tiamat a rămas muta la purtarea lor;/ "Faptele lor erau necuviincioase față de [...]./ "Purtarea lor nu era bună, ei au fost obraznici./ Atunci Apsu, născătorul marilor zei,/ "A chemat pe Mummu, vizirul sau și i-a zis:/ "«Mummu, vizirul meu, care bucură inima mea,/ "Haidem să mergem la Tiamat.»/ "Ei au mers și au stat jos în fața lui Tiamat;/ S-au sfătuit privitor la zei, primii lor născuți./ "Apsu și-a deschis gură/ Și a zis către Tiamat cu
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
fost dobândită cu precădere între anii 1718-1730, perioadă care este cunoscută în istorie drept Epoca Lalelei. S-a născut, cel mai probabil, în anul 1681, la Istanbul, fapt confirmat într-o kasidă pe care poetul însuși i-o scrisese marelui vizir Ibrahim Pașa și în care cel din urmă i se adresează: "Gel ey bîgâne-meșrek bî-vefâ Istanbul oğlanı"!- „Vino, nepăsător și nestatornic fiu al Istanbulului!” Provine dintr-o familie de vază, tatăl său, Mehmet Efendi era fiul așa-numitului Merzifonlu Mustafa
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
păstrat tradițiile mongole și limba. Stăpânul suprem al Hoardei era hanul, ales de kurultai (sau "kuriltai"), dintre urmașii lui Bătu Han. Prim-ministrul era tot de etnie mongola, fiind numit "prințul prinților", ori "beqler-beq" (sau begler beg). Miniștrii săi erau vizirii. Guvernatorii locali, baskakii, erau responsabili pentru strângerea dărilor și păstrarea ordinii. Nu se făcea deosebire între administrațiile civilă și militară. Hoarda s-a transformat treptat dintr-o societate nomada într-una sedentara, Saraiul devenind una dintre cele mai prospere și
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
Hoardei în 1395, anihilându-i forță militară, distrugându-i capitala, jefuindu-i orașele comerciale din Crimeea și deportând meseriașii luați prizonieri în propria capitala, Samarkand. În primele decenii ale secolului al XV-lea, puterea a fost preluată de Edigu, un vizir care l-a învins pe marele duce al Lituaniei, Vitold, în bătălia de pe râul Vorskla și a proclamat Hoarda Nogai ca fiind posesia să. În anii 1440, Hoarda a fost răvășita de un nou război civil. De această dată, hoarda
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
decembrie 1603. Odată cu accederea sa la tron,Ahmed a arătat că este încrezut în sine și independent.În timpul ceremoniei de aderare la tron el însuși și-a încins sabia strămoșului său Osman Gazi la brîu și nu a așteptat ca vizirii să-l așeze pe tron,ci s-a așezat singur fără nicio ezitare.La începutul domniei lui Ahmed I Imperiul Otoman era în război cu Austria (Războiul cel Lung) și cu Iran (Războiul perso-otoman 1603-1618). În plus,continua răscoala Jalal
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
III,rebelii erau conduși de Mehmet Callander-Oglu și controlau o bună parte de teritorii.După mulți ani de luptă,rebeliunea a fost suprimată brutal pentru că ca să suprime răscoala a fost trimis Kuyudzhu Murad-Pașa care în anul 1606 a devenit Marele Vizir al Imperiului Otoman. Profitînd de retragerea armatei otomane la înăbușirea răscoalei,șahul persan Abbas I a expulzat garnizoana otomană din Azerbadjan,Georgia și alte teritorii cedate în temeiului Acordului de la Instanbul din 1590.Ulterior Abbas i-a înfrînt în multe
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
Ulterior Abbas i-a înfrînt în multe lupte pe turci care vroiau să recîștige teritoriile pierdute.Mai mult decît atît printre funcționarii de stat erau acei care vroiau să încheie un armistițiu cu Iranul.Pe acești funcționari îi conducea Marele Vizir Gyumyuldzhineli Nasuh-Pașa.În 1612 turcii au recunoscut cuceririle lui Abbas I. Înainte de ratificarea acordului,doi prinți georgieni i-au cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
doi prinți georgieni i-au cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În 1614 a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după care Mehmed Pașa a fost demis. În timpul războiului cu Austria,Ahmed I a condus personal oastea
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În 1614 a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după care Mehmed Pașa a fost demis. În timpul războiului cu Austria,Ahmed I a condus personal oastea otomană în campania din anul 1605,care s-a
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
Porto-Levante,care i-a impus pe turci să negocieze cu Habsburgii.Pe 11 noiembrie 1606,a fost semnat armistițiul de la Zhitvatorok,potrivit căruia turcii refuză să ceară tribut anual de la Austria și recunoaște titlul imperial al Austriei. Unul dintre Marii Viziri ai Imperiului Otoman la începutul domniei lui Ahmed I era Derviș Mehmed-Pașa.El s-a născut în Bosnia și avea funcția de îngrijitor al tînărului Ahmed.În 1603,cînd Ahmed a devenit sultan,Derviș a devenit gardian al camerelor sultanului
