KorAP: Find »[drukola/base=vocalizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...8 >

194 matches

Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421

Siloam. Începând cu secolul al VI-lea î.Hr., aceste litere vocale se foloseau și în alte poziții ale cuvintelor, cu timpul fiind suplimentate cu alte încercări de vocalizare. Masoreții orientali (Babilonia) și cei occidentali (Palestina) au dezvoltat sisteme diferite de vocalizare, sistemul semnelor vocale care apare în versiunile moderne ale Vechiului Testament fiind în principal rezultatul muncii masoreților din Palestina. Întrucât un foarte mare număr de cuvinte se putea citi în mai multe feluri, vocalizarea avea rolul practic de a indica

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Palestina) au dezvoltat sisteme diferite de vocalizare, sistemul semnelor vocale care apare în versiunile moderne ale Vechiului Testament fiind în principal rezultatul muncii masoreților din Palestina. Întrucât un foarte mare număr de cuvinte se putea citi în mai multe feluri, vocalizarea avea rolul practic de a indica, cu precizie, modul în care trebuie citite consoanele. În iudaism au existat discuții aprinse legate de originea vocalizării: în timp ce unii susțineau că este vorba de o inovație, așa cum rezultă din spusele lui Simha, în

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
din Palestina. Întrucât un foarte mare număr de cuvinte se putea citi în mai multe feluri, vocalizarea avea rolul practic de a indica, cu precizie, modul în care trebuie citite consoanele. În iudaism au existat discuții aprinse legate de originea vocalizării: în timp ce unii susțineau că este vorba de o inovație, așa cum rezultă din spusele lui Simha, în cartea de rugăciuni Mahzor Vitry (sec. al XII-lea), karaiții erau de părere că vocalele au fost date pe muntele Sinai, așa cum explică Iuda

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
este vorba de o inovație, așa cum rezultă din spusele lui Simha, în cartea de rugăciuni Mahzor Vitry (sec. al XII-lea), karaiții erau de părere că vocalele au fost date pe muntele Sinai, așa cum explică Iuda Ha-Dassi. Originea târzie a vocalizării textelor biblice ebraice poate fi dovedită prin absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
pe muntele Sinai, așa cum explică Iuda Ha-Dassi. Originea târzie a vocalizării textelor biblice ebraice poate fi dovedită prin absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babiloniantc "3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian" Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
târzie a vocalizării textelor biblice ebraice poate fi dovedită prin absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babiloniantc "3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian" Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o cantitate uriașă de fragmente de texte, menite să

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babiloniantc "3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian" Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o cantitate uriașă de fragmente de texte, menite să arunce o nouă lumină asupra istoriei sistemului de vocalizare babiloniano-masoretic

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian" Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o cantitate uriașă de fragmente de texte, menite să arunce o nouă lumină asupra istoriei sistemului de vocalizare babiloniano-masoretic. Aceste fragmente arată că sistemul de vocalizare s-a dezvoltat pe baza unor vocale-litere (matres lectionis), în cadrul unui proces care cuprinde două etape: una mai simplă, numită de către Kahle einfach, în secolele V-VII d.Hr., și una mai

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o cantitate uriașă de fragmente de texte, menite să arunce o nouă lumină asupra istoriei sistemului de vocalizare babiloniano-masoretic. Aceste fragmente arată că sistemul de vocalizare s-a dezvoltat pe baza unor vocale-litere (matres lectionis), în cadrul unui proces care cuprinde două etape: una mai simplă, numită de către Kahle einfach, în secolele V-VII d.Hr., și una mai pretențioasă, kompliziert, în secolul al IX-lea d.

