KorAP: Find »[drukola/base=vocalizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...8 >

194 matches

Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o cantitate uriașă de fragmente de texte, menite să arunce o nouă lumină asupra istoriei sistemului de vocalizare babiloniano-masoretic. Aceste fragmente arată că sistemul de vocalizare s-a dezvoltat pe baza unor vocale-litere (matres lectionis), în cadrul unui proces care cuprinde două etape: una mai simplă, numită de către Kahle einfach, în secolele V-VII d.Hr., și una mai pretențioasă, kompliziert, în secolul al IX-lea d.

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
secolul al IX-lea d.Hr. Tranziția de la etapa simplă la cea complicată a avut loc în secolul al VIII-lea, prin intermediul sectei iudaice cunoscute sub numele de karaită 1. Există foarte multe asemănări între prima etapă a procesului de vocalizare babilonian și sistemul de vocalizare sirian. Singura deosebire este că în timp ce sistemul de vocalizare sirian se baza pe șapte semne provenind din litere grecești, sistemul babilonian, în prima sa fază, se baza pe șase semne vocalice provenind din litere ebraice

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Hr. Tranziția de la etapa simplă la cea complicată a avut loc în secolul al VIII-lea, prin intermediul sectei iudaice cunoscute sub numele de karaită 1. Există foarte multe asemănări între prima etapă a procesului de vocalizare babilonian și sistemul de vocalizare sirian. Singura deosebire este că în timp ce sistemul de vocalizare sirian se baza pe șapte semne provenind din litere grecești, sistemul babilonian, în prima sa fază, se baza pe șase semne vocalice provenind din litere ebraice 2. În ambele cazuri, vocalele-semn

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
avut loc în secolul al VIII-lea, prin intermediul sectei iudaice cunoscute sub numele de karaită 1. Există foarte multe asemănări între prima etapă a procesului de vocalizare babilonian și sistemul de vocalizare sirian. Singura deosebire este că în timp ce sistemul de vocalizare sirian se baza pe șapte semne provenind din litere grecești, sistemul babilonian, în prima sa fază, se baza pe șase semne vocalice provenind din litere ebraice 2. În ambele cazuri, vocalele-semn sunt plasate deasupra consoanelor, în partea stângă, motiv pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
șapte semne provenind din litere grecești, sistemul babilonian, în prima sa fază, se baza pe șase semne vocalice provenind din litere ebraice 2. În ambele cazuri, vocalele-semn sunt plasate deasupra consoanelor, în partea stângă, motiv pentru care acest sistem de vocalizare se numește supralinear 1. În cadrul primei etape, vocalele erau redate prin două tipuri de semne: - tipul babilonian obișnuit, constând din anumite linii ce își au originea în litere, deasupra cărora se aflau puncte; - tipul care consta numai din puncte, relativ

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
tipul care consta numai din puncte, relativ rar folosit. În plus, multe manuscrise dau mărturie asupra faptului că doar cele mai importante vocale erau redate prin puncte, dagheș, rafé și mappiq lipsind întru totul. Etapa a doua a sistemului de vocalizare, cea complicată, prezintă trăsături net diferite de prima. De data aceasta, patru consoane ale alfabetului ebraic: a, w, y și u sunt folosite drept bază a semnelor vocalice; acestea erau scrise, într-o formă mai mică, deasupra consoanelor la care

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
consoane, cărora li s-au adăugat alte două semne, împrumutate, cel mai probabil din sistemul nestorian, constituiau o notație superioară. În orice caz, procesul de tranziție, de la prima etapă la cea de-a doua nu prezintă uniformitate, manuscrisele existente având vocalizări hibride de-a lungul mai multor ani. Alături de aceste vocale-litere, ambele sisteme babiloniene conțineau accente. Se presupune că la început acestea erau redate tot prin puncte sau semne plasate în diferite părți ale cuvintelor, întrucât sistemul sirian folosește semne similare

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
ambele sisteme babiloniene conțineau accente. Se presupune că la început acestea erau redate tot prin puncte sau semne plasate în diferite părți ale cuvintelor, întrucât sistemul sirian folosește semne similare. În plus, mai ales în cazul etapei a doua a vocalizării babiloniene, se întrebuințau litere sau părți din litere. În manuscrisul berlinez Berlin MS. or. qu. 680, vocalele sunt redate prin puncte supralineare, iar dagheșul este adeseori exprimat printr-un mic g plasat deasupra literei. Se pare totuși că dagheșul era

