648 matches
-
la această sfântă așezare și la multe alte sfinte lăcașuri și am observat și constatat că nicăieri în pământul românesc, verticala unei turle de biserici nu ilustrează mai elocvent chipul de cruce al sabiei Arhanghelului Mihail ca în Maramureșul nostru voievodal. Și dacă ne referim concret la Mănăstirea Săpânța Peri, pe care am vizitat-o, ultima dată, într-o zi de iarnă luminată de un strat de omăt albit în vâltoarea Tisei, putem spune, fără a greși, că însuși Arhanghelul Mihail
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât din începuturi au luminat aici rugăciunile
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânța - vrednicul slujitor Grigore Luțai, a rectitorit voievodala mănăstire, dincoace de graniță, în Parcul Dendrologic „Livada“. Tot același Părinte Grigore Luțai - Parohul Bisericii Ortodoxe Române din comuna Săpânța și al renumitului Cimitir din localitate, rectitorește acum biserica parohială, conturându-i și conferindu-i o maiestuozitate și o frumusețe
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
pereți, din arcade, ca să limpezească și să trezească în inimi, deopotrivă, flacăra rugăciunii și cea a neuitării și continuității de neam. (cf. d-lui Dumitru Manolache - http://ziarullumina.ro/reportaj/sapanta-peri-manastirea-continuitatii). Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Mănăstirea Săpânța Peri din Maramureșul Voievodal și Istoric - oază a istoriei, culturii și spiritualității autentice românești ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 951, Anul III, 08 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
le stăpânea), refăcând totul „de la mobilier la narghilea”, considerând „chestiunea gastronomică” a timpului, o necesitate, aducând „la curte” un premiant al bucătăriei orientale. Simt o adiere cu parfum de epocă și în cafenea și în salonul levantin și în cel voievodal. Bucureștiul a devenit un oraș atractiv, cu tendința de a arăta călătorilor și locuitorilor săi, că poate fi un simbol, un loc al acestui deceniu turistic, dezvăluindu-și monumentele, creând în spații istorice evenimente culturale actuale. Hanul lui Manuc este
ELISABETA IOSIF UN PRINŢ LA HANUL LUI MANUC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_un_print_la_elisabeta_iosif_1375462337.html [Corola-blog/BlogPost/364198_a_365527]
-
zări, dar capătul lor trebuie căutat acolo, în timpuri imemoriale, cănd dealul trebuie să se înfrățească firesc cu râul, pădurea cu muntele și șesul, într-o permanentă căutare, din care s-a născut așezarea ce mai tarziu va deveni Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între „legendă și adevăr”, autorul citează toate variantele, toate sursele, inclusiv legendele despre toponimul Drăgășani. Adevărul e unul singur, despre care a scris și subsemnatul, în
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
ÎNTÂMPLĂ ÎNTR-O ȚARĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se întâmplă într-o țară, Ca și cum ar sta în gazdă; Niște boi abia mai ară Biciuiți, cu plugu-n brazdă. Prin păduri voievodale, Pe-a Moldovei stemă sacră, Sunt amu doar animale, Rumegând o viață acră. I-au castrat veterinarii După cum au vrut stăpânii; Din montări contra naturii, Rag la stele-n dorul pânii. Sunt așa de blânzi, sărmanii...! Și așteaptă, îngenuncheați, Să
SE ÎNTÂMPLĂ ÎNTR-O ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Se_intampla_intr_o_tara.html [Corola-blog/BlogPost/357292_a_358621]
-
Bisericii noastre dreptmăritoare, cum ar fi Mitropolitul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, Episcopul maramureșan și rohian Emilian Birdaș, Episcopul cuminte și cumsecade Ioan Mihălțan al Oradiei, și, mai ales, Părintele și Mentorul dumneavoastră duhovnicesc - Arhiepiscopul nonagenar și voievodal Iustinian Chira al Maramureșului și Sătmarului istoric, pururea românesc, unde și de unde, iată, slujiți și propovăduiți, cu timp și fără timp, pastoral, apologetic și misionar, clerului, cinului monahal și dreptmăritorilor creștini din cuprinsul acestei binecuvântate și de Dumnezeu păzite Episcopii
UN GÂND SINCER, LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IUSTIN HODEA SIGHETEANUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE CINCIZECI ŞI CINCI DE ANI... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466492284.html [Corola-blog/BlogPost/375375_a_376704]
-
la această sfântă așezare și la multe alte sfinte lăcașuri și am observat și constatat că nicăieri în pământul românesc, verticala unei turle de biserici nu ilustrează mai elocvent chipul de cruce al sabiei Arhanghelului Mihail ca în Maramureșul nostru voievodal. Și dacă ne referim concret la Mănăstirea Săpânța Peri, pe care am vizitat-o, ultima dată, într-o zi de iarnă luminată de un strat de omăt albit în vâltoarea Tisei, putem spune, fără a greși, că însuși Arhanghelul Mihail