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
secolul al IX-lea d.Hr. Tranziția de la etapa simplă la cea complicată a avut loc în secolul al VIII-lea, prin intermediul sectei iudaice cunoscute sub numele de karaită 1. Există foarte multe asemănări între prima etapă a procesului de vocalizare babilonian și sistemul de vocalizare sirian. Singura deosebire este că în timp ce sistemul de vocalizare sirian se baza pe șapte semne provenind din litere grecești, sistemul babilonian, în prima sa fază, se baza pe șase semne vocalice provenind din litere ebraice

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Hr. Tranziția de la etapa simplă la cea complicată a avut loc în secolul al VIII-lea, prin intermediul sectei iudaice cunoscute sub numele de karaită 1. Există foarte multe asemănări între prima etapă a procesului de vocalizare babilonian și sistemul de vocalizare sirian. Singura deosebire este că în timp ce sistemul de vocalizare sirian se baza pe șapte semne provenind din litere grecești, sistemul babilonian, în prima sa fază, se baza pe șase semne vocalice provenind din litere ebraice 2. În ambele cazuri, vocalele-semn

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
avut loc în secolul al VIII-lea, prin intermediul sectei iudaice cunoscute sub numele de karaită 1. Există foarte multe asemănări între prima etapă a procesului de vocalizare babilonian și sistemul de vocalizare sirian. Singura deosebire este că în timp ce sistemul de vocalizare sirian se baza pe șapte semne provenind din litere grecești, sistemul babilonian, în prima sa fază, se baza pe șase semne vocalice provenind din litere ebraice 2. În ambele cazuri, vocalele-semn sunt plasate deasupra consoanelor, în partea stângă, motiv pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
șapte semne provenind din litere grecești, sistemul babilonian, în prima sa fază, se baza pe șase semne vocalice provenind din litere ebraice 2. În ambele cazuri, vocalele-semn sunt plasate deasupra consoanelor, în partea stângă, motiv pentru care acest sistem de vocalizare se numește supralinear 1. În cadrul primei etape, vocalele erau redate prin două tipuri de semne: - tipul babilonian obișnuit, constând din anumite linii ce își au originea în litere, deasupra cărora se aflau puncte; - tipul care consta numai din puncte, relativ

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
tipul care consta numai din puncte, relativ rar folosit. În plus, multe manuscrise dau mărturie asupra faptului că doar cele mai importante vocale erau redate prin puncte, dagheș, rafé și mappiq lipsind întru totul. Etapa a doua a sistemului de vocalizare, cea complicată, prezintă trăsături net diferite de prima. De data aceasta, patru consoane ale alfabetului ebraic: a, w, y și u sunt folosite drept bază a semnelor vocalice; acestea erau scrise, într-o formă mai mică, deasupra consoanelor la care

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
consoane, cărora li s-au adăugat alte două semne, împrumutate, cel mai probabil din sistemul nestorian, constituiau o notație superioară. În orice caz, procesul de tranziție, de la prima etapă la cea de-a doua nu prezintă uniformitate, manuscrisele existente având vocalizări hibride de-a lungul mai multor ani. Alături de aceste vocale-litere, ambele sisteme babiloniene conțineau accente. Se presupune că la început acestea erau redate tot prin puncte sau semne plasate în diferite părți ale cuvintelor, întrucât sistemul sirian folosește semne similare

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
ambele sisteme babiloniene conțineau accente. Se presupune că la început acestea erau redate tot prin puncte sau semne plasate în diferite părți ale cuvintelor, întrucât sistemul sirian folosește semne similare. În plus, mai ales în cazul etapei a doua a vocalizării babiloniene, se întrebuințau litere sau părți din litere. În manuscrisul berlinez Berlin MS. or. qu. 680, vocalele sunt redate prin puncte supralineare, iar dagheșul este adeseori exprimat printr-un mic g plasat deasupra literei. Se pare totuși că dagheșul era

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
asupra manuscriselor babiloniene au fost publicate în introducerea sa la cea de-a treia ediție la Biblia Hebraica 2 a lui Kittel, unde oferă și o valoroasă trecere în revistă a materialului disponibil. Kahle a împărțit manuscrisele în funcție de tipul de vocalizare menționat mai sus; astfel, E se referă la prima etapă (einfach), iar K la cea de-a doua (kompliziert). În același timp, a notat cu „a” Pentateuhul, cu „b” Profeții, iar cu „c” Scrierile, ajungând în acest fel la mai

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
a” Pentateuhul, cu „b” Profeții, iar cu „c” Scrierile, ajungând în acest fel la mai multe grupuri de analiză: Ea, Ka, Eb, Kb, Ec, Kc. Kahle prezenta în prolegomena sa la BHK, lista care conținea majoritatea manuscriselor ce purtau urmele vocalizării babiloniene. Mare parte a acestor manuscrise se află în prezent în Biblioteca Universității din Cambridge și la Biblioteca Bodleian din Oxford, chiar dacă provin din genizah vechii sinagogi din Cairo; alte manuscrise din aceeași genizah se află în Biblioteca Publică Rusă

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
din aceeași genizah se află în Biblioteca Publică Rusă din Sankt-Petersburg. Trebuie precizat că majoritatea manuscriselor babiloniene descoperite în genizah din Cairo datează din secolele VI-IX d.Hr., așadar din perioada de glorie a masoreților babilonieni; în același timp, vocalizarea babiloniană nu se reflectă cel mai bine în manuscrisele biblice, ci în targumurile aramaice. Sistemul babilonian prezintă asemănări cu sistemul dezvoltat de creștinii sirieni, începând cu secolul al IV-lea d.Hr., prin care aceștia încercau să stabilească reguli de

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
care aceștia încercau să stabilească reguli de deosebire a cuvintelor scrise în același fel; acest sistem a fost perfectat de către sirienii nestorieni orientali, în secolul al VII-lea și de către iacobiții apuseni, în secolul al VIII-lea. 3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
scrise în același fel; acest sistem a fost perfectat de către sirienii nestorieni orientali, în secolul al VII-lea și de către iacobiții apuseni, în secolul al VIII-lea. 3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
secolul al VII-lea și de către iacobiții apuseni, în secolul al VIII-lea. 3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută să ne conturăm o imagine cât mai clară asupra textului biblic, atât în mediile

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
al VIII-lea. 3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestiniantc "3.4.2. Vocalizarea făcută de către masoreții occidentali - sistemul palestinian" Înainte de a ne referi la sistemul de vocalizare al masoreților tiberieni, trebuie sa facem câteva referiri la vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută să ne conturăm o imagine cât mai clară asupra textului biblic, atât în mediile premasoretice, cât și în cele nemasoretice. Majoritatea manuscriselor cu vocalizare

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
vocalizarea palestiniană. Asemenea sistemului babilonian, și acesta este supralinear. Textele vocalizate pe baza acestui sistem ne ajută să ne conturăm o imagine cât mai clară asupra textului biblic, atât în mediile premasoretice, cât și în cele nemasoretice. Majoritatea manuscriselor cu vocalizare palestiniană prezintă, fiecare în parte, caracteristici individuale cu privire la semnele care marchează vocalele 1. Analiza manuscriselor biblice lasă senzația că sistemul palestinian de vocalizare se afla încă în dezvoltare la data scrierii manuscriselor respective. Printre textele descoperite în genizah din Cairo

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
mai clară asupra textului biblic, atât în mediile premasoretice, cât și în cele nemasoretice. Majoritatea manuscriselor cu vocalizare palestiniană prezintă, fiecare în parte, caracteristici individuale cu privire la semnele care marchează vocalele 1. Analiza manuscriselor biblice lasă senzația că sistemul palestinian de vocalizare se afla încă în dezvoltare la data scrierii manuscriselor respective. Printre textele descoperite în genizah din Cairo se află nu numai manuscrise ce prezintă vocalizare babiloniană, ci și manuscrise cu vocalizare palestiniană; printre acestea se află un număr substanțial de

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]