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
asupra manuscriselor babiloniene au fost publicate în introducerea sa la cea de-a treia ediție la Biblia Hebraica 2 a lui Kittel, unde oferă și o valoroasă trecere în revistă a materialului disponibil. Kahle a împărțit manuscrisele în funcție de tipul de vocalizare menționat mai sus; astfel, E se referă la prima etapă (einfach), iar K la cea de-a doua (kompliziert). În același timp, a notat cu „a” Pentateuhul, cu „b” Profeții, iar cu „c” Scrierile, ajungând în acest fel la mai

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
a” Pentateuhul, cu „b” Profeții, iar cu „c” Scrierile, ajungând în acest fel la mai multe grupuri de analiză: Ea, Ka, Eb, Kb, Ec, Kc. Kahle prezenta în prolegomena sa la BHK, lista care conținea majoritatea manuscriselor ce purtau urmele vocalizării babiloniene. Mare parte a acestor manuscrise se află în prezent în Biblioteca Universității din Cambridge și la Biblioteca Bodleian din Oxford, chiar dacă provin din genizah vechii sinagogi din Cairo; alte manuscrise din aceeași genizah se află în Biblioteca Publică Rusă

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
din aceeași genizah se află în Biblioteca Publică Rusă din Sankt-Petersburg. Trebuie precizat că majoritatea manuscriselor babiloniene descoperite în genizah din Cairo datează din secolele VI-IX d.Hr., așadar din perioada de glorie a masoreților babilonieni; în același timp, vocalizarea babiloniană nu se reflectă cel mai bine în manuscrisele biblice, ci în targumurile aramaice. Sistemul babilonian prezintă asemănări cu sistemul dezvoltat de creștinii sirieni, începând cu secolul al IV-lea d.Hr., prin care aceștia încercau să stabilească reguli de

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
care aceștia încercau să stabilească reguli de deosebire a cuvintelor scrise în același fel; acest sistem a fost perfectat de către sirienii nestorieni orientali, în secolul al VII-lea și de către iacobiții apuseni, în secolul al VIII-lea. 3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
scrise în același fel; acest sistem a fost perfectat de către sirienii nestorieni orientali, în secolul al VII-lea și de către iacobiții apuseni, în secolul al VIII-lea. 3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
secolul al VII-lea și de către iacobiții apuseni, în secolul al VIII-lea. 3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută să ne conturăm o imagine cât mai clară asupra textului biblic, atât în mediile

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
al VIII-lea. 3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută să ne conturăm o imagine cât mai clară asupra textului biblic, atât în mediile premasoretice, cât și în cele nemasoretice. Majoritatea manuscriselor cu vocalizare

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută să ne conturăm o imagine cât mai clară asupra textului biblic, atât în mediile premasoretice, cât și în cele nemasoretice. Majoritatea manuscriselor cu vocalizare palestiniană prezintă, fiecare în parte, caracteristici individuale cu privire la semnele care marchează vocalele 1. Analiza manuscriselor biblice lasă senzația că sistemul palestinian de vocalizare se afla încă în dezvoltare la data scrierii manuscriselor respective. Printre textele descoperite în genizah din Cairo

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
mai clară asupra textului biblic, atât în mediile premasoretice, cât și în cele nemasoretice. Majoritatea manuscriselor cu vocalizare palestiniană prezintă, fiecare în parte, caracteristici individuale cu privire la semnele care marchează vocalele 1. Analiza manuscriselor biblice lasă senzația că sistemul palestinian de vocalizare se afla încă în dezvoltare la data scrierii manuscriselor respective. Printre textele descoperite în genizah din Cairo se află nu numai manuscrise ce prezintă vocalizare babiloniană, ci și manuscrise cu vocalizare palestiniană; printre acestea se află un număr substanțial de

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
cu privire la semnele care marchează vocalele 1. Analiza manuscriselor biblice lasă senzația că sistemul palestinian de vocalizare se afla încă în dezvoltare la data scrierii manuscriselor respective. Printre textele descoperite în genizah din Cairo se află nu numai manuscrise ce prezintă vocalizare babiloniană, ci și manuscrise cu vocalizare palestiniană; printre acestea se află un număr substanțial de texte liturgice, dar și targumuri și pasaje biblice. Din păcate, doar un foarte mic număr de fragmente de manuscrise biblice prezenta vocalizare palestiniană 2: Ps

