154 matches
-
serii de ilustrații didactice ca The Rake’s Progress de William Hogarth sau The Bottle și The Drunkard’s Cildren de George Cruikshank în care analogia cu textul este mai puternică decât în imaginile uniepisodice. Pe lângă elementele comune romanului și vizualității, Thomas mai semnalează interesul picturii narative pentru fizionomie și aspectul exterior, care constituie trăsături definitorii ale personajului pictat, așa cum se întâmplă în The Blind Fiddler și The Village Holiday de David Wilkie, unde trăsăturile și gesturile trimit, în mod explicit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
foarte rar, în scene de bătălie, femeile sunt plasate în spatele zidurilor de apărare, jelind, răvășite de spaimă și durere în urma înfrângerii devastatoare sau sunt în prizonierat, își protejează copiii și oferă hrană și apă altor prizonieri. Toate aceste ipostaze ale vizualității selectate de Bahrani arată că arta, deși tributară în destulă măsură marilor narațiuni ale lumii mesopotamiene, nu atribuie feminității numai roluri tradițional recunoscute și nu favorizează numai dezvoltarea narațiunilor despre pasivitatea ei. Ele arată, de asemenea, că secvențele basoreliefale: . În
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
epică și continuă din contribuțiile lui Carl Robert și Franz Wickhoff. Este observat paralelismul abordărilor din Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani și Julia Thomas conectează vizualitatea cu unele aspecte ale feminității. Sunt expuse modurile în care Mark Stansbury O’Donnell și Emma Kafalenos valorifică funcția narativă. Este descrisă maniera în care Lucia Corrain și Anne Beyaert demonstrează, în Ateliers de sămiotique visuelle, că în textele plastice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
stă degeaba". Dar pentru mine a fost un sentiment, n-aș spune de confort, în orice caz, un fel de acces care dădea o legitimitate profundă. A.V. Ce vă mai atrăgea în Iași atunci, în afară de bibliotecă? D.H. Știți că vizualitatea este o aplecare fatidică, aș spune, sigur erau lucruri care mi se prindeau pe retină. Prietenul și fostul meu student Andrei Pleșu, pretindea într-o caracterizare a colegilor săi de meserie, a oamenilor cu care își încrucișase destinul, că dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se prindeau pe retină. Prietenul și fostul meu student Andrei Pleșu, pretindea într-o caracterizare a colegilor săi de meserie, a oamenilor cu care își încrucișase destinul, că dintre cei aplicați fenomenului plastic, eu sunt cel mai irezistibil atras de vizualitate. Pentru mine, arta nu este pretextul unei discuții în afară de autonomia faptului expresiv, așa cum se găsește în granițele vizualului. Mi-l amintesc pe profesorul Oprescu, care a fost unul dintre marii mei prieteni, cu toată diferența de vârstă, îl respectam imens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
iranien, II. Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, trad. B. Ghiu, Ed. Univers, București, 1991, p. 38. V. Muscă, op.cit., p. 73, „Realismul platonian nu este de confundat cu realismul naiv, care își face cel mai puternic aliat al său din vizualitate: conform acestuia, este adevărat, adică real în ordinea existenței, numai ceea ce se vede și întrucât se vede. Un asemenea realism termină în relativism subiectivist ce duce la un mobilism empiric: tot ceea ce este, este așa cum îl vede fiecare. Pozițiile acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că s-ar putea construi o nouă paradigmă pentru înțelegerea studiilor culturale prin intermediul investigațiilor interdisciplinare în domeniul relațiilor dintre manifestările intrapersonale, interpersonale și instituționale ale culturii și comunicării 89. Analizând modalitatea în care studiul culturii poate fi extins asupra impactului vizualității asupra vieții umane și sociale, Martin Lister și Liz Wells sesizează importanța centrării studiilor culturale asupra formelor și practicilor expresive și simbolice cotidiene, asupra relațiilor lor cu diferite grupuri sociale și asupra relațiilor de putere dintre aceste grupuri, așa cum sunt
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
proprietățile materiale ale unei imagini (respectiv de artefactualitatea ei) și de "mediul" și tehnologiile prin intermediul cărora e produsă imaginea, de felul în care sunt interconectate proprietățile materiale ale imaginii cu procesul social activ al "privirii" și formele istorice specifice ale "vizualității" în funcție de care este receptată imaginea, de considerarea imaginilor ca reprezentări ce ar acționa asemenea unui limbaj care ar furniza semnificații codate într-un sistem convențional de semne aplicate într-o anumită comunitate, dar și de plăcerea de a privi și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care privește, observă, supraveghează ori experimentează plăcerea vizuală, în raport cu poziția cititorului, care descifrează, decodează și interpretează, punându-se în același timp problema că experiența vizuală sau educația vizuală nu ar putea fi explicate complet după modelul textualității. Cu toate acestea, vizualitatea nu ar înlocui discursul lingvistic, ci l-ar face mai comprehensibil, mai rapid și mai efectiv. Cultura vizuală caută să identifice acele puncte de rezistență în criza informației și în viața de zi cu zi supraîncărcată vizual, explorând astfel ambivalența
