1,035 matches
-
poartă numai rochii orbitoare/ croite din benzi audio-video/ ea locuiește într-un tub catodic/ în-tr-un flacon de anestezic" (Ea). Existența contrafăcută e lipsită de orice atribut ("ești invitatul permanent al unui show"), doar prezența femeii ("mamă latentă") pare să readucă vlagă și culoare în această realitate aproape descompusă chimic: "o dată te-am văzut numai o dată/ atunci când taxiul cu caroserie de gheață/ se topea în alcoolul becurilor roșii/ curgând în valuri pe bulevard" (Taxiul cu caroserie de gheață). Nici măcar iubirea nu rezistă
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
de Externe al Ungariei, aprecia pentru jurnalele televizate de seară că relațiile româno-maghiare reprezintă o problemă mai întâi de toate... psihologică. 3. Ideea postcomunistă despre ce va să zică un trai decent este șocant de inconsistentă, de lipsită de pătrundere și de vlagă, de vulgară. Ea se rezumă la un singur cuvânt: bani. Nu se referă și la ceea ce poți face cu banii sau la ceea ce poți pretinde pe lângă bani și, uneori, în locul lor. Acest exclusivism este cel care alienează individul și nu
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
niște cafele cu nechezol, habar n-am ce se mai lua...În fine, una din mizele esențiale ale performanței era chiar informația, procurarea, cu alte cuvinte, a cărților, care să fie puse sub lupă, întoarse pe toate fețele, stoarse de vlagă și sensuri. Faptul că nu pusesem mîna pe Drumul cenușii îmi provoca insomnii, mă scotea, într-un fel, din perspectiva exhaustivă a operei autorului la care aspiram frenetic. Am plecat hotărîtă spre subsolurile Editurii Cartea Românească, unde se găsea salvatorul
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
Leahu din Târgu-Mureș, care propune un joc scenic alert. Decorurile și costumele au fost concepute de scenograful și pictorul Onisim Colta, iar coregrafia este gândită de Maura Ianoș. Din distribuție fac parte actorii Călin Stanciu, Constantin Florea, Carmen Butariu, Carmen Vlaga, Costin Gavază, Mariana Tofan, Angela Petrean, Ion Ardelean și Maura Ianoș. Următoarea reprezentație a acestui spectacol are loc duminică, 9 martie, ora 18. Sub conducerea regizorului Ștefan Iordănescu, trupa arădeană repetă în paralel „Operele complete ale lui Wlm Șxpr“, cu
Agenda2003-10-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280770_a_282099]
-
ajungeți la ultima filă, aceea care încheie șirul întâmplărilor... Însă felul cum reacționează bătrânul îmi taie speranța: pare să nu audă ce-i spun, pare incapabil să-și formuleze gândurile în propoziții coerente. Bate câmpii, probabil e istovit, stors de vlagă, oricum, nu mai e în stare să poarte un dialog. Bâiguie câte un cuvânt - două fără sens, apoi tace și închide ochii. La un moment dat, observ că, subit, a adormit, respiră sacadat, ca și motanul său negru, care, de
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
pe care destui nu-l evită), ci reglabilă, de-o cursivitate marcînd o suită de dispoziții. Nu figurează un bloc, ci un evantai. Uneori are un aspect epuizat, stors nu doar de sens (absurdul: o disciplină, totuși), ci și de vlagă: „Mîzga ce conduce anotimpul pînă la gură/ iese dintr-o congregație/ a epuizării,/ iarna lipește între oameni parole,/ numai țesutul viu simte,/ de la un anume nivel încep trasee indiferente,/ acum/ un moment de ascultare:/ fraternitatea celulelor, o nesfîrșită mîngîiere” (Negru
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
Din nou, în universul care pururi tace, Iubirea ca războiul după dreaptă pace, Rănește irisul albastru al luminii Cu delăsarea controlat- a slălbiciunii Și iarăși lumea fără de cuvinte piere Și anotimpul trece mirosind a fiere, Căci totul plânge, totul fără vlagă zace De parcă n-ar fi fost nimic până încoace Iar vechiul vis atins devine visul vechi Al vieții strecurate prin strâmtele urechi De ac, într-o interpretare veșnic solo Cu scopul devenirii de acum încolo. Silvana Andrada Tcacenco- 21.02
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
a viitorului uitat,Din nou, în universul care pururi tace,Iubirea ca războiul după dreaptă pace,Rănește irisul albastru al luminiiCu delăsarea controlat- a slălbiciuniiși iarăși lumea fără de cuvinte piereși anotimpul trece mirosind a fiere,Căci totul plânge, totul fără vlagă zaceDe parcă n-ar fi fost nimic până încoaceIar vechiul vis atins devine visul vechiAl vieții strecurate prin strâmtele urechiDe ac, într-o interpretare veșnic soloCu scopul devenirii de acum încolo.Silvana Andrada Tcacenco- 21.02. 2017... IX. MOTIV DE
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
vor pusă în zeghe, Dar tu te fă din nou de temut. Acoperă-ți fii sub aripi, i-adună Cum cloșca puii, în ceas de furtună, Și-ntoarce orologiul să sune, La miezul nopții cu lună. Adună-ți fărâma de vlagă la piept Și suflă-i puteri de titan, Și fă să strălucească ce-i drept, La cumpăna ceasului-an. PREA OBOSI JELANIA-N LEAGĂN Prea s-a oțetit vinul în teascuri, Prea s-a ascuțit fierul în rană, Prea s-a
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
la circa 30 de metri de ele. Era frumoasă, jeturile de apa ce se înălțau, spre cer, căzând apoi în trombă, formau o perdea deosebită...Dar nu făcură nici 10 pași că picioarele Emiliei se împleticiră ușor, parcă slăbise de vlagă dintr-o dată. Tamara abia apucă să își întoarcă privirea că Magda, care le urmărea din ochi, ca toate celelalte de altfel, deși începuseră din nou să vorbească între ele cu glas mic, se și ridică și din trei pași fu
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
și din câteva mișcări brutale și rapizi m-a imobilizat, în câteva secunde. Mi-a imobilizat mâinile amândouă, întruna a lui și asta a fost. Am cedat și eu, pur și simplu, m-am frânt și nu am mai avut vlagă să mă lupt. Atunci, ce să vă mai descriu și povestesc, am fost a lui, a făcut ce a vrut din mine, m-a sărutat, m-a avut, m-a mușcat de gât, de buză, asta cred că și din
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
care scrie Camelia Ardelean este plină de frumusețe, cum se întâmplă în poezia Iubire și destin: “Cuvinte înghețate mi se topesc pe buze,/ Cum iarna, promoroaca se scurge-n gingaș strop,/ Sub razele plăpânde, grăbite și confuze Un soare fără vlagă, străin, hipermetrop./ Ascult tăcerea ierbii și mă gândesc la tine,/ Un roi de stele zboară din ochii-mi obosiți./ Mi-s gândurile, toate, oceane cristaline,/ Sub aștri ce se-apleacă spre ele, risipiți./ M-a năpădit tristețea, dar n-o
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
ridicau și coboarau. Minerii erau ca într-o grămadă de rugby. Când s-au retras, tânărul, desfigurat și fără suflare, avea o cămașă în întregime roșie de sânge. Mi-a venit să vomit. Unul dintre mineri a luat corpul fără vlagă al acelui bărbat și l-a îndesat cu capul într-un coș de gunoi. Mihai m-a luat de mână și mi-a spus: ”Să ne ascundem”. Am alergat năucă pe scările Facultății de Geologie. Am ajuns într-un amfiteatru
13-15 iunie – Mărturii ale victimelor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20342_a_21667]
-
chiloți și maiou de sport, în adidași, cu părul strâns moț, în vârful capului, și în fața unui grup de gazele care așteaptă să fie antrenate, Cori se poate transforma în bestia absolută. Poate să te stoarcă de ultima picătură de vlagă, de ultima tresăltare a mușchilor, de ultima urmă de verticalitate a bietei tale ființe. Poți să intri pe două picioare la orele ei și să ieși pe patru lăbuțe tremurânde. Dacă nu aș face ceea ce fac, mai exact, dacă nu
Despre femei mişto şi lucruri tonice by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20877_a_22202]
-
n-o să-mi iau nici o hăinuță, că am două dulapuri pline. Cică-i punem deoparte pentru mașină și revelion. Nu mă mai joc. Protestez! Dacă în următoarele zile n-o să mai postez nimic pe blog, o să fie din lipsă de vlagă. Intru chiar acum în greva foamei și o să ies când îmi dă bani de țoale. Adio! 2. ANTREPRENORIATUL SOCIAL Într-un limbaj mai puțin lemnos, asta înseamnă să construiești un business care să rezolve, în același timp, o problemă socială
Cum lucrează familia mea cu finanţele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20917_a_22242]
-
femeia nu-l mai lua cu dumneavoastră, că încerca o apropiere, folosindu-l ca pe un confident. - Nu, nu, nu se cade! Dacă ne vede cineva, se pot auzi vorbe urâte prin școală cum că... se lamentă ea parcă fără vlagă. - Nu vă faceți griji colega, aceste întâlniri sunt normale și firești în ziua de astăzi. Oamenii se întâlnesc, discută, beau o cafea, o răcoritoare sau o bere, fără să impacienteze pe cineva. Se vede că ați dus o viață austeră
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
vorbește, se publică și se dezbate puternică atitudine și lupta anticomunista dusă de români, eu în anii 1960 nu am văzut, nici macar indirect, această luptă, sau împotrivire individuală sau în masă împotriva dictaturii comuniste. Lumea era umila, umilită, supusă, fără vlaga și singurile manifestări antiguvernamentale, anticomuniste, erau bancurile. Și alea șoptite doar între prieteni și alea sortite să fie act compromițător în acea societate lipsită de mândrie sau demnitate individuală. Acea societate care a acceptat fără să crâcnească, lichidarea foștilor politicieni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
Mă ridicam plângând fugind 'nainte Cu spini prin tălpi și stoarsă de puteri, Iar gândul ghes îmi da să nu mai caut Iubirea mea pierdută-n nicăieri. Din tălpile uscate-mi ieșeau flăcări, Iar trupu-mi tremura sub lacrimi, ud Când vlaga m-a lăsat întinsă-n iarbă Să dorm, să zac, să plâng, să uit. Și m-am trezit așa buimaca-n toamnă Sub lacrimi ce se prelingeau din cerul ud, Cand moartă am găsit alături lângă mine Iubirea ce-am
ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378175_a_379504]
-
mister. Dar trenul acela e într-adevăr O cale ce duce doar spre adulter. Venit sau plecat înspre nicăieri Acuma oprește în gară tăcut. Privește acum ! ... Era parcă ieri ! Când eu te strigam ca un cunoscut. Acuma suntem străini fără vlagă Ce moarte doresc să împartă în jur. Ca oamenii ceia sculptați în zăpadă Să-i facă iubirii temutul sperjur. Și repede-ți caut privirea pierdută În zarea târzie acuma de vrei. Chiar dacă ea este prea rece, trecută Tot pare acuma
GOANA SENTIMENTELOR de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378171_a_379500]
-
patimi Ce din dor cu foc ți-am curs, Fără ele-am să te las, Iar de mine nepătruns. Să zaci greu de dor de mine, În nopți duse piară-mi ființa, Neaflându-mi mângâierea, Alint fie-ți neputința. Fără vlagă să mă cauți, Să-mi cați șoaptele prin tine, Veșnic goale îți rămână Nopțile pline cu mine. Când din tine-am să mă fur Am să -ți las ca amintire Nudul meu pe-un calendar, Iar de mine nicio știre
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382136_a_383465]
-
Incisivitatea discursului critic metaforic de aici a avut un impact mai mare decât parodia cultului personalității ipostaziate în Motanul Arpagic din poezia pentru copii. În volumul Ilenei Mălăncioiu Urcarea muntelui (1985) există, de asemenea, aluziile la o lume lipsită de vlagă, incapabilă de protest față de ceea ce se întâmplă: "Morții erau la fel ca și cei vii/ Unul nu ar fi renunțat pentru celălalt/ La această ieșire miraculoasă/ Care credeau că duce către înalt.// (...)// Priveau senini către tot ce ne doare/ Și
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
Asupra morbidității unui sistem politic ce transformă violența și ura în imperativ pe termen lung al vieții cotidiene avertiza Mihail Ralea, în Explicarea omului: Aceste necesități sociale pot avea utilități temporare și de circumstanță. O violență prelungită stoarce însă toata vlaga unei societăți". Era, de fapt, exact ceea ce-și dorea - ca orice regim uzurpator, căruia nu-i priește starea de normalitate - conducerea comunistă. Pînă și aspectele cele mai domestice ale vieții cotidiene vor fi impregnate de imaginarul războinic. Că e
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
culorile ei. Cine nu le cunoștea pe cele două fete și le vedea pentru prima oară ar fi jurat că Ines era viitoarea soție a prințului Pedro, iar Constancia domnișoara ei de companie, adică o umbră umilă, impersonală și fără vlagă. - Într-o jumătate de ceas oprim, domnițelor, le anunță călărețul care se ținea în dreptul trăsurii. Caii și măgarii trebuie să se odihnească. Poposim acasă la don Isidoro Moráles, o să fie bucuros să ne găzduiască. Constancia se îndreptă cu o mișcare
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
nu interesez pe nimeni. Nu tu bătălii canonice, nu tu postmoderni versus reacționari, Céline apare în Pléiade, pe de o parte. Pe de alta: în Franța, Pierre Jourde scrie o carte, La Littérature sans estomac, în care acuză lipsa de vlagă a minimalismului, exaltă câțiva scriitori care-i sunt prieteni, rămâne circumspect cu Houellebecq, mătură cu autoficționarele gen Christine Angot. Cartea este continuată de o alta, cu titlu oarecum polemic, dar ai cărei autori nu fac decât să caute literatura franceză
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
Angot. Cartea este continuată de o alta, cu titlu oarecum polemic, dar ai cărei autori nu fac decât să caute literatura franceză Ťcu sângeť exact acolo unde poți spera să găsești așa ceva după ce te-ai lăsat convins de lipsa de vlagă a minimalismului." (pag. 5) Despre toate acestea - nelăsând nimic deoparte, însă adăugând acolo unde e necesar - va fi vorba în Ultimele zile din viața literaturii. Despre inaderența publicului autohton la ceea ce se trăiește, cultural, aiurea și nu aici, despre sufocarea
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]