9,695 matches
-
din nou autorizație pentru a difuza cărți românești este arestat În 1895. Citind În 1895 Cronica românilor a lui Șincai, cumpărată la Viena, și recitind „Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. Bălcescu, dorește să vadă statuia marelui voievod. Și pleacă la București. Ajuns la statuie Îi mulțumește Domnului pentru reușită și-i cere realizarea Unirii. Este găsit de Ion Grama ce-l slujea pe V. Alexandrescu Urechia. Istoricul Îl găzduiește, Îl plimbă prin muzeele Bucureștiului, Îl duce la
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
de Ziua Cernăuților n-am prea auzit să se amintească și de numele întemeietorului care i-a eternizat intrarea în istorie” - pentru că, reliefează mai departe Maria Toacă, răbojul anilor consemnează că urbea ,,își are începutul de la actele domnești semnate de voievodul Țării Moldovei Alexandru cel Bun, printre care și un tratat comercial, încheiat la 8 octombrie 1408 cu negustori din Lvov”. Autoarea punctează realitatea că domnitorul român și-a întemeiat cetatea la răscrucea vestitelor drumuri comerciale, ,,oblăduind-o cu blândețe și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cariera sa, cel mai greu „pariu” al său, dar că a meritat. Studiourile Columbia ar fi dorit să producă filmul, într-o distribuție de zile mari, cu Orson Welles, Elisabeth Taylor, Richard Burton și cu Charleton Heston în rolul marelui voievod. Autoritățile vremii au decis, însă, ca distribuția filmului trebuie să fie exclusiv românească, iar filmările au fost realizate în Cehoslovacia și în Turcia. De-a lungul carierei, actorul, scenaristul și regizorul Sergiu Nicolaescu a lucrat alături de cele mai mari nume
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
mai vizionat film făcut de un român. - Conform statisticilor, peste un miliard de oameni au văzut filmele dumneavoastră. E o cifră record? - Pentru România da. Vedeți, eu am dat spectatorului român modelul de erou. De la Decebal la Carol I, de la voievozii țării până la soldatul simplu din Nemuritori sau Capcana mercenarilor, trecând prin toate timpurile istoriei atât de frământate a poporului român, până la comisarul Moldovan, ca erou al zilelor noastre. În final, am reușit, cu aceste modele de eroi, să cuceresc spectatorii
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
nordul Dunării, cu regele BUREBISTA, primul rege unificator al triburilor traco-geto-dace, cu DECEBAL, regele martir pentru demnitate și dragoste față de pământ străbun, în lupta sa împotriva cotropitorului Romei trufașe și desfrânate,Traian, regele MARE PREOT, DECENEU, cu primii cneji și voievozi: GELU, GLAD și MENUMORUT, cu BOGDAN DESCĂLECĂTORUL, cu ALEXANDRU CEL BUN, cu ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT, cu MIHAI VITEZUL unificatorul de la Alba-Iulia, cu ALEXANDRU IOAN CUZA-unificatorul Principatelor Române, cu HORIA, CLOȘCA, CRIȘAN, și IANCU, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, cu eroica ARMATĂ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
și despre copiii din Erdec-Burnu, adunați pe furiș (de teama autorităților) într-o seară ca să ne demonstreze că și ei știu să danseze Călușarul. Am scris despre statuia decapitată a lui Eminescu, de la Odessa și despre Cetatea Albă, cu simbolurile voievodului Ștefan cel Mare răzuite de pe fațada. Am scris despre școlile în care învață copiii etnici români (așa ar fi corect să-i numim, câtă vreme trăiesc în altă țară), despre cărțile tipărite în România a caror trecere peste graniță e
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
lutul nepăsării, de negura uitării ori de îngroparea de către pigmeii și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către Viorica Enăchiuc, a înființat edituri și publicații etc. Toate acestea i-au adus multe prietenii, a format în jurul său o adevarată mișcare
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Sf. M. Mc. Dimitrie, Sf. M. Mc. Mină, Sf. M. Mc. Pantelimon, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Ioan Casian, Gherman, Timotei I, Alexandru Macedon, Constantin cel Mare, Teodosie cel Mare, Justinian cel Mare, Heraclius, Asan I, Petru și Ioniță Caloian-Asan; Mării Voievozi: Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Nicolae Mavrocordat, Grigore al III-lea Ghica, Regina Maria, Prinții: Nicolae I, Alexandru Ghica, Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