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
întreg set de credințe și dorințe precum și de un set de limbaje codate și aparate generice. Problema interpretării culturii vizuale a fost abordată și de Barry Sandywell și Ian Heywood 103, care propun o analiză a câmpului de cercetare al vizualității în termenii a patru nivele de manifestare a fenomenelor vizuale: în primul rând, la nivelul practicilor semnificative (meaningful practices) se manifestă categoriile vizuale care organizează structurile experienței practice (politice, etice, sociale); în al doilea rând, la nivelul apariției unei problematici
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
manifestă prin dezacord, ori chiar respingere a poziției ideologice încastrată în mesaj 107. Analizând condiția centralității ochiului în cultura occidentală, un alt teoretician al culturii vizuale, Chris Jenks 108, susține că orice încercare de a stabili o teorie socială a vizualității ar trebui să țină cont de legătura care se stabiliește între capacitatea vizuală și cogniție, câtă vreme, potrivit lui Mitchell, ideea de viziune și ideea ca viziune ar avea o istorie comună, ceea ce ar trimite la înțelegerea faptului că felul în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
preciza că reprezentările mentale ar fi reflecții ale realității externe. Teoriile empirice ale cunoașterii ar fi marcat epoca modernității prin descrierea unei "deschideri a viziunii", în măsura în care "observația" a devenit o metaforă constitutivă cercetării sociale și culturale, iar vocabularul extins al "vizualității" a devenit un instrument important în înțelegerea practicilor comunității umane. În pofida perspectivei clasice, care privilegia o viziune mecanică a universului ca o totalitate a elementelor interconectate, acceptând că în formele externe rezidă o ordine internă înțeleasă doar din punctul de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
texte cu scopul de a descrie această nouă disciplină, ar putea fi identificate trei direcții distincte: una către o mass media contemporană transnațională (prin colecția de texte selectate de Nicholas Mirzoeff), a doua către o interogare filosofică a vederii și vizualității (prin antologia editată de Ian Heywood și Barry Sandywell) și cea de-a treia către o critică socială a practicilor curente de creare a imaginii (prin introducerea în cultura vizuală realizată de Marita Sturken și Lisa Cartwright)110. Definindu-se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
piața de artă și interesată doar de un număr restrâns de artiști și opere de artă. În schimb, din punctul de vedere al istoriei artei, culturii vizuale i-ar lipsi conștiința istorică, ar fi entuziasmată de o noțiune simplificată a vizualității, neglijentă cu privire la diferențele dintre medii, relaxată cu privire la problema valorii și cu privire la alegerea eclectică a obiectelor și metodelor sale. Cu toate acestea, nu se poate justifica faptul că studiile (culturii) vizuale ar avea ca obiect dimensiunile mai puțin investigate ale istoriei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
după cel al progresiei matematice. Aceste modele recomandă preocuparea alegoriei pentru proiectarea structurii ca secvență, întruchipând astfel contra-narativitatea prin substituirea unui principiu al disjuncției sintagmatice în favoarea unei combinații diegetice și inducând o lectură paradigmatică. Propunând un raport de reciprocitate între vizualitate și verbalitate, pe baza observației că cuvintele sunt adesea tratate ca pure fenomene vizuale, în timp ce imaginile vizuale pot apărea ca scenarii oferite descifrării, alegoria poate lua înfățișarea unei scrieri compusă din imagini concrete, revelându-și astfel natura sa pictogramaticală. Acest
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
forma încercărilor de a rescrie critic istoria acestei mișcări. Astfel, Thomas Crow concepe o trecere în revistă a unor poziții cheie cu privire la reconstituirea istorică a fenomenului artei conceptuale. Ca atare, pentru a-și menține valoarea critică în raport cu triumful aparent al vizualității, arta conceptuală trebuie să fie mai curând vitală și disponibilă decât concluzionată, să ia în considerare reînnoirea contactului cu publicul profan și să documenteze posibilitatea de a se referi, într-un mod semnificativ, la o lume aflată dincolo de proximele instituții
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
adesea conflictuale și a unor tipuri de investigații ale vremii, care se exclud reciproc. Aceasta este atitudinea criticului Benjamin H. D. Buchloh, care propune o teoretizare a dialecticii relației dintre arta conceptuală ce presupune proiectul celei mai riguroase eliminări a vizualității și a definițiilor tradiționale ale reprezentării și manifestările artistice ale anilor '80 ce ar fi încercat o restaurare violentă a formelor artistice și a procedurilor de producție tradiționale. Odată cu propunerea inerentă a artei conceptuale de a înlocui obiectul experienței spațiale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