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Analiza manuscriselor biblice lasă senzația că sistemul palestinian de vocalizare se afla încă în dezvoltare la data scrierii manuscriselor respective. Printre textele descoperite în genizah din Cairo se află nu numai manuscrise ce prezintă vocalizare babiloniană, ci și manuscrise cu vocalizare palestiniană; printre acestea se află un număr substanțial de texte liturgice, dar și targumuri și pasaje biblice. Din păcate, doar un foarte mic număr de fragmente de manuscrise biblice prezenta vocalizare palestiniană 2: Ps. 27-33; 35-40; 41-46; 55-59; Ier. 1

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
manuscrise ce prezintă vocalizare babiloniană, ci și manuscrise cu vocalizare palestiniană; printre acestea se află un număr substanțial de texte liturgice, dar și targumuri și pasaje biblice. Din păcate, doar un foarte mic număr de fragmente de manuscrise biblice prezenta vocalizare palestiniană 2: Ps. 27-33; 35-40; 41-46; 55-59; Ier. 1,1-2; 29; Iez. 13,11-16; Dan. 9,24-12,133. Un alt manuscris prezintă un interes deosebit, întrucât, pe lângă vocalizarea palestiniană, textul propriu-zis apare într-o formă abreviată 4; acest manuscris conține

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
păcate, doar un foarte mic număr de fragmente de manuscrise biblice prezenta vocalizare palestiniană 2: Ps. 27-33; 35-40; 41-46; 55-59; Ier. 1,1-2; 29; Iez. 13,11-16; Dan. 9,24-12,133. Un alt manuscris prezintă un interes deosebit, întrucât, pe lângă vocalizarea palestiniană, textul propriu-zis apare într-o formă abreviată 4; acest manuscris conține pasaje din Ieș., 28,29-29,39; Is. 5,8-9; 10,9-12; 13,18-20; 44,4-48; 53,4-59; 59,10-64; Ier. 23,33-29,31; Ps. 51,21-53; 71,5-72

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
textul propriu-zis apare într-o formă abreviată 4; acest manuscris conține pasaje din Ieș., 28,29-29,39; Is. 5,8-9; 10,9-12; 13,18-20; 44,4-48; 53,4-59; 59,10-64; Ier. 23,33-29,31; Ps. 51,21-53; 71,5-72,4. Vocalizarea acestor fragmente, esențial diferită de vocalizarea tiberiană, este și mult mai veche decât aceasta. Atunci când au fost descoperite pentru prima dată în anul 1894, fragmentele au fost catalogate de către cercetătorii vremii 1 drept mărturii ale vechii vocalizări palestiniene și precursoare

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
abreviată 4; acest manuscris conține pasaje din Ieș., 28,29-29,39; Is. 5,8-9; 10,9-12; 13,18-20; 44,4-48; 53,4-59; 59,10-64; Ier. 23,33-29,31; Ps. 51,21-53; 71,5-72,4. Vocalizarea acestor fragmente, esențial diferită de vocalizarea tiberiană, este și mult mai veche decât aceasta. Atunci când au fost descoperite pentru prima dată în anul 1894, fragmentele au fost catalogate de către cercetătorii vremii 1 drept mărturii ale vechii vocalizări palestiniene și precursoare ale sistemului tiberian. Potrivit lui Kahle, sistemul

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
71,5-72,4. Vocalizarea acestor fragmente, esențial diferită de vocalizarea tiberiană, este și mult mai veche decât aceasta. Atunci când au fost descoperite pentru prima dată în anul 1894, fragmentele au fost catalogate de către cercetătorii vremii 1 drept mărturii ale vechii vocalizări palestiniene și precursoare ale sistemului tiberian. Potrivit lui Kahle, sistemul palestinian de vocalizare poate fi împărțit în trei grupe, numite P1, P2, P3, dintre care prima și ultima se aseamănă cu sistemul tiberian, iar cea de-a doua cu sistemul babilonian

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
și mult mai veche decât aceasta. Atunci când au fost descoperite pentru prima dată în anul 1894, fragmentele au fost catalogate de către cercetătorii vremii 1 drept mărturii ale vechii vocalizări palestiniene și precursoare ale sistemului tiberian. Potrivit lui Kahle, sistemul palestinian de vocalizare poate fi împărțit în trei grupe, numite P1, P2, P3, dintre care prima și ultima se aseamănă cu sistemul tiberian, iar cea de-a doua cu sistemul babilonian. Pe baza acestor texte, Murtonen 2 a încercat să alcătuiască o gramatică

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]