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
curînd,se stîrnește un conflict între Sokolluzade Mehmed-Pașa și Derviș-Pașa în urma căruia Mehmed-Pașa a fost trimis să înăbușe Revolta Jalal.Șeyhülislam Sunullah Efendi a fost demis din funcție din cauza că el încerca să-i arate sultanului adevăratul scop al Marelui Vizir,dar el totuși rămîne în Istanbul.Însă toate deciziile luate de către Derviș-Pașa a dus la nemulțumirea poporului și ura lui Ahmed I. Încercarea de a lua impozite de la țărani din cauza balconurilor caselor a înrăutățit situația și mai tare.Moartea Vizirului
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
Vizir,dar el totuși rămîne în Istanbul.Însă toate deciziile luate de către Derviș-Pașa a dus la nemulțumirea poporului și ura lui Ahmed I. Încercarea de a lua impozite de la țărani din cauza balconurilor caselor a înrăutățit situația și mai tare.Moartea Vizirului a fost datorată multor datorii pe care el le-a încercat să le dea pe spinarea unui cumpărător evreiesc.Pînă la urmă Ahmed I află că Derviș-Pașa vrea să-l „ucidă”.Pe 11 decembrie 1606 la Consiliul Divanului,Derviș-Pașa a
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
mai târziu, în 1290 î.Hr., după moartea lui Ramses I, Seti I, tatăl său, a devenit faraon. Seti I, pentru a-i oferi o bună educație, a numit cei mai buni oameni de la curte să-i fie mentori. Astfel, Paser Vizirul s-a ocupat de educația sa în tehnica militară, diplomație, finanțe și astrologie. Al doilea profesor menționat este Imenemipet, prieten al lui Ramses din copilărie și vicerege al Nubiei. Dar nu se cunoaște cu ce anume a contribuit acesta la
Ramses al II-lea () [Corola-website/Science/302466_a_303795]
-
voievodului Ștefan cel Mare. În 1484, sultanul Baiazid al II-lea (1481-1512) al Imperiului Otoman a cucerit orașul, care a devenit din acel moment un protectorat otoman. Atunci este menționat pentru prima dată cu numele ”Ismailiye”, derivat din numele Marelui Vizir Ismail al Imperiului Otoman. În 1538 a fost construită aici o importantă cetate otomană. De la începutul secolului al XVI-lea a fost cetatea principală a turcilor din Basarabia/Bugeac. Creștinii din regiune, pe atunci Moldoveni, depindeau de exarhatul “Proilaviei” cu
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
scopul de a-și menține independența și imparțialitatea, fapt ce l-a înfuriat pe calif și l-a determinat să-l trimită la închisoare unde a și murit. .. Abu Hanifa a murit în anul 767. În timpul sultanului Malik, unul dintre vizirii acestuia a construit o cupola impresionantă deasupra mormântului lui Abu Hanifa și a consolidate mausoleul acestuia de mai multe ori în timpul perioadei otomane.. Abu Hanifa nu a scrisopere consistente de jurisprudență islamică, dar ideile sale pot fi reconstruite din scrierile
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
iar în 1657 pleacă din nou la Istanbul, de data aceasta ca trimis neoficial al regelui Jan Kazimierz. A treia călătorie a avut loc în 1659 - având acum funcția de reprezentant al papei fiind primit în audiență mai întâi la vizir (12 februarie 1660), ulterior și la sultan (16 martie 1660) și la marele muftiu (17 martie 1660). Discuțiile - finalizate cu succes diplomatic - au fost purtate singur în limba turcă, neapelând deloc la translator. Dupa revenirea în Varșovia, Meninski a elaborat
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
pe fiica sa Maria cu boierul Constantin Duca (fiul fostului domn moldovean Gheorghe Duca) și a obținut numirea pe tron a acestuia. Constantin Duca s-a dovedit o dezamăgire, întrucât represiunile sale crunte împotriva partidei adverse au stârnit mânia marelui vizir, care a trebuit să fie stinsă cu pungile de bani ale domnului Țării Românești. În iunie 1693 Țara Românească a fost zguduită de vestea că turcii și tătarii aveau să invadeze Ardealul prin Muntenia. Brâncoveanu a mers la Rusciuc, unde
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
care a trebuit să fie stinsă cu pungile de bani ale domnului Țării Românești. În iunie 1693 Țara Românească a fost zguduită de vestea că turcii și tătarii aveau să invadeze Ardealul prin Muntenia. Brâncoveanu a mers la Rusciuc, unde vizirul l-a primit cu multă căldură. Sfatul său în consiliul de război ca invazia să se facă pe la Teleajen a fost primit cu unanimitate, însă evoluțiile din apropierea Belgradului au salvat țara de la efectele trecerii acestor armate, trupele credincioase sultanului fiind
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]