restaurare violentă a formelor artistice și a procedurilor de producție tradiționale. Odată cu propunerea inerentă a artei conceptuale de a înlocui obiectul experienței spațiale și perceptuale cu definiția sa lingvistică (opera apărând sub forma unei propoziții analitice), obiectul este interogat cu privire la vizualitatea sa, la statutul său de marfă, la forma distribuirii sale, ceea ce duce la o redefinire a condițiilor receptării și a rolului spectatorului.166 La rândul său, pornind de la asumarea tezei potrivit căreia arta conceptuală a fost o mișcare critică semnificativă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conceptuale ale noii istorii a artei o reprezintă "descoperirea politicii vederii", teoretizată de Norman Bryson în eseul său The Gaze in the Expanded Field (Privirea în câmpul extins) apărut în cartea editată de Hal Foster, Vision and Visuality (Vedere și vizualitate), și comentat de Jonathan Harris în introducerea sa critică în noua istorie a artei. Preocupat de relația dintre subiecții privitori individuali, structura socială și relațiile de putere, Bryson analizează situația privitorului care este, la rândul său, privit și capturat, astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
psihanaliști ori feminiști). În condițiile exercitării sociale a controlului, Bryson invocă necesitatea realizării unor studii cu privire la modul în care "puterea se folosește de constructul social al vederii" și la modul în care puterea încă își "deghizează și ascunde operațiile în vizualitate, în miturile formei pure, ale percepției pure și ale vederii universale culturale"223. La rândul său, preluând acest argument dezvoltat de Bryson și în alte lucrări ale sale, teoreticianul și artistul englez Victor Burgin afirmă în eseul său The Absence
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un drum sigur: impresionarea cititorului. De aici, pitorescul edulcorat și fiorii (teama, greața). Proza lui B. nu a putut depăși condiția de fragment, de decupaj nesemnificativ în ordinea vieții, ca și a artei; ea procură o lectură plăcută datorită unei „vizualități” intense, plasticității descrierilor. În schimb, traducerile din povestirile lui Maupassant și versiunea sa la romanul acestuia Pierre et Jean se desfășoară într-o curgere firească, bazată pe înțelegerea textului, și într-un limbaj adecvat, demne de a trezi interesul cititorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
mai de care mai chipos și mai îmbrăcat, de se târâiau ațele și curgeau oghelele după dânșii, parcă era oastea lui Papuc Hogea Hogeganul 56. Un articol scris peste două decenii și publicat în revista Arta reia analiza elementelor de vizualitate din opera lui Creangă. În Elemente de viziune plastică în opera lui Ion Creangă Zoe Dumitrecu Bușulenga susține asemănări între unele scene din Amintiri din copilărie și Școala flamandă: Pe de o parte atmosfera de kermesă flamandă care stăpânește neîntrerupt
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lumii și a literaturii. Nu e pictural în accepția peisagistică și naturistă a cuvântului pentru că materia prozei sale nu mimează cu atare picturalitate. Paginile sale nefiind deloc statice n-aveau cum să înrămeze neclintite priveliști 61. Ion Bogdan Lefter explică vizualitatea operei lui Creangă prin asocierea dintre strategiile literare de reprezentare prezente în universul literar cu cele reperabile în universul picturii naive: Privite cu atenție la puterea lor de reprezentare, cea teribil de vie și de mobilă, istoriile de acolo amitesc
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în ulei sau cărbune, urmărirea unor ritualuri de nuntă, de moarte, obsesia nudurilor (din scenele erotice), peisajele din Deltă sau de la Mogoșoaia, cromatica bogată a Capitalei, nenumăratele stampe de epocă, dorul de lumină sunt adevărate elemente care trădează o frenetică vizualitate și un simț plastic excepțional 10. Marius Miheț în teza de doctorat Proza lui Constantin Țoiu între mica și marea istorie (capitolul Istoria simbolurilor) comentează prezența tabloului în universul narativ din două perspective. Prima este cea naratologică: "Contemplarea tabloului se
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Arta, nr. 12/1989. Frunzetti, Ion, Despre unele probleme ale ilustrației de carte pentru copii, în revista Arta, nr. 4/1962. Grigorescu, Dan, Sistem al artelor și sistem al judecăților critice, în revista Arta, nr. 9-10/1980. Lefter, Ion Bogdan, Vizualitatea operei lui Creangă, în revista Arta, nr. 12/1989. Marcus, Solomon, Preliminarii la intertextualitatea vizualului, în revista Arta, nr. 5/1985. Pavel, Amelia, Thomas Mann și arta plastică, în revista Arta, nr. 9/1975. Pavelescu, Aurelian, Dialog între arte și
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]