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât din începuturi au luminat aici rugăciunile
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânța - vrednicul slujitor Grigore Luțai, a rectitorit voievodala mănăstire, dincoace de graniță, în Parcul Dendrologic „Livada“. Tot același Părinte Grigore Luțai - Parohul Bisericii Ortodoxe Române din comuna Săpânța și al renumitului Cimitir din localitate, rectitorește acum biserica parohială, conturându-i și conferindu-i o maiestuozitate și o frumusețe
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
sosite în trombă atunci când pruncul MDP și-a trâmbițat venirea pe lume. Îi urez să aibe parte de cât mai multe succese și împliniri meritate. Ion Măldărescu ALIZEELE MELANCOLIEI Prin ocheanele toamnei târzii, amirosind a leandri venețieni și a codri voievodali, te văd sub risipire de galbene frunze de aur, pe sub mesteceni subțiri, îngândurat precum corăbierul scăpat din furtună, cu fața biciuită de vânturi sălcii, de brize sărate, de doruri sfărâmate în larg. Pletele mele de coaptă secară pradă le las
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
florile fiind cultivate în grădina unor grădinari vestiți. Adică voi uza în intervenția mea mai mult de vorbele acelor cunoscători și prețuitori consacrați ai marelui prozator. Distinsă asistență, e relevant faptul că ne-am adunat astăzi la Fălticeni, aproape de scaunul voievodal al Moldovei istorice, univers literar de o mare întindere în opera lui Sadoveanu, la un veac și un pătrar de la nașterea autorului monografiei literare "Viața lui Ștefan cel Mare". E plină de semnificație și alegerea locației pentru sărbătoarea noastră omagială
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
curge lava galbenă de „Cotnari” și freamătă marea iubirii, cât de fidel îi este gustului inimii, prieteniei, iubirii, păcii, liniștii, armoniei, vinul „Cotnari”, bătrânul de ani dar tânărul de prospețime savuroasă vin, patinat, catifelat, îngălbenit, parfumat, scurs din vechile podgorii voievodale ce-au uns cu miere înveselitoare acum cinci sute de ani, gura domnului Ștefan cel Mare, i-au ridicat spiritul și i-au ascuțit sabia! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: La Irina, „Cotnariul” e prieten / Aurel
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466003166.html [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
de tătari, în apropierea lacului Dracșani, pe drumul dintre Hârlău și Botoșani, tăie drumul fugarilor, făcându-i prizonieri. Cum îl văzu în mâna supușilor lui se apropie ca turbat de Alexandru Movilă și-i smulse cuca din cap, semnul puterii voievodale: - De azi, familia ta nu va mai domni peste Moldova! se auzi vocea gâfâindă a vornicului. Noi avem alt domn care să ne fie alături. Din sfatul țării vor pieri toți leșii pe care i-ai considerat ca adevărați sfetnici
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
aloce lecturii o parte din timpul drămuit al celor mai frumoase luni ale anului, iată argumentele mele pro, formulate succint, ca enumerare. Sper să provoace câteva mini-revelații, îndemnând la adâncire. Cu ocazia prezentării unor destinații de vacanță superbe, construcții sacre voievodale românești, Doamna Redactor Șef, scriitoarea Elisabeta Iosif, sugerează cu delicatețe de poet tema generală a acestei ediții, ideea care traversează întreaga revistă, de la cap la coadă: nevoia de a regăsi și cinsti identitatea noastră de neam, de a fi mândri
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375236500.html [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
ce adăpostește sfințitele moaște ale Sfintei Mucenițe Filofteea și totodată are (și) statutul de Catedrală Arhiepiscopală a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului - păstorită în aceste vremuri binecuvântate de către vrednicul cărturar, logofăt spiritual și părinte misionar - pilduitorul Arhiereu Calinic Argatu. Această biserică voievodală și princiară este nu numai spațiu fizic, concret a slujirii lui Dumnezeu în post, rugăciune, smerenie și ascultare, ci și izvor de viață creștină, loc de pelerinaj pentru oamenii care trăiesc în tumultul cotidian, prilej de împăcare cu Dumnezeu, cu
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_domnitorul_neagoe_basarab_.html [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