străduiam să le fac față eroic reamintindu-mi versete din „Infernul”, apoi ieșeam în stradă amețit, orașul mi se părea străin, puteam la fel de bine să mă aflu la Râmnic sau în altă parte, mergeam împleticit pe străzi cu nume de voievozi, aveam senzația că mă trezesc buimac de sub anestezie, peste o oră mă aștepta la gară garnitura care urma să mă aducă înapoi acasă. *** Când nu aveam învățământ politic îmi petreceam duminicile cu Cornelia la tanti Marioara; mătușe-mi îi intrase în
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
dar atât de vii tocmai pentru că s-au dovedit insolubile, iată ceea ce constituie, după părerea noastră, marea izbândă a picturii lui Liviu Suhar. Publicul iubitor de artă al Iașilor a onorat cum se cuvine momentul aniversar, umplând până la refuz Sala Voievozilor. Mai puțin notabilitățile urbei. Nu spun, Doamne ferește, că activități mai prozaice, dar infinit mai presante, nu le vor fi solicitat prezența, împiedicându-le să ia parte la eveniment. În fond, arta e, cum ne învață esteticienii, desfătarea ceasurilor de liniște
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
trecute decenii a fost ideea parazitismului clasei boierești, că între boierimea și țărănimea românească a existat o prăpastie culturală de netrecut, antagonisme ireconciliabile. În paralel, istoria României era înfățișată ca un lung și dezastruos șir de lupte pentru putere între voievozi și clasa boierească, totul cu nefaste rezultate, perpetuând lipsa de libertate. Pe când, ne asigură Mihai Sorin Rădulescu, "Principatele române au fost conduse - de la întemeierea lor și până la instaurarea regimului totalitar - de către boieri și de către urmașii lor", cei care, prin Constituția
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
remarcat ca fiind "aristocrații de lângă noi", "una din familiile ilustre care își așteaptă încă monografia - ca și altele, din păcate". Nu vom putea numi aici nici măcar pe cele mai cunoscute din mădularele acestei familii care a dat Țărilor Române zece voievozi și un însemnat număr de savanți, de capi bisericești, a ține pasul unei cărți de genealogii echivalează cu o cursă lungă, cu multe stații, pretinde o erudiție pe care n-o vom simula, sub pretextul că cititorul are și el
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
și ospitalieri. Am stat prin aceste locuri mai multă vreme; am locuit atât în Sinaia, unde regina Elisabeta (Carmen Sylva) și-a clădit mărețul castel de vară, cât și la Argeș, unde vechea mânăstire ne amintește de neamuri apuse de voievozi; am locuit printre țărani la Râmnic și printre țigani și ocnași lângă salinele de la Ocna; pretutindeni, aceeași natură frumoasă și aceiași oameni neprefăcuți și prietenoși; nici ocnașii nu făceau excepție, nu erau numai politicoși, ci, când se ivea ocazia, și
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
transparentă pentru cei care au cunoscut-o!), foarte probabil autointitulată „prințesă", care servea interesele reperiste-reseriste la Paris - ocupă, în lucrarea d-lui Djuvara, cîteva pagini (69-72), am putea spune, pline de admonestări meritate privind trădările uneia care... „se trăgea din voievozi și din banul Mihalcea" (p. 71). Și adaugă: „dacă Manda ar fi fost fiica lui Ion-Ion, infamia nu ar fi spurcat-o decît pe ea..." (ibid.). Se cunoaște încă o dată că autorul a studiat rolul benefic al boierimii românești (balcano-moldo-valahe
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Dragoș Bucurenci (curs de step pentru începători 2011) Program: Luni de la ora 20 și Marți de la 19. Prima întâlnire va fi Marți, 1 februarie la ora 19. Locație: Str. Sfinții Voievozi nr 1, la parter (intersecție cu Calea Griviței, aproape de Piață Matache) Abonamentul pe 8 ședințe (1 ședința = 1 oră) costă 150 RON. Cursul de începători durează cu totul 3 luni ( x 8 ședințe pe lună), după care facem o mică vizionare
Bateţi tare iarna să vină primăvara! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82537_a_83862]
-
oare? Precizez că sunt monarhist, dar una peste alta îl consider pe regele Mihai nedemn de învestitură să. Singurii regi adevărați pe care i-am avut au fost Bratienii și regina Maria. Sau mai bine, vorba lui Eminescu, “înapoi la voievozi!”. Mulțumesc, domnule Bucurenci și drum bun în Statele Unite! Dragoș, ai vorbit și-n numele meu, mai bine, mai limpede, decât aș fi putut-o face ... Atâta doar, că eu sunt monarhista, iar la-ntrebarea “de ce”, tot tu ai răspuns, evocând
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
ci compensând sobrietatea ațoasă a unui demers istoric care, altfel problematizat, ar fi riscat, poate, să fie sec. Ero(t)ism ștefanian? Componenta bicefală se bazează pe faptul că agresivitatea vitală (libidoul) și cea războinică au fost esențiale în viața voievodului moldav. Nu în zadar, Ovidiu Pecican mizează pe abordarea a două oglinzi reflectorizante: cum se vedea Ștefan cel Mare pe sine și cum l-au văzut contemporanii (iar mai apoi urmașii săi). Fără falsă modestie, principele se percepea ca fiind
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
capricios pledează, de pildă, pasiunea lui Ștefan cel Mare pentru obiectele italiene, pentru a le obține fiind în stare să poruncească jefuirea ,legală" a italienilor trecători prin Moldova, uneori chiar hotărând uciderea acestora, nu doar jefuirea și umilirea lor; tot voievodul este cel care poruncește execuția unui adolescent care trăsese cu arcul mai abil decât stăpânul Moldovei). înțelepciunea și diplomația sa par să fie deprins în mare măsură de sfătuitorii principali (mitropolitul Moldovei, apoi Daniil Sihastrul, Luca Arbore, medicii italieni, diferiți
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
stăpânul Moldovei). înțelepciunea și diplomația sa par să fie deprins în mare măsură de sfătuitorii principali (mitropolitul Moldovei, apoi Daniil Sihastrul, Luca Arbore, medicii italieni, diferiți războinici și căpitani de oaste, zugravi și arhitecți etc.). Una din laturile esențiale ale voievodului a fost structura sa de ctitor tendențios de biserici și mănăstiri, pentru a crea, afirmă Ovidiu Pecican, o infrastructură spirituală ortodoxă ce a constituit matricea culturii ștefaniene. O altă componentă a sa a fost alura de personaj măcar parțial renascentist
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
de personaj măcar parțial renascentist, occidentalizat în relația cu maimarii Europei (papa, dogele, alți principi creștini). Autorul acordă o atenție sporită scanării culturii din epoca ștefaniană. într-o primă etapă sunt înfățișate influențele biblice aplicate inclusiv în soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt. Analizate cu acribie și farmec sunt și scrisorile voievodului (după victoria de la Podul înalt) către varii zone ale Europei: de pildă, către Papa Sixt al IV-lea (la 25 noiembrie 1474) și către dogele Veneției (la 25 decembrie 1475), epistole celebre astăzi, care vădesc diplomația domnitorului de a consacra
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
către Matei Corvin (regele Ungariei, față de care Ștefan era vasal, și care ulterior avea să încerce să uzurpe rolul principelui moldav de învingător al turcilor, dar fără să primească credibilitate în acest sens la curțile Europei) sau ironica epistolă a voievodului către sultanul Mohamed, ale cărui trupe le înfrânsese. Zeflemitor, Mușatinul îi scrie sultanului că a învins în luptă niște ,tâlhari" turci care ar fi acționat fără știrea lui Mohamed, propunându-i acestuia că, dacă vor mai fi rămas din acești
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
acestuia că, dacă vor mai fi rămas din acești ,tâlhari", respectivii să îi fie dați pe mână pentru a-l izbăvi pe sultan. Ironia moldoveanului l-a înfuriat atât de tare pe Mohamed încât acesta i-a umilit pe solii voievodului (și chiar i-a întemnițat o vreme), încălcând protocolul diplomatic și autodiscreditându-se astfel în fața curților occidentale, amuzate de zeflemeaua princepelui la adresa sultanului. O altă grilă în cartea lui Ovidiu Pecican ne este oferită prin analiza propagandei interne a principelui moldav
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
cele trei femei oficiale ale sale: kieveanca Evdochia (luată în căsătorie strict din motive de alianță politică), Maria de Mangop (adusă din Crimeea, dar fiind rudă cu împărații bizantini) și mai ales Maria Voichița (fiica lui Radu cel Frumos, inamicul voievodului moldovean; mai întâi captivă timp de patru ani, Maria Voichița l-a sedus pe maturul Ștefan încă înainte ca Maria de Mangop să se stingă). Ovidiu Pecican nu pierde din vedere nici celebrele adulteruri (cu Răreșoaia, de pildă) ale principelui
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]