2,638 matches
-
repet: fiecăruia în parte și trupei ca ,ființă colectivă", deci trupei în ansamblul ei - să-și regăsească toate dimensiunile: trupul, sensibilitatea, imaginația, emoția, mintea, precum și disponibilitatea de comunicare inconștientă și spontană cu partenerii și cu mediul. Exercițiile lui corporale și vocale de pregătire, aparent simple, mi-au părut a fi tehnici anamnetice, de regresiune și de regăsire a unității persoanei, tehnici de permeabilizare a graniței care separă-unește conștientul și inconștientul, mintea și trupul, intelectul și afectivitatea, capacitățile cognitive și cele emoționale
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
patria curmalelor, ba chiar din fața propriilor domicilii, continuă, ce zic, bate în plin, iar secretele războiului sunt inviolabile, impenetrabile, sacre, absolut pecetluite. Altfel, biruie necredinciosul și în loc să ne conducă dl. Băsescu ne trezim președinte cu cine știe ce harap vorbind românește prin vocale. Iată un argument decisiv care ne va determina să parcurgem cele cinci decenii până la edificarea cea luminoasă, căci deplină, cu decentă răbdare, credință în duhul neamului și înțelepciunea diriguitorilor. Drept care vom ține regim, ca să nu ne scurtăm sorocul, culcându-ne
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
acestui "realism". Voice-over-ul feminin nu doar încadrează narațiunea, ci e și pus la treabă pentru a destabiliza noțiunea de gen. Introducerea vocii e întreruptă de Orlando care se definește ca "eu" în relație cu "el" menționat de voice-over. Ultima secvență vocală este susținută și ilustrată de Orlando, sugerând că personajul și naratorul cooperează în loc ca unul să îl domine pe celălalt. Comentariul din voice-over e "adevărat" pentru că rezonează cu opiniile protagonistului, nu din cauza coincidenței cu materialul crud, vizibil. Mai mult, în
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
a ajuns ca un plumb încins care vine din toate părțile deodată și parcă înaintez printr-o mare excesiv de sărată spre rugul aprins cuvintele deși-s tot mai multe prin hăurile foii puține-s în fruct se leagă doar cu vocalele sufletului trecând ca pe sub casă spre un dans de arșiți migrator și abrupt Toate rețetele întrebările mi-au dospit lizierele au încolțit și pe drum cade o brumă metalică pe soboarele de acum de-abia se mai zăresc identitățile tăcerile
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
casă spre un dans de arșiți migrator și abrupt Toate rețetele întrebările mi-au dospit lizierele au încolțit și pe drum cade o brumă metalică pe soboarele de acum de-abia se mai zăresc identitățile tăcerile curg ghipsul greu cade vocalele-s jos în hohot de nașteri și cuțite de plug toate rețetele nu-mi mai sunt de folos în zilele de cărbune vom trece prin a zorilor catapeteasmă fi-vom un nume cuie și sânge-or cădea pe pământ jarul
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
un vers din Cîntec de adormit elefantul. Dar acest poem se referă, în principal, la Children's corner de Debussy, și anume la partea intitulată "Jimbo's Lullaby" - oare Jimbo voia să sugereze un elefant de pluș, de jucărie, în numele căruia vocala "i" ar fi folosită în sens diminutiv și vag sinestezic, ca în "petit", prin contrast cu enormul Jumbo, celebrul elefant expus la circul londonez al lui T.C. Barnum în 1882? Sau poate, cum s-a spus uneori, ar fi vorba
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
clipelor din clipă / ca rodul ei să fie și risipă", dar pe de altă parte - și asta se întîmplă mai des - cititorul se pomenește neajutorat în fața hățișurilor populate din belșug cu tot soiul de abracadabre, precum: "și consoane pluteau în vocale / amețind nălucirea din stea / și-n roirea substanței eterne / germina vertebrarea dorinței" etc. Cît n-aș da să aflu și eu cum pot consoanele ameți nălucirea din stea și, mai ales, cum germinează vertebrarea dorinței (mai cu seamă) în roirea
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
o vază cu flori colorate în verde, galben și roșu. Lângă potir este scris: 1845. Cântările sunt în limba română, cu caractere chirilice (afară de un Ἅγιος ὁ Θεός). Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul este scris cu cerneală neagră, alături de vocale și consonante, afară de eteron. Inițialele, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron sunt scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
242 foi). Numerotarea este realizată pe fiecare pagină, de la α (ca și în ms. 32) la 482, cu o greșeală la p. 160 și 161, care sunt numerotate de două ori. Scris îngrijit. Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
data aceasta Înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit scrie zugrăvite'n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într.adevăr, una e una și alta e alta: cum avem noi
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
unor grafuri în aceeași nuanță ca cea a saxofonului determină un rezultat sonor viu, fluctuant. Silabele asemantice, cu toate că se repetă, nu generează relații speciale între sunete. Acestea se nasc independent de natura fonemelor atribuite lor. Ma, ra, na precum și ansamblul vocalelor din limba română constituie elementele lingvistice din Axion. Excepție fac silaba ran și cuvântul ave - prima întâlnită în debutul piesei, al doilea - în chiar finalul ei. Revenind la prima secțiune a compoziției, se poate constata că linia melodică a saxofonului
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
alto are o linie melodică derivată din cea a saxofonului tenor. Ritmurile dublu punctate din știma lui se păstrează, ilustrând acea apogiatură care însoțea isonul, dar evenimentele melodice sunt acum mult mai dense. Corul își desfășoară sonoritățile având ca suport vocalele a,e,i,o,u, de unde și caracterul fluid al secțiunii. Valorile lungi, sunetele relativ restrânse numeric și disipate celor două partide divizate alcătuiesc un fundal instabil a cărui organizare armonică oblic-verticală este evidentă. Simultaneitățile lipsesc în general, dar restrângerea
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
suprapun în mod absolut ritmic și melodic (ca într-o singură înfățișare), avem nuanța de unisonie; N.B. La suprafață, unisonia nu are relevanță decât contextual, între segmente succesive. Pe plan sonor însă, cântul la unison este specific vocilor instrumentale sau vocale colective, de tip partidă sau compartiment, situație în care unisonia se constituie ca sintaxă de fond, pe latura de adâncime a Vf. b) dacă înfățișările Vf sunt relativ identice, doar în unison ritmic, prezintă o nuanță de omosonie; c) dacă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
despre noi, oamenii. Dacă ar vorbi doar despre forme goale, nu ne-ar mai interesa! Din păcate, elevii au impresia că literatură chiar vorbește despre forme goale, că atunci când citim Eminescu trebuie să fim atenți la rimă, la ritm, la vocale și consoane, figuri de stil. Pierzând tocmai ce este esențial în poezie comunicarea, limbajul direct. Ar fi bine să știm și în ce context a fost scrisă Dorința sau Lacul. Ceea ce nu ar însemna să explicăm poezia prin biografie, ci
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
perfecționarea lor, fiecare cu expresivitatea sa. Antifonarul este totodată și un îndreptar în ce privește regulile de execuție și ordinea cântărilor în cadrul liturghiei. Coralul gregorian a servit ca bază începutului polifonic devenind pentru câteva secole un izvor de inspirație pentru muzicieni. Monodia vocală atât religioasă cât și cea profană (laică) a caracterizat exprimarea muzicală până spre anul 1000 d. Hr. 4. Polifonia religioasă Aventura muzicii europene va începe odată cu apariția polifoniei și va duce la apogeul erei tonale. Ars nova este marcată în
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
substantivul fân mă trage de urechile de-asin asin! distihul cu desagii plini auzul muzical? verginul sân al lunii sângerând la asfințit. Cenușăreasa literelor jos e buha adjectivul/ tras cuțit ne taie văzul � fluierul de os staminele/ timpan diftongul nalt. Vocala tună fuglerul arând consoana peste malul celălalt și punct hotar la capătul de rând clopotnița bisericii din sat închide pur exodul morților iar el coboară dealul în folclor mormântul căutându-l. Apostat m-atârn de umbra lui c-un cimitir
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
ori), trîmbițat auroral sub geana unui orizont genuin, căpătîndu-și brusc, adevărata haină, cea inițială probabil, nemurdărită-n falduri de nici o semnificație alta decît aceea a existenței lui pure, transparente și opace în același timp, de la acest cuvînt inventat, alcătuit din vocale curate ce-mi fulgera înțelegerea ca-n paradis, în fața căruia tremurasem de emoția începutului a ceva tainic, dumnezeiesc, profund fericit că-i pot sufla viață-n față, că-l pot, pentru o clipă, pipăi-n forma lui necunoscută, de la acest
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
cuvintele -, acțiunea dramatică însă nu este în ele”. Limba spectacolului, spune el mai departe, a fost o limbă pe care n-a auzit-o până atunci. A păstrat însă o impresie generală despre ea, ca limbă vocalică: „O mulțime de vocale! Câteva marcate, eufonice. Pe scenă nu se auzeau însă prea multe. Un țâsâit și hârșâit de consonante, o cascadă întreagă, care nu mai voia să se sfârșească”. În continuare, cronicarul dramatic stăruie asupra muzicii care însoțea actul scenic. Și aici
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
la învieri îngropară serafimi psalmul tânguirii și până ne-om împărtăși lumânări să-i înmulțim lasă-i somn și smirna grea cerului ce se temea că o a sedus o stea la margini de arta mea consoane/piroane scot din vocale sângerând gemene perechi pe rând încep aural înot merg la Maica Precista mana deniei cerșind și argintul din alint duh ceresc a întrista că și ea născu un Fiu și văzu cu văzul Lui izbăvirea neamului primenit în trupul viu
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
dar în același timp și despre istoria urinării. În fața acestei puteri de a amesteca ce e înalt cu ce e jos, ce e ușor cu ce e foarte serios, cititorul ei capitulează imediat." Sydsvenskan * "Melinescu dansează cu picioarele goale pe vocalele suedeze. Dacă mi s-ar permite să fac o petrecere la Gabriela Melinescu acasă, aș invita: un animal de noapte, un magician din Lublin, pe Isaac Bashevis Singer, pe Chagall și chiar pe Doamna cu coasă. Ce istorii neobișnuite s-
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
-ul s-a ascuns În cavoul cu moaștele sfinților Părinți. Uruitul lui U abia se mai aude prin Scoica istoriei. I-ul urcat pe muntele lui A Luminează, luminează Până ia foc și arde cu totul. La ce bun atâtea vocale Când toată lumea Nu vrea decât bani... Apocalips XXI Tot mai multă lume. Tot mai multă lume. Tot mai multă lume. O înșiruire digitală. Un uriaș vârtej, O tornadă De zero și unu Unu și zero, Vânată fără încetare De un
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
aminte și delectare la ospețele sale savante. Acea olla potrida, ghiveciul pe care ni-l servea la seminarul său nu era poate pe gustul tuturor. Cum să-i savureze unii trecerile abrupte, fără legătură între ele, de la semnele masoretice ale vocalelor ebraice la comentarea unui vers din La Jeune Parque al lui Valéry, de la aceasta la simbolurile de pe un pocal de lemn al tribului Bakuba din Congo belgian, apoi la o notație din Notebooks, carnetul de însemnări postum al poetului iezuit
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Locul ființei stabilit de la facere apare Ca în androgin mirii. Da, tu, cel sfărâmat, fragment de literă, Nici măcar cuvânt, plutești carnivor și aerian Cu Regatul pe aripile ce fac să miște Întregul abis către tine. Unde sunteți acum consoane Și vocale sacre? Pe ce chip Repede scufundat în limpezimea de brumă? Câtă splendoare devenită nisip Pentru a-mi arde bătăile inimii Și cât de beat respir Fulgerul pielii femeilor, nesecatul fir Ce leagă invizibilul de vizibil, Suflu al mângâierii, intangibil tangibil
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
în gândurile sale și ca să-și schimbe totodată și firul altor gânduri, poznașe, spuse mai^nainte, cam fără multă gândire: " Da, da! O fi ce a spus doctorul, mai alaltăieri: Anghină, anghină peee-ctorală..." sau o osterio-scleroză cerebrală". Ultimele silabe și vocale le-a rostit atât de repede, atât de înfierbântat să le știe smulse odată de pe buze, încât și acum, când gândește la felul cum le-a rostit, tot îl mai apucă o spaimă ciudată și cam copilăroasă. "Bre omule, parcă
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
dată a ciripi în păsăreasca ei, însoțind sunetele cu ridicări din sprincene și gesturi elocvente ale mîinilor. La întrebarea lui Klaus , Cum te cheamă?", Walburga cea mică a slobozit, ca o mitralieră, o rafală de sunete, o înșiruire aleatorie de vocale și consoane, care te făceau să te iei cu mîinile de cap. Stabilise împreună cu Hansi ca observațiile și exercițiile să înceapă, fără prezența stînjenitoare a vreunei terțe persoane, în decursul zilei de astăzi. Klaus își aminti brusc că primele semnale
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]