25 spre 26 august, anul mântuirii 2008. Fiind argeșean de origine, la 25 iunie anul 1953 tânărul Gheorghe a intrat ca frate și viețuitor în mănăstirea Slănic, adică la vârsta de 17 ani, apoi a fost slujitor al mănăstirii domnești - voievodale din Curtea de Argeș. Când se afla încă aici, a fost arestat în noaptea de 25 august anul 1964 (ce coincidență) de către autoritățile comuniste sub acuzația că distribuie cărți de învățătură creștină, în special ale marelui slujitor și misionar, un alt argeșean
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_patru_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1345721249.html [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]
-
asigurată și prin copiii săi, aceștia ducând peste veacuri, prin intermediul geneticii, trăsăturile moștenite de la strămoși. Credincioasa doamnă Maria avea să aducă pe lume nu mai puțin de unsprezece copii, anume patru feciori și șapte fete, băieții primind nume cu rezonanțe voievodale, nume dinastice: Constantin, Ștefan, Radu și Matei. Celor șapte fiice, Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancuța, Bălașa și Smaranda, tatăl le-a căutat înrudiri, dacă nu domnești, cel puțin cu familii mari sau influente, pentru a folosi alianțele matrimoniale în politica
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
mumă, să să zugrăvească...”. Aproape fiecare efigie din cele aproape treizeci aflate în pronaosul Hurezilor ne trimite către un personaj știut și din cronicile timpului. În tabloul votiv, care este un document de epocă, se poate admira o impresionantă familie voievodală, în care „Io Costandin Basarab voevod sinu Papei postelnic, vnuc (nepot) Predei bir vel vornic Brâncoveanul” are alături de el pe copiii Costandin, Ștefan, Radu și Matei, iar „Mariia doamna, fata Neagului Postelnic sinu Antonie Vodă” are alături cele șapte copile
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
II-lea, care îi acordă sprijinul în ideea de a-l slăbi pe Sigismund Bathory în pretențiile sale de Principe. La Guruslău, la începutul lui august 1601, Mihai Viteazul îl învinge pe Bathory. Proiectul imperial a reușit, trebuia distrus proiectul voievodal. Generalul Basta duce la îndeplinire planul secret de „limpezire a apelor”. Odată ce Mihai Viteazul și-a făcut datoria, Mihai Viteazul trebuia să moară. Ceea ce s-a întâmplat, de mâna mercenarilor valoni, în cortul său din tabăra imperială. Capul marelui bărbat
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
piatră împodobita doar cu pajura țării, fără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candela de argint. Pornind între altele, si de la inscripția de pe această candela (din 12 iunie 1720), Virgil Draghiceanu a făcut în 1914 senzațională descoperire a mormântului voievodal ("cea mai mare răsplată pentru modestă mea activitate de o viață", îi scria el savantului Dimitrie Onciul). În jurul autenticității și paternității descoperirii s-au iscat pe atunci multe polemici și chiar procese, în care de partea lui Virgil Draghiceanu a
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
mai vii zone de noapte din Europa. Bibliotecile, teatrele, restaurantele și cafenelele adaugă și mai mult farmec. Trecutul princiar al contelui Dracula Cândva reședința domnitorilor valahi, între care Vlad Țepeș, care a inspirat povestea lui Bram Stoker despre Dracula, Palatul Voievodal Curtea Veche a avut întotdeauna legături regale. A fost locul în care au fost încoronați domnitorii români care s-au succedat. Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche expune obiecte de ceramică și artefacte care au fost găsite printre ruinele sale. Vastul
CNN: De Ce merită vizitat Bucureștiul by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104201_a_105493]
-
domnitorilor valahi, între care Vlad Țepeș, care a inspirat povestea lui Bram Stoker despre Dracula, Palatul Voievodal Curtea Veche a avut întotdeauna legături regale. A fost locul în care au fost încoronați domnitorii români care s-au succedat. Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche expune obiecte de ceramică și artefacte care au fost găsite printre ruinele sale. Vastul Palat al Parlamentului Acest colos arhitectural se bucură de multe recorduri, între care cea mai grea clădire din lume, cea mai mare clădire din
CNN: De Ce merită vizitat Bucureștiul by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104201_a_105493]
-
se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu un chevron roșu, cu filiere de argint, încărcat, în partea de sus, cu o stea, de asemenea, de argint, având în vârf o grenadă aprinsă, de același metal, iar în șef o coroană voievodală, deschisă, cu cinci fleuroane, de aur, împodobită cu perle și pietre prețioase. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * ȘCOALA MILITARĂ DE SUBOFIȚERI DE JANDARMI * "GRIGORE ALEXANDRU GHICA" DRĂGĂȘANI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259039_